Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

joi, septembrie 01, 2022

25

 Un număr cu sonoritate aparte pentru profesori, fie numai și din perspectiva unor grile seci (vetuste împărțiri ale vechimii și salarizării), grile care nu-ți mai oferă perspective largi.

Un număr de ani în care s-au amestecat într-un iureș amețitor speranțe, bucurii, reușite, naivități, așteptări, compromisuri, dezamăgiri, tristeți, supărări, greșeli.

Un număr de ani în care ai crescut, l-ai parcurs mai mult sau mai puțin meandrat, ai ajuns sus, pe culme, scrutând orizontul în toate direcțiile.

Un număr de ani care, la început de carieră, ți se păreau matusalemici, privind cu mirare prin cancelarii.

Un număr de ani în care ai avut șansa să cunoști profesori deosebiți, să înveți de la ei, să vezi cum treptat, treptat, se retrag în tăcere, în uitare sau in cancelarii celeste.

Un număr de ani în care ai văzut cum sistemul se umple de incompetenți, politruci, gargaragii sau lingușitori fără scrupule.

Un număr de ani în care ai uitat numărul de miniștri, de miile de idei nefericite care au erodat treptat un statut, o clasă, o stare de spirit, o vocație.

Un număr de ani în care o lume întreagă s-a schimbat din temelii, iar lumea școlii românești a încremenit pe o potecă nemarcată, cu destinație încețoșată.

Un număr de ani în care ai avut elevi deosebiți, care ți-au dat aripi și bucurii nemăsurate, dar și adolescenți pierduți prin hățișurile unei societăți tot mai decuplate de viața școlii, de educație, de cultură, de cercetare.

Un număr de ani în care foștii absolvenți au ajuns oameni mari și frumoși, amintindu-ți din când în când ce minunat poate curge timpul.

Un număr de ani în care expresia "Abia aștept să ies la pensie" (impardonabilă, de neînțeles la început) a devenit tot mai des invocată în jurul tău, unică speranță spre o nirvana binemeritată.

Un număr de ani după care nu te mai miră ascensiunea incompetenților, șmecherașilor și a altor specii care cred că școala este la cheremul lor sau a găștilor transpartinice la care au aderat "dezinteresat".

Un număr de ani în care ai învățat că resursele tale sunt și resursele școlii, tot sperând că societatea va aprecia și te va răsplăti în vreun fel.

Un număr de ani în care se vorbește în cancelarii tot mai puțin despre cărți, teorii, noutăți științifice și din ce în mai mult despre diferențe salariale, rate, prețuri.

Un număr de ani în care, la sfârșitul vacanței, te-ai întors la școală cu bucurie, căutând noi căi, noi provocări, noi alternative, nu pentru a turna grăbit conținuturi, ci pentru a aprinde o scânteie proaspătă.

Anul 25. Anul în care, pentru prima dată, nu te mai sufocă emoția noilor începuturi, mulțumindu-te cu încercarea de a te detașa în fața acelorași probleme sistemice, în fața dezinteresului, inapetenței, suficienței, subfinanțării. Bizară senzație...

Anul 25 - ai ajuns aici și totuși zâmbești, știind că ai un as ascuns în mânecă: oricum ar (mai) fi, atunci când deschizi ușa clasei de elevi, renaști. Iar pentru acest mare avantaj necuantificabil, fără cristalizări pecuniare, nici nu știți câți vă invidiază, dar și vă admiră în secret... Încă mai avem motiv să nu fim încrâncenați precum un funcționar prăfuit la un ghișeu plin cu dosare. Noi avem mereu și mereu un as în mânecă... Sau așa credem...

Un an școlar cu sănătate! Cu restul... vedem pe parcurs.

miercuri, august 31, 2022

Vara 2022: sinteză meteo

 Ultima zi de vară calendaristică ne permite să facem câteva consideraţii sintetice asupra specificului meteo al acestui îndrăgit anotimp:

Din punct de vedere termic, vara 2022 a fost o vară călduroasă, peste normele climatologice, prin cele 39 de zile tropicale (cu T > 30 ˚C) şi 41 zile de vară (cu T > 25 ˚C), care însumează 87% din numărul de zile ale perioadei. Am avut parte de o singură zi caniculară, 30 iunie, când s-au înregistrat 36,0 ˚C. Din acest punct de vedere, vara 2022 nu se remarcă prin valori termice extreme, specifice, spre exemplu, anilor 2007, 2012 sau 2017 (fig.1). Constanţa valorilor zilnice maxime de peste 25 ˚C a fost rar întreruptă prin câteva zile răcoroase, intermezzo binevenit pentru citadini (23,7˚C pe 11 iulie, 21,8 ˚C pe 10 august ş.a.).

