Bacăul anilor '80 în paginile lui Mircea Cărtărescu

     Se pare că autorul "Orbitorului" nu a a vizitat în ultimii ani gara băcăuană la orele mici ale dimineţii...

„Vă puteţi imagina cât de murdară, de cenuşie, de deprimantă era gara din Bacău în anii '80? Puteţi fi siguri că, oricâtă imaginaţie aţi avea, realitatea depăşea închipuirea. Un soldat cu o valiză de lemn, o ţigancă cu cozi împletite cu fâşii de cârpă roşie şi doi puşcăriaşi raşi în cap erau singurii inşi de pe peronul acoperit de gunoaie. Ghereta cu sucuri şi biscuiţi era, fireşte, închisă. Aşa pustietate nu mai văzusem de la Călăuza lui Tarkovski, şi-ntr-adevăr mă-ndoiam că aş fi putut înainta în siguranţă printre betoanele alea murdare de flegme şi graffiti imunde fără să arunc înaintea mea o piuliţă legată cu o batistă albă.”

      (Mircea Cărtărescu – Bacoviană, în Frumoasele străine, Editura Humanitas, 2017)

(În)semne de carte (2): "Calvarul"

"În lume numai cel ce țipă are dreptate. Și mie, vai, urâtă mi-a fost gălăgia de orice fel...Și frazele care înlocuiesc sentimentele și astupa golurile!"

       Liviu Rebreanu - "Calvarul", Editura Liviu Rebreanu, 2006

(În)semne de carte (1): "Eleganţa ariciului"

Cărţile bune sunt precum prietenii adevăraţi: greu de descoperit. Multe sunt momentele în care tehnica modernă ne permite să imortalizăm clipele plăcute petrecute cu prietenii. Pentru cărţi, astfel de momente se petrec în liniştea foşnetului de pagini, fără urmări vizibile în planul unei memorii vizuale pe termen lung. Un (în)semn digital de carte poate că ar fi de folos pentru necesare aduceri aminte, peste ani şi ani, alături de vechi prieteni, cu care să scormonim jarul unor trăiri, stări, sentimente. Cărţile şi prietenii au capacitatea de a transcede vremii şi vremurilor...Serialul care va urma poate uşura această caracteristică de suflet.

       “E atât de omenească această capacitate de a iubi arborii, e atâta nostalgie a primelor noastre uimiri, atâta intensitate în a te simți cât de neînsemnat ești în sânul naturii… Da, asta e: evocarea copacilor, a măreției lor indiferente și a dragostei pe care le-o purtăm ne învață cât suntem de derizorii, paraziți mizerabili mișunând la suprafața pământului, și în același timp ne face vrednici de a trăi, pentru că suntem capabili să recunoaștem o frumusețe care nu ne datorează nimic.”

“Oamenii cred că aspiră la aștri și sfârșesc ca niște peștișori aurii într-un bol. Mă întreb dacă n-ar fi mai simplu să li se explice de la început copiilor că viața-i absurdă. Asta ar răpi câteva momente bune copilăriei, dar i-ar aduce un câștig considerabil de timp adultului – fără a mai pune la socoteală că l-ar cruța de cel puțin un traumatism, cel al bolului.”

Muriel Barbery – Eleganţa ariciului, Editura Nemira, 2016

IN MEMORIAM

Bacău. Parcul Cancicov. Pandemia drujbelor. 

Foto: Registrul Spaţiilor Verzi al Municipiului Bacău oferit gratuit de blogul deferlări.ro.

P.S.: noua siglă a grupului Verde de Bacău este aceasta:

Verde băcăuan de treflă. Sau mai bine verde de pică... O pică care seamănă fizionomic cu acel contur al intravilanului Bacăului...  Pică unul câte unul arborii sub care am copilărit, ne-am plimbat mai deunăzi sau ar fi trebuit să ne jucăm cu nepoții...

Când migraţia internă reconfigurază repartiţia populaţiei din România

Anul trecut s-a inregistrat cea mai mare migratie internă din Romania după 1991, aproape 400000 de persoane schimbându-şi domiciliul dintr-o localitate în alta. Conform datelor oficiale inregistrate de Institutul Naţional de Statistică, este vorba mai exact despre 389000 de romani care s-au mutat cu acte in regula, din diverse motive, tot pe teritoriul tarii, dar in alta localitate, conform studiului pressone.ro. Noul record a fost atins în conditiile in care nu sunt luati in calcul si cei care stau cu chirie, de exemplu, studentii sau cei care fac naveta si nu si-au schimbat domiciliul in acte.

Conform Pressone.ro, zece judete câştigă locuitori in mod constant (Arad, Bihor, Brasov, Cluj, Constanta, Giurgiu, Iasi, Ilfov, Sibiu, Timis - foto) iar celelalte 31 sunt in pierdere. Celelalte 32 de unităţi administrative-teritoriale (inclusiv capitala) se încadrează fie în categoria dinamicii pozitive an de an (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Giurgiu, Ilfov, Sibiu și Timiș), fie în cea cu o continuă și neîntreruptă reducere de populație (Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș,  Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, plus municipiul Bucureşti).

Cele mai mari pierderi se inregistreaza in Galati, Vaslui, Braila si Teleorman, carora li se alătură şi Bucureştiul.

Statisticile mai arată că dacă în 1992 în primele 11 judeţe locuiau circa 30% dintre români, acum procentul a urcat pana la 41,5%, cu alte cuvinte aproape jumătate de ţară, dacă ii luăm in calcul si pe cei neînregistraţi oficial. Detalii suplimentare aici.

Sursa: Cea mai mare migraţie internă din ultimii 25 de ani

România volatilă

...sau când fenomenele demografice infirmă discursurile ipocrite ale clasei politice sau creşterile economice din sertarele guvernamentale...

Sursa: INS Bucureşti

Geografia mall-urilor din Romania

Sursa: http://m.capital.ro/exclusiv-topul-afacerilor-rulate-de-toate-mallurile-din-romania.html