Evoluţii economice...

   Pentru Bacău, tabelul de mai jos (sursa: analizeeconomice.ro) poate fi exemplificarea bancului cu diferenţa dintre un optimist şi un pesimist...Articolul complet poate fi citit aici.

Tot creşte bilanţul. Bilanţul negativ al populaţiei...

S-a cam dus vremea când judeţele Moldovei reprezentau rezervorul demografic al ţării....

A bătut vântul...

,,Toamna, ca o mireasă întârziată, își lasă frunze aurii, își sună muzica ei de oftări, pe drumuri, prin grădini, și peste nunta primăverii, pe scări de piatră și lângă statuile care apar din copacii goi. (...) E trist... Frunzișul e galben și sunt și frunze roșii ca pete de sânge; dacă vrei să rămâi pe gânduri, pe aceste alei de toamnă, e prea mult mister, și nu e nimeni să râdă sau să te plângă”. Neobositul Bacovia.

Scările de proporţie ale cunoaşterii

       Întotdeauna mi-a plăcut formularea "La nivelul ........se cunoaşte problema de la...............". Ca băcăuan şi mai ales ca geograf mă bucură faptul că orientarea în spaţiu a instituţiilor cu pricina este cât se poate de precisă, că localizarea problemelor citadine depăşeşte chiar precizia tehnicilor GPS. Trebuie să recunoaştem, la un asemenea megalopolis, dacă nu reuşeşti această performanţă geografică nu ai nicio şansă să te descurci în imensitatea conglomeratului teritorial care formează astăzi ceea ce numim simplu Bacău...O inducţie prin deducţie administrativ-teritorială, părerea mea!

Sursa hărţilor: geografilia.blogspot.ro

Schilodiri urbane

Pentru că mâine este 16 noiembrie, o altă zi neagră din evoluţia edilitar-urbanistică a Bacăului contemporan... Astăzi ne mândrim cu rea-voinţa, ignoranţa, indiferenţa şi ipocrizia cotidiană. Factori mai distructivi decât brutalul buldozer de odinioară. Încetul cu încetul disoluţia identitară cuprinde oraşul. Teatrul “Bacovia”, Casa “Vasile Alecsandri” sau Casa “Sterian” sunt doar câteva exemple ale răvăşirii noastre între trecut şi viitor…

“…16 noiembrie 1980. Abia s-a reuşit ca în mare grabă să se evacueze inventarul mobil, că buldozerele, excavatoarele şi cazmalele s-au înfipt adânc în pereţii Pavilionului. Cerinţele sistematizării şi urbanizării impuneau sacrificarea a jumătate din acest parc iar Pavilionul “cădea” exact pe axul actualului Bulevard Nicolae Bălcescu. Sacrificarea edificiului nu putea fi evitată.

Cu numai o zi înainte noul şef care prelease unitatea cu doar trei luni în urmă, inaugurase în interiorul localului o bogată expoziţie cu vânzare de preparate culinare din peşte. Bineînţeles, sucesul acesteia a fost determinat şi limitat numai de existenţa sa efemeră de o zi…

Mutilată şi înjumătăţită, fără Pavilionul ce-I făcuse faimă altădată, Grădina Publică a rămas în mare măsură de domeniul amintirilor, iar fostului local i se şterge, odată cu dispariţia generaţiilor care l-au cunoscut, şi acest ultim “privilegiu”.

Au rămas doar planurile întocmite de arhitectul George Sterian, lucrate cu migală pe 13 planşe, cu toate detaliile acestui măreţ edificiu, aflate la dosarul ce cuprinde documente ce au stat, cea mai mare parte, la baza acestui studiu.  A mai rămas şi denumirea de “Restaurantul Parcul Trandafirilor”, transferată, odată cu darea în exploatare în anul 1985 a unui nou local, la parterul şi mezaninul blocului construit în latura sudică a ceea ce mai exista din fostul parc. Dar categoric, nu a mai rămas nimic din ceea ce a fost pentru băcăuani PAVILIONUL DIN GRĂDINA PUBLICĂ”  - Ioan Ungureanu (1993) - Istoricul unui fost edificiu băcăuan: „Pavilionul” din Grădina Publică, Carpica, XXIV, p. 247-258.

PanAramele oraşului

    Nu, nu vreau acum să fac analize urbanistice. Doar mă întrebam dacă la începutul deceniului şase al secolului trecut Bacăul făcea faţă atâtor elemente de hazard antropic pentru sobele şi caloriferele citadine...

     O imagine dilematică din categoria "Mai recunoaşteţi?" (sursa: ing. Mihai Ceucă) dedicată acelor băcăuani care s-au strâns la gura sobei pentru a se încălzi în nopţile geroase de noiembrie, câutând un agent termic pierdut prin rugina unor panarame de conducte care plesnesc mai dihai ca articulaţiile unui nonagenar paralitic. Mulţumiri celor care s-au îngrijit în atâţia ani de paraplegia sistemului de termoficare...

Viciile – tentaţii înşelătoare

Muzeul de Ştiinţele Naturii (Aleea Parcului nr. 9) ne invită la o interesantă expoziţie temporară intitulată “Viciile – tentaţii înşelătoare”. Expoziţia (a cărei vernisare a avut loc pe 9 noiembrie) va fi deschisă publicului timp de un an, după următorul program: marţi-duminică 8,00 - 16,00. Tarife de vizitare: 6 lei (individual), 1,50 lei elevi, studenti (grup şi individual),  2,00 lei (grupuri organizate de minim 10 persoane, pensionari).