Culori la colţ de bloc

Mai sunt şi oameni gospodari, iubitori de frumos...

Mijlocul Bacăului?

     Din categoria "știați că..." În România există o localitate numită... Bacău de Mijloc. Ea se află în județul Arad, la poalele nordice ale Dealurilor de Vest, în apropierea Văii Mureșului. Administrativ, satul respectiv face parte din comuna Bata.

   Tot cu titlu de inedit, să mai spunem că în județul Vaslui, comuna Muntenii de Jos, există satul Băcăoani.

Duşmanul invizibil al băcăuanilor

Efectele nocive ale zgomotului asupra organismului sunt astăzi binecunoscute. Pentru locuitorii marilor oraşe, care practic sunt invadaţi nonstop de acest produs rezidual al activităţilor umane, efectele se exprimă în numeroase afecţiuni: pierderea temporară sau permanentă a acuităţii auditive, oboseală, ameţeli, cefalee, migrene, anemie, scăderea atenţiei, diminuarea reflexelor, incidenţa sporită a afecţiunilor cardiovasculare. Bacăul, consecinţă a poziţiei sale, la convergenţa mai multor căi majore de comunicaţie, „beneficiază” din plin de această poluare fonică. Majoritatea măsurătorilor efectuate de APM în zone de interes comunitar au evidenţiat depăşirea pragurilor admise (v. tabel) cu până la 30-40 de decibeli. Este o realitate evidentă pe care o trăim cu toţii în mai toate momentele zilei.

Observaţiile personale (fără a avea însă la bază un instrumentar profesional, calibrat conform normativelor oficiale) au confirmat depăşirea valorilor admisibile în lungul câtorva artere principale (Ştefan cel Mare, Mărăşeşti, Chimiei, 9 Mai, Mioriţei, Nicolae Bălcescu, Energiei, Republicii), unde media înregistrărilor a depăşit frecvent valoarea de 70 dB în intervalele orare 8-11şi 14-18. Pentru a găsi un strop de „linişte urbană”, am încercat un mic experiment inedit: terasa unui bloc cu 13 etaje, la un moment al zilei care presupune intrarea oraşului în somnolenţă (21,30-22,00). Rezultatul îl vedeţi în imaginea de mai jos. 

Până când vom avea parte de şosele de centură, sisteme coerente de spaţii verzi şi mai ales o anumită mentalitate constructivă, singura şansă de a scăpa de omniprezentul duşman invizibil ar consta în mutarea oraşului la ţară…

Autostrada Moldovei: Iași-Târgu Mureș sau Bacău-Brașov?

     Potrivit lui Constantin Apostol, directorul ARDNE, intervievat de ziarul Evenimentul,  la nivel regional este în pregătire o reuniune a preşedinţilor de consilii judeţene, primarilor oraşelor reşedinţă de judeţ şi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor pentru stabilirea priorităţilor în sectorul infrastructurii. „Vom adopta un document comun care să valideze opţiunea regiunii”, a spus Apostol. Unul din obiectivele prioritare pentru regiune este autostrada care să lege Moldova de Transilvania. „Aici, vorbim de Iaşi - Târgu Mureş. Bacău - Braşov poate fi un drum rapid care să se racordeze la această autostradă”, a precizat Apostol, în condiţiile în care autorităţile din Bacău au solicitat sprijin regional pentru o autostradă spre Braşov. Şeful CJ Bacău, Dragoş Benea, ne-a declarat recent că o astfel de autostradă este mai ieftină faţă de Iaşi - Tg Mureş, precum şi mai fezabilă. Preţul acesteia ar ajunge la 1,5 miliarde euro faţă de cele 9 miliarde euro vehiculate în cazul Iaşi - Tg Mureş. „Trebuie să vedem şi cum gestionăm resurse importante precum apa, gazul şi energia electrică. Trebuie realizate interconectări, trebuie normalizat ce înseamnă un operator regional. Hai să ne gândim la sănătate, cum ar trebui gestionat acest domeniu în regiune, la învăţământ. Eu înţeleg că există autonomie universitară dar, pe partea cealaltă, va trebui să nu mai producem şomeri cu diplome”, a mai declarat Apostol în contextul întâlnirii programate între factorii de decizie. Şeful ARDNE a adăugat că Moldova a pierdut şi încă pierde foarte multă forţă de muncă calificată. „Suntem regiunea cu cei mai mulţi oameni plecaţi afară. Până acum a fost o bucurie că trimiteau bani acasă, dar, vedeţi, recesiunea a făcut ca transferul de bani între Moldova şi statele europene să scadă foarte mult”, a menţionat şeful ARDNE. 

Sursa: Evenimentul. Articolul complet este disponibil aici.

Foto: Google Maps

Repartiţie spaţială cu miros de benzină

   Iată cum arată în teritoriu, conform Ziarului Financiar, repartiţia benzinăriilor din România. “Având în vedere specificul activităţii de retail, strategia de poziţionare a staţiilor de distribuţie carburanţi ţine cont de nivelul traficului din zona respectivă, de accesibilitate şi vizibilitate. Pe lângă aceste criterii, investiţiile locale, caracteristicile demografice ale zonei, precum şi nivelul de trai sunt elemente ce influenţează pe termen lung activitatea unei staţii“, au declarat pentru ZF reprezentanţii Rompetrol. Articolul complet aici.

Sursa hărţii: zf.ro

Care sunt comunele cel mai puţin populate?

    După ce am văzut care sunt comunele cu cele mai mari resurse demografice (clic aici), să luăm acum în vizor şi unităţile administrativ-teritoriale aflate la polul opus. Au fost luate în considerare comunele cu o populaţie sub 2500 de locuitori. Pentru comparaţie, valorile respective sunt cam de 3 ori mai mici decât populaţia unei singure străzi din municipiu Bacău, spre exemplu Cornişa Bistriţei...

Clic pe hartă pentru mărire

Cum cresc ciupercile sub clar de lună?

O ciupercă de piscină...

Plafon (şi) la decontarea navetei şcolare?

   Conform Hotnews, sumele pentru naveta scolară vor fi plafonate printr-un proiect de ordonanţă publicat de Ministerul Finantelor. Potrivit acestuia, elevii care fac naveta la scoală pe o distanta de 3 kilometri vor primi cel mult 26 de lei lunar. La nivelul intregii ţări, 170.000 de elevi fac naveta la şcoală. În prezent, la o naveta de 3 kilometri, tarifele abonamentelor şcolare variază între 15 lei şi 166 de lei lunar, în funcţie de transportator. Măsura de plafonare a decontărilor vine după ce zeci de mii de elevi din mediul rural nu şi-au primit jumătate de an banii pentru naveta scolară.

Prin acest proiect de ordonanţă, judeţului Bacău îi sunt alocate 5422 abonamente şcolare.