Bacăul metropolitan...

 

Sursa: Legea 246/25.07.2022 - Legea Zonelor Metropolitane

Vezi şi: Zona metropolitană Bacău: Fata Morgana din centrul Moldovei

Ce poți vizita în Bacău: harta atracțiilor turistice

   Fără a avea vocație turistică, municipiul Bacău și împrejurimile sale dețin destule obiective care pot face reușit un sejur/city break. Diversitatea tipurilor de turism din zonă creează un cadru fertil pentru "evadări" urbane și periurbane care vor oferi turiștilor modalităti agreabile de petrecere a timpului liber.

   Harta propusă (autori: prof. George Gaman și prof. Lucian Șerban), fără a fi exhaustivă, prin caracterul intuitiv și selecția elementelor de conținut, se dorește a fi un instrument util tuturor celor care vor să facă un pas în plus pentru cunoaștere, relaxare și (re)întâlnire cu natura și spiritul locurilor din centrul Moldovei.

Iulie 2022: sinteză meteo

 Sinteza meteo a lunii iulie pentru municipiul Bacău: temperaturi peste medie şi mare deficit pluviometric.

Luna lui Cuptor, de care tocmai ne-am despărţit, a înregistrat în municipiul Bacău o medie de 22,6 ˚C, valoare care o situează pe locul 8 între lunile iulie din intervalul 2000-2022. Disconfortul termic a fost ridicat prin cele 17 zile tropicale (cu temperaturi de peste 30 de grade), mercurul termometrelor urcând până la o maximă de 34,9 ˚C pe 23 iulie (v. harta ANM). Chiar dacă nu s-a înregistrat nicio zi caniculară (temperaturi peste 35˚C), trebuie menţionat că persistenţa valurilor de căldură a determinat un număr dublu de zile tropicale comparativ cu situaţiile înregistrate în a doua jumătate a secolului XX, prefigurând un an 2022 semnificativ mai cald decât normele climatologice. Temperatura minimă a coborât până la 8,3 ˚C în dimineaţa zilei de 13 iulie. 

Precipitaţiile acumulate (modesta valoare de 34 l/mp) clasează iulie 2022 ca a treia cea mai secetoasă lună iulie din ultimii 23 de ani, după 2016 (9,4 l/mp) şi 2013 (23 l/mp), deficitul pluviometric accentuând fenomenul de secetă cu care se confruntă această vară. Ce va urma în ultima lună de vară? Prognoza ANM indică o continuare a acestor fenomene: temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, iar regimul pluviometric se va menţine deficitar.

În căutarea umbrei urbane...

Fâşiile plantate de-a lungul arterelor de circulaţie reprezintă o categorie foarte importantă a verdelui urban, îndeplinind numeroase funcţii: compartimentare transversală a străzilor, crearea unor efecte arhitecturale în asociere cu aliniamentele de edificii, ameliorarea microclimatului urban (mai ales prin umbrirea de către arbori a trotuarelor şi parţial a carosabilului, dar şi prin procesul de evapotranspiraţie), atenuarea poluării aerului,  ghidaj optic şi estetic, variaţie în peisajul urban, mascarea unor elemente inestetice, protecţia taluzurilor în zone cu relief accidentat etc. Amplasarea elementelor vegetale în structura căilor rutiere depinde de tipul şi dimensiunile străzilor (locală, magistrală, penetrantă), de condiţiile locale, tipul construcţiilor, specificul arhitectural, regulamentele locale de urbanism (aplicare, monitorizare), existenţa unor politici locale privind amenajarea şi întreţinerea arborilor stradali şamd.

   În ciuda unor neajunsuri (sporirea riscului de coliziune, structura şi vârsta necorespunzătoare a speciilor, care determină depuneri de crengi, polen, flori şi fructe care pot crea suprafeţe de alunecare pe trotuare şi derapaj pe carosabil), amplasarea corectă a plantaţiilor şi o întreţinere constantă fac din aceste aliniamente stradale o componentă definitorie a imaginii urbane, absolut necesară în conturarea unei infrastructuri verzi urbane şi în creşterea calităţii vieţii.

