Barometrul pieţei de gross

     Cam bate vântul prin piaţa de gross din cartierul Gherăeşti. Deşi produse de sezon ar fi...Şi preţurile nu sunt de neglijat.

În Bacău criza nu vrea să plece

       Judeţul Bacău ocupă o nedorită poziţie codaşă din punct de vedere al evoluţiei salariilor medii în perioada septembrie 2008 - martie 2011. Alături de Sălaj şi Giurgiu, Bacăul este singurul judeţ în care câştigurile salariale nu au ajuns nici măcar la nivelul înregistrat la începutul recesiunii economice (foto). Mai avem de aşteptat până ajungem pe plus....

Sursa: gandul.ro

Ierarhizarea universităţilor din România

    Pentru prima dată în istoria  învăţământului superior, universităţile româneşti au fost clasificate după criterii internaţionale, de către Asociaţia Universităţilor Europene. Cele două universităţi din Bacău (“Vasile Alecsandri” şi “George Bacovia”) au fost incluse în ultima categorie valorică. 

A. Universităţi de Cercetare Avansată şi Educaţie (categoria I)

1. Universitatea din Bucuresti
2. Universitatea Babes - Bolyai din Cluj-Napoca
3. Universitatea Al.I. Cuza din Iasi
4. Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE)
5. Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca    
6. Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti
7. Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi
8. Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hateganu din Cluj-Napoca
9. Universitatea Politehnica Bucuresti
10. Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
11. Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
12. Universitatea Politehnica din Timisoara

B. Universităţi de Educaţie şi Cercetare Ştiinţifică (categoria a II-a):

1. Universitatea de Vest din Timisoara
2. Universitatea din Craiova
3. Universitatea "Transilvania" din Brasov
4. Universitatea "Ovidius" din Constanta
5. Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati
6. Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
7. Universitatea din Oradea
8. Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti
9. Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi
10. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
11. Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara
12. Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes" din Timisoara
13. Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova
14. Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
15. Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures
16. Academia Tehnica Militara din Bucuresti
17. Academia Fortelor Aeriene "Henri Coanda" din Brasov
18. Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucuresti
19. Universitatea Nationala de Aparare "Carol I" din Bucuresti
20. Academia Navala "Mircea Cel Batran" din Constanta
21. Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul" din Bucuresti
22. Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" din Sibiu
23.  Universităţi de educaţie şi creaţie artistică: Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti
24. Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti
25. Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "I. L. Caragiale" din Bucuresti
26. Universitatea de Arte "George Enescu" din Iasi
27. Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti
28. Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca
29. Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca
30. Universitatea de Arte din Targu Mures

C. Restul universitatilor din Romania au fost clasate în categoria Universităţilor Centrate pe Educaţie (categoria a III-a).

1. Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad
2. Universitatea "Stefan Cel Mare" din Suceava
3. Universitatea "Valahia" din Targoviste
4. Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti
5. Universitatea Maritima din Constanta
6. Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia
7. Universitatea Titu Maiorescu din Bucuresti
8. Universitatea Romano-Americana din Bucuresti
9. Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacau
10. Universitatea din Pitesti
11. Universitatea "Eftimie Murgu" din Resita
12. Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti
13. Universitatea "Constantin Brancusi" din Targu Jiu
14. Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti
15. Universitatea de Nord Baia Mare
16. Universitatea Ecologica din Bucuresti
17. Universitatea din Petrosani
18. Universitatea de Vest "Vasile Goldis" din Arad
19. Universitatea Crestina Partium din Oradea
20. Universitatea Emanuel din Oradea
21. Universitatea "Apollonia" din Iasi
22. Universitatea Spiru Haret din Bucuresti
23. Universitatea Hyperion din Bucuresti
24. Universitatea "Petru Maior" din Targu Mures
25. Universitatea Dimitrie Cantemir din Targu Mures
26. Universitatea Romana de Stiinte si Arte "Gheorghe Cristea"
27. Universitatea "Tibiscus" din Timisoara
28. Universitatea Romano-Germana din Sibiu
29. Universitatea Andrei Saguna Constanta
30. Universitatea "Mihail Kogalniceanu" din Iasi
31. Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
32. Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucuresti
33. Institutul Teologic Baptist Bucuresti
34. Universitatea ARTIFEX din Bucuresti
35. Universitatea "Danubius" din Galati
36. Universitatea "Constantin Brancoveanu" din Pitesti
37. Universitatea "Petre Andrei" din Iasi
38. Universitatea "Avram Iancu" din Cluj-Napoca
39. Universitatea "Bogdan Voda" din Cluj-Napoca
40. Universitatea "Nicolae Titulescu" din Bucuresti
41. Universitatea "George Bacovia" din Bacau
42. Universitatea "Athenaeum" din Bucuresti
43. Universitatea Europeana Dragan din Lugoj
44. Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucuresti
45. Universitatea "Mihai Eminescu" din Timisoara
46. Universitatea Financiar - Bancara Bucuresti
47. Universitatea George Baritiu din Brasov
48. Universitatea Bioterra din Bucuresti

