Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

joi, decembrie 08, 2016

miercuri, decembrie 07, 2016

În căutarea verdelui pierdut: Cu drujba prin centrul Bacăului

   “Vegetaţia reprezintă elementul cel mai manevrabil al amenajărilor peisagistice, prin folosirea diferenţiată a taliilor, formelor, culorilor şi texturii plantelor şi a adaptabilităţii diferitelor specii la variatele condiţii ale mediului, prin multitudinea posibilităţilor de combinare şi grupare a lor în plan şi spaţiu” (Iliescu A.F., 2008).

Realitatea am văzut-o însă astăzi la pas, după ce ştirea de ieri mi s-a părut neverosimilă. Iat-o sub forma sintetică a colajului de mai jos.




     Urmărind fotografic aliniamentul stradal dintre Magazinul “Luceafărul” şi Policlinica Veche, mă gândeam la faptul că valoarea peisagistică a unui spaţiu verde este legată de suma experienţelor, obişnuinţelor şi practicilor pe care un grup uman le dezvoltă în acel loc...


    În urechi mi-a sunat explicaţia oficială: “Nu i-aş numi o tăiere ci doar o înlocuire. Am analizat minuţios tot ce-am tăiat. S-a constatat că nu mai sunt chiar sănătoşi, sunt mulţi care şi încurcă traficul…”  (Sursa: Realitatea TV Bacău)


    Îmi este încă vie în memorie decizia nefastă din Parcul Trandafirilor, în vara anului 2010, cu salcia lui Bacovia. Acum observ că repetăm cu nonşalanţă şi la o altă scară intervenţia de atunci, fără a învăţa nimic din greşelile trecutului sau din experienţa Iaşului prin al său Bulevard Ştefan cel Mare şi Sfânt…


Este deja tardiv să (mai) vorbesc – aşa cum am făcut-o de multe ori pe acest blog – de polivalenţa funcţională a verdelui urban, de principiile de compoziţie sau elemente de proiectare care ar trebui să stea la baza gestionării acestor spaţii publice ş.a.m.d. Profesioniştii spaţiului amenajat, cei care ar trebui să regândească relaţia dintre natură şi cenuşiul mediului construit, au emigrat probabil şi ei, încărcaţi de lehamite. O lehamite integratoare care nu poate fi retezată nici măcar de lanţul drujbelor. Restul este pură teorie verde. Verde de Bacău....


marți, noiembrie 29, 2016

Căldură din Soare...pentru Şcoala Gimnazială "Constantin Platon" Bacău


   Un proiect frumos, o invitaţie la vot pentru iniţiativa Şcolii Gimnaziale "Constantin Platon" - click aici.

       „Proiectul se constituie într-un exemplu palpabil de producere sustenabilă a energiei prezentat la orele de științe atât din ciclul primar cât și cel gimnazial. Totodată, proiectul se constituie într-un instrument de lucru real în ceea ce privește educația pentru sănătate și educația pentru mediu, aspecte de o importanță deosebită în derularea procesul instructiv educativ și de dezvoltare a individului. Ne-am propus ca instalarea de panouri solare termice să asigure necesarul de apă caldă menajeră pe tot parcursul anului, după ce am constatat că utilizarea apei calde mai ales pentru spălarea mâinilor elevilor și a obiectelor pe care aceștia le folosesc în cadrul laboratoarelor de biologie/chimie ajută la curățarea și igienizarea eficientă conform normelor de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor.”

vineri, noiembrie 25, 2016

Rariştea "Cancicov"

Două ipostaze separate de o lună de zile. Parcă ceva lipseşte, nu-i aşa?

Şi pentru că tot veni vorba...
Deh, natura propune, omul dispune... Sau poate că stilul englezesc de amenajare a avut câştig de cauză...

Evoluţii economice...

   Pentru Bacău, tabelul de mai jos (sursa: analizeeconomice.ro) poate fi exemplificarea bancului cu diferenţa dintre un optimist şi un pesimist...Articolul complet poate fi citit aici.

marți, noiembrie 22, 2016

Tot creşte bilanţul. Bilanţul negativ al populaţiei...

S-a cam dus vremea când judeţele Moldovei reprezentau rezervorul demografic al ţării....

sâmbătă, noiembrie 19, 2016

A bătut vântul...




,,Toamna, ca o mireasă întârziată, își lasă frunze aurii, își sună muzica ei de oftări, pe drumuri, prin grădini, și peste nunta primăverii, pe scări de piatră și lângă statuile care apar din copacii goi. (...) E trist... Frunzișul e galben și sunt și frunze roșii ca pete de sânge; dacă vrei să rămâi pe gânduri, pe aceste alei de toamnă, e prea mult mister, și nu e nimeni să râdă sau să te plângă”. Neobositul Bacovia.