         Tipul şi fizionomia acestor plantaţii depind de lăţimea şi structurarea străzii, intensitatea circulaţiei vehiculelor şi accesibilitatea pentru mijloacele de transport în comun, cadrul arhitectural al tramei stradale, profilul urban al cartierelor, orientarea străzilor faţă de punctele cardinale (cele cu dispoziţie nord – sud fiind foarte însorite), reţeaua infrastructurii tehnice subterane (conducte de gaz, instalaţii electrice, canalizare etc) şi, nu în ultimul rând, de gradul de educaţie civică şi ecologică al citadinilor.

        La alegerea speciilor folosite este necesar urmărirea unor criterii de selecţie, care să permită optimizarea calităţilor ecologice dar şi de asigurare a unei bune siguranţe pentru circulaţia autoturismelor şi a celei pietonale: longevitate, rezistenţă sporită la noxe, perioadă de înfrunzire cât mai lungă, creştere rapidă, sistem radicular pivotant, capacitate de drajonare redusă, capacitate de a suporta tăierile în coroană, desprinderea rapidă, toamna, a întregului aparat foliar pentru evitarea unor cheltuieli suplimentare cu lucrări de curăţenie, evitarea speciilor ale căror flori şi fructe murdăresc prea mult strada sau incomodează pietonii.

      La nivelul municipiului Bacău, această categorie de spaţii verzi era - teoretic -  bine reprezentată, suprafaţa totală existentă în statisticile oficiale, de 58 ha, depăşind chiar suprafaţa totală a parcurilor (56,64 ha) la nivelul anului 2010. Din păcate, la nivelul ultimului deceniu este vizibilă degradarea acestor fâşii verzi stradale, plantaţiile de aliniament dispuse lateral reprezentând categoria de spaţii verzi care a a avut cel mai mult de suferit (atât ca suprafaţă, cât şi din punct de vedere calitativ), prin amenajarea locurilor de parcare, lărgirea căilor rutiere în scopul  decongestionării şi fluidizării traficului rutier, efectuarea de lucrări subterane la reţelele tehnice aferente locuinţelor, parcarea autoturismelor pe spaţiul verde sau construirea şi extinderea (de multe ori ilegală) a unor construcţii. În acest mod, numeroase plantaţii stradale şi-au pierdut continuitatea, apărând, mai ales în lungul arterelor rutiere cu trafic intens sub forma unor simple fâşii înierbate, puternic fragmentate, în care nici arborii nu au fost feriţi de intervenţii brutale executate de lucrători (prin toaletări neconforme, lucrări edilitare efectuate neprofesionist etc) sau de concetăţenii cu un simţ deviant al proprietăţii.  

 Posibilităţile de extindere a suprafeţelor ocupate cu această categorie de spaţii verzi sunt relativ  limitate, fiind dependente de extinderea intravilanului, amenajarea unor noi căi de circulaţie internă ca urmare a densificării fondului locativ sau modernizarea tronsoanelor din cartierele cu dotări tehnico-edilitare mediocre. Preţul ridicat al terenurilor intravilane determină însă pe mulţi dezvoltatori imobiliari să ignore cu bună ştiinţă reglementările în vigoare, aceştia limitând la maximum suprafeţele destinate noilor fâşii stradale, în special în favoarea parcărilor.

Absenţa plantaţiilor stradale este, în anumite situaţii, şi o consecinţă şi a reglementărilor urbanistice în vigoare. Pentru străzile înguste dintre blocuri sau din cartierele de case, care asigură pe o lungime redusă accesul rutier către arterele principale ale oraşului (ex: Aleea Vişinului), nu se pot asigura distanţele minimale de protecţie până la axul trunchiului, stabilite la 5 m pentru pereţii cu ferestre şi 2 m pentru pereţii fără ferestre sau faţă de gard.