Datele raportate de universitati sunt publice si pot fi accesate la adresa http://chestionar.uefiscdi.ro/

Cât valorează judeţul Bacău?

Conform unei analize făcute de econtext.ro, pe baza datelor Comisiei Naţională de Prognoză, judeţul Bacău se află pe locul 12 ca valoare economică, cu o economie estimată la 12,47 miliarde lei. Primele locuri sunt ocupate de Bucureşti (123,7 mld. lei), Timiş (24,96), Cluj (23,73), Argeş (22,15), Constanţa (21,73), Prahova (21,65), Braşov (18,58), Iaşi (14,87), Bihor (14,07),  Ilfov (14,05) şi Dolj (13,53).

Ultimul concert

Lucrări de reameajare a locurilor de joacă din Bacău

      Au demarat lucrările de reamenajare a unor locuri de joacă din oraş. Este vorba de amplasamentele situate pe str. Hatman Berescu (cartier "Ştefan cel Mare", suprafaţă 1115 mp) – foto, str. Bicaz nr. 7 (550 mp), str. Teiului (cartier A.N.L., 600 mp), str. Costache Negri nr. 3-5 (463 mp) şi str. Republicii 73 - Aeroportului 76 A (600 mp). Locul de joacă din Parcul "Cancicov" va fi şi el reabilitat, echipamentele  urmând a fi schimbate cu altele moderne.

         Modernizarea acestor spaţii de joacă se încadrează în obiectivele prioritare de investiţii ale acestui an pentru administraţia locală: „Ca şi trotuarele, locurile de parcare şi spaţiile verzi, şi locurile de joacă reprezintă o prioritate a acestui an. Este necesar să existe locuri în care copiii să se poate destinde, să socializeze, să fie atraşi de natură şi de mişcare în aer liber” (Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău).

Foto: locul de joacă pentru copii de pe str. Hatman Berescu (Parcul "Nord"), 1 septembrie 2011

Harta localurilor din Bacău

  O excelentă idee pusă în practică pentru centrul istoric al Bucureştilor. În Bacău nu s-ar putea încerca un astfel de proiect, respectând desigur proporţiile?

Sursa foto:gandul.ro

Femela relictă din Parcul Trandafirilor

     Ca specie reclictă ce este, Ginkgo biloba (sau arborele pagodelor, cum este cunoscut popular) a văzut o mulţime, de la dinozauri şi formarea Carpaţilor până la mersul legănat al frumuseţilor locale prin centrul oraşului. 

     Reprezentantul din Parcul Trandafirilor este un exemplar viguros, cu un habitus fastigiat care îl face remarcat de departe. Unul din puţinele monumente ale naturii ale oraşului care are o stare bună de vegetaţie. 

    Mai puţin cunoscut este faptul că exemplarul în cauză este femelă, dat fiind faptul că specia prezintă o caracteristică mai rar întâlnită în lumea vegetală: este dioică, adică  arborele poate avea numai flori mascule sau numai flori femele. Doar exemplarele femele formează fructe de tip drupe false, care seamănă cu o cireaşă sau caisă galben-verzui. De altfel, numele genului, Ginkgo, vine din cuvântul chinezesc Ginkyo, ceea ce înseamnă “caisa de argint”.  Numele speciei, biloba, vine de la faptul ca frunza sa, în forma de evantai, are o crestătura în mijloc, formându-se, astfel, doi lobi.

    Frunzele sunt verzi cât timp au căldură, dar peste câteva săptămâni vor ajunge la un galben viu, de o frumuseţe care a fascinat pe cel care a avut norocul sa le vadă, deoarece de multe ori se întâmplă ca acestea să cadă  în decurs de numai câteva ore.