Sânziene de Palanca

Mare minune pe Valea Muntelui!

    Cine a trecut în ultimele două decenii prin sectorul Comăneşti-Ghimeş-Făget, parte a DN 12A, ştie de calitatea deplorabilă a şoselei care urmăreşte superba vale a Trotuşului. Iată însă că se întâmplă şi minuni: a început asfaltarea! Câteva sute de metri de asfalt acoperă deja craterele din Beleghet-Agăş (foto). Să fie de bun augur şi să avem parte de un carosabil pe măsura frumuseţilor zonei...

Graficul zilei: Evaluarea Naţională în judeţul Bacău

Dinamica numărului de elevi de clasa a VIII-a înscrişi la examenul de Evaluare Naţională. Anterior anului 2010, evaluarea absolvenţilor de gimnaziu s-a făcut sub alte titulaturi (teză cu subiect unic, Capacitate).

Final de an şcolar

     Poate cea mai îndrăgită zi a anului şcolar. Flori, zâmbete, diplome, cărţi, gânduri de vacanţă şi multă, multă bucurie! Galerie foto disponibilă AICI.

Ghicitori urbane prin Bacăul de altădată

Ghicitoare trilematică: Ce (nu) avea Bacăul acum mai bine de 40 de ani?

Clusterul intertropical

Când treceţi pe strada Oituz, în centrul oraşului, puteţi observa pe viu caracterul invaziv al vegetaţiei intertropicale asupra habitatului (pre)indoeuropean.

De urmărit în continuare interacţiunea dintre mediul construit şi factorul biotic. Nu de alta, dar nu putem prevedea rezultate durabile...

Bacăul pe rutele de de telecomunicații din secolul al XIX-lea

     În anul 1865, Direcția Generală a Poștelor și Telegrafelor a realizat o hartă numită Charta Telegrafo-Poștală, consecință a reorganizării prin unificare a celor două servicii în vara anului 1964.  Bacăul a fost clasificat în categoria stațiilor din clasa a III-a, alături de Buzău, Bolgrad, Cahul, Dorohoi, Huși, Mihăileni, Târgu Ocna, Pitești, Piatra, Câmpulung, Fălticeni, Slatina, Reni, Roman și Vaslui. Superioare ierarhic erau serviciile din București, Iași, Focșani (clasa I), Galați, Craiova, Ploiești, Brăila, Giurgiu, Botoșani, Bârlad, Severin și Ismail (clasa a II-a). Moldova și Budeacul însumau în a doua jumătate a secolului al XIX-lea o rețea formată din 42 relee de cai, o stație poștală și 23 de stații telegrafo-poștale.

    La 150 de ani diferență, România mai are destule trasee pe care deplasarea durează mai mult ca în timpul lui Cuza. Exemplificările nu-și au rostul, le trăim zilnic fiecare dintre noi…

Sursa hărții: geo-spatial.org

Băcăuanii şi migraţia internă

           Mobilitatea spaţială, analizată la nivelul unei localităţi, influenţează semnificativ dinamica unor fenomene geodemografice (natalitate, mortalitate) precum şi caracteristicile structurii populaţiei pe grupe de vârstă, sexe, ocupaţionale ş.a., cu efecte importante asupra caracteristicilor socio-economice ale oricărei localităţi.

      Şi în privinţa migraţiei interne, judeţul Bacău se dovedeşte consecvent în păstrarea unui semn negativ al soldului schimbărilor de domiciliu, anul 2013 aducând o scădere cu 938 persoane. Fluxurile centrifuge au cumulat 11267 persoane, cele mai importante direcţii nominalizând municipiul Bucureşti (731 persoane) şi judeţele Neamţ (431), Vrancea (389), Iaşi (382), Braşov (277), Galaţi (167), Ilfov (153), Vaslui (150), Suceava (146), Constanţa (145) şi Harghita (101). În cadrul acestor plecări, cele mai bine reprezentate grupe de vârstă sunt 25-29 ani (1748 persoane), 20-24 ani (1629 persoane) şi 30-34 ani (1456 persoane), reflectând motivaţia principală, legată de existenţa unui loc de muncă. Persoanele care s-au stabilit în judeţul Bacău au totalizat 10329 locuitori, cele mai importante fluxuri provenind din Bucureşti (558 persoane) şi judeţele Neamţ (408), Vrancea (301), Iaşi (230), Vaslui (218), Galaţi (205), Braşov (193), Constanţa (131), Harghita (128), Suceava (87) şi Hunedoara (72). Se observă din aceste date predominarea fluxurilor cu judeţele învecinate şi importanţa retromigraţiei în zonele care până de curând au absorbit forţă de muncă băcăuană pe marile platforme industriale braşovene, hunedorene etc. Fluxul migraţiei intrajudeţene a fost cuantificat de Ministerul Afacerilor Interne la 6927 persoane.

         Obs: Pentru că la nivel judeţean nu ne sunt disponibile date, prezentăm structura fluxurilor migraţiei interne cu schimbarea domiciliului, în anul 2013, la nivel naţional, în care se evidenţiază fluxurile migratorii din mediul urban: urban-urban 30,9% din totalul schimbărilor de domiciliu, urban-rural 29,3%, rural-urban 21,1% şi rural-rural 18,7%. Vremurile exodului rural -  în care 60-70% din totalul stabilirilor aveau drept ţintă oraşul - s-au disipat pare-se definitiv…

     Note: 1) domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului; 2) Nu sunt cuprinse schimbările de domiciliu de pe o stradă pe alta în interiorul aceluiaşi oraş, sau dintr-un sat în altul în cadrul aceleiaşi comune.