        Vechea repartiţia spaţială a aliniamentelor stradale (în evidentă corelaţie cu evoluţia teritorială a localităţii) devine, astfel, palimpsestică, oraşul pierzând an de an suprafeţe verzi deloc de neglijat. Străzile umbroase, care să ofere protecţie în arşiţa valurilor de căldură care îşi fac simţită prezenţa tot mai pregnant, au devenit o raritate, putând vorbi în multe situaţii doar de sectoare de stradă de ordinul zecilor de metri în care beneficiile ecologice ale arborilor îşi fac simţită cu greu prezenţa. Precum omul gospodar care îşi face vara sanie şi iarna car, se impune cu urgenţă un plan local de măsuri privind amenajarea, extinderea, întreţinerea şi inteconectarea acestor fâşii plantate, pentru a putea vorbi într-un viitor apropiat cu accente climatice sumbre de o infrastructură verde cât mai coerentă, într-un oraş care tânjeşte ...(şi) după verde. Pentru a ne bucura de aceste alveole pulmonare rectilinii, ar trebui însă ca toţi să ne aducem contribuţia, cu mic, cu mare...

          

 În colajul de mai sus, câteva dintre străzile sau sectoarele stradale care ne încântă suplimentar acum, în plină arşiţă...(Livezilor, Florilor, Zefirului, Panselelor, Venus, Logofăt Tăutu, Călugăreni, Aleea Parcului, Ştefan cel Mare). Cartarea acestor străzi verzi şi adăugarea altora nou amenajate reprezintă un prim pas al visului nostru...

Ironii urbane

 

Laudatio

     Se aplaudă frenetic performanța elevilor români la olimpiadele internaționale de fizică și matematică. Nu prea se spune că este vorba de rezultatele unor elevi de la un liceu particular, supercompetitiv si hiperelitist, care și-a luat ca model sistemul din Singapore. Cam la fel este registrul si la celelalte discipline laureate (chimie, geografie etc). Partizanii performanței carpatice exultă, criticii coronițelor mormăie în barbă, la umbră. Cu toții ignoră o realitate crudă: sistemul românesc de educație crapă în bucăți, cu (sau fără) medalii la gât și premii speciale în buzunarul de la piept. Atâta timp cât ipocrizia sistemică depășește competențele frumos enumerate în vetustele programe școlare reșapate, alergăm în deșert după un dromader muribund...

Diferenţieri topoclimatice

Diferențieri topoclimatice la nivelul orașului, studiu de caz ora 11, 00:

*Staţia meteo ANM (cartier CFR, 174 m altitudine): 23,5 C

*Parc Cancicov (loc de joacă capăt Aleea Parcului): 23,9 C

*Piața Tricolorului (Casa de Cultura), la umbră: 24,9 C

*Piața Tricolorului (Casa de Cultura), la soare: 30,2 C

Mai multe informaţii cu specific meteorologic şi climatologic din orizontul băcăuan puteţi accesa pe grupul  Meteo Bacău. Vă aştept!

Să ne sufocăm intra muros!

     Am găsit și eu în poștă un ziar. Am remarcat nu neapărat macheta unui stadion futurist (mai am prin calculator vreo 3-4 planșe de acest gen, care au fost promovate meteoric de-a lungul timpului). Mi-a sărit în ochi "salba" de blocuri care a fost inserată în spatele arenei, în zona (fostelor) terenuri sportive. Zona care, in vremea copilăriei și adolescenței mele aducea sute de pici la joacă și la activități sportive. O zonă care venea în continuarea Parcului Libertății ("Cancicov"-ul de astăzi), reprezentând prin dimensiuni si complementaritatea funcțiilor, un element remarcabil pentru municipiu, element urbanistic rarisim la nivelul intraurban in reteaua urbană națională. Momentul '90 avea să aducă rapid destructurarea: degradarea spațiului verde, schimbarea utilizării terenului (mare universitate particulară, sedii de firme etc), ruinarea bazei sportive (in anii' 80 considerată cea mai mare si mai complexă din provincie). Acum, prin jocul imobiliar al ruletei public-privat al anilor de "tranziție la economia de piață", zona menționată are toate șansele să se metamorfozeze definitiv în beton, sticlă și asfalt, cu toate "beneficiile" asociate. Într-un oraș în care textura se densifică precum un țesut canceros, un oraș care nu cunoaște dezvoltare  prin "urban sprawl", intr-un oraș în care zona metropolitană este de 20 de ani o Fata Morgana rozalie, noi ne vom sufoca intra muros. Dar ce contează, de la un etaj superior unii vor rânji condescendent, plescăind mulțumiți la notificările primite pe telefon de la contul bancar. Restul e sporovăială cu esență de sustenabilitate long-lasting.