Fig.1: Temperaturi maxime înregistrate la staţia meteo Bacău în perioada 2000-2022

Prin numărul de zile tropicale (8 în iunie, 17 în iulie şi 14 în luna august), vara acestui an urmează trendul ultimelor două decenii caracterizate printr-o creştere semnificativă, de peste două săptămâni, în comparaţie cu deceniul 9 (fig. 2). Se remarcă prin persistenţă, evoluţie timpurie şi starea de disconfort creată (prin combinarea temperaturilor mari cu o umiditate ridicată a aerului) primul val de căldură, manifestat în Bacău în intervalul 27 iunie – 6 iulie. Au urmat alte două perioade cu temperaturi de peste 30 ˚C, 19-24 iulie şi 19-29 august (aici cu o mică coborâre a mercurului la 29,8 ˚C, pe 22 august), valuri de căldură care, sub catalizatorul efectului de insulă termică urbană, au generat în cartierele centrale şi pericentrale un disconfort termic ridicat şi pe timpul nopţii.

Fig.2: Numărul de zile tropicale înregistrate la staţia meteo Bacău în lunile de vară (1989-2022)

Cele mai scăzute temperaturi care s-au înregistrat au fost de 9,6 ˚C în iunie (ziua 22), 8,3 ˚C (ziua 13) şi 13,2 ˚C în august (ziua 26).

Din punct de vedere pluviometric, cele trei luni de vară au însumat 180,7 l/mp, cu aproape 50 l/mp mai puţin decât valorile multianuale ale perioadei 1901-2000. Ultimele ploi înregistrate la final de august maschează însă regimul puternic deficitar al verii din perspectivă agrometeorologică, precipitaţiile foarte reduse cantitativ din luna iulie, combinat cu primăvara secetoasă determinând gravele probleme de susţinere a culturilor agricole, cu efecte vizibile asupra producţiilor obţinute la majoritatea plantelor de cultură.

Regimul puviometric atipic al acestei veri, caracterizat prin cantităţi reduse de precipitaţii la intervale mari de timp explică de ce, contrar percepţiei generale, vara acestui an ocupă poziţia a şasea în topul celor mai secetoase veri din ultimele două decenii (fig. 3).

Fig.3: Precipitaţii înregistrateîn lunile de vară în municipiul Bacău (2000-2022)

Fenomenul de secetă este mai vizibil luând în calcul primele 8 luni ale anului (fig. 4). Cu cei 291,6 l/mp acumulaţi, anul 2022 reprezintă al doilea cel mai secetos an, după anul 2015, din perioada celor 23 de ani analizaţi.

Fig. 4: Precipitaţiile lunare înregistrate în primele 8 luni ale anului 2022 la staţia meteo Bacău.

S-au înregistrat 18 zile cu precipitaţii de peste 1 l/mp, ploile fiind din păcate modeste cantitativ (1-5 l/mp) (fig. 5).

Fig. 5: Climogramele celor trei luni de vară pentru staţia meteo Bacău (sursa: meteomanz.com)

Se remarcă cele două zile din preajma sărbătorii Rusaliilor (11-12 iunie), care, prin valorile înregistrate (57 l şi respectiv 21 l), au reprezentat nu mai puţin de 43% din cantitatea totală de precipitaţii înregistrată pe parcursul verii. Cu valori de peste 10 l/mp se mai pot lăuda doar trei zile de la finalul sezonului cald (18, 22 şi 23 august), exemplificând regimul pluviometric deficitar de care aminteam. Ca un aspect pozitiv al verii 2022, se remarcă lipsa altor hazarduri specifice sezonului cald (grindină, vijelii, fenomene orajoase etc) care ar fi condus, alături de secetă, la accentuarea pierderilor de recoltă.

luni, august 15, 2022

Oraşul indiferenţei, oraşul neatenţiei civile...

 Neatenţie civilă (Ervin Goffman) - denumeşte un proces specific ordinii publice, prin care indivizii care împart un spaţiu public sunt conştienţi unii de alţii, fără a face acest lucru evident. Prin urmare, se păstrează anumite distanţe, se evită privirea indiscretă sau atingerea şi, astfel, oameni care nu se cunosc între ei (străini unii de alţii) îşi recunosc reciproc dreptul de se afla într-un spaţiu public. Prin respectarea unor astfel de reguli nescrise, putem beneficia de intimitate şi spaţiu privat chiar în mijlocul unei mulţimi. Pe de altă parte, neatenţia civilă poate deveni indiferenţă faţă de celălalt şi poate contribui la anonimizarea vieţii în aşezările urbane; îşi poate face loc sentimentul de singurătate şi poate contribui la estomparea ideii de responsabilitate sau grijă pentru alţi indivizi;

Sursa: M.Târcă, 2011

Vezi şi: De ce ne ignorăm în public

sâmbătă, august 13, 2022

joi, august 11, 2022

Gardul verde şi leopardul din Bacău...

Pilula de binedispunere: dinamica oficială a spaţiului verde băcăuan. La fel ca şi în cazul datelor referitoare la populaţia municipiului Bacău, ne place să ne îmbătăm cu apă rece coclită...

   

 Notă: Potrivit definiţiei INS, acest indicator se referă la suprafata spatiilor verzi amenajate sub forma de parcuri, gradini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi si flori, paduri, cimitirele, terenurile bazelor si amenajarilor sportive in cadrul perimetrelor construibile ale localitatilor. In cadrul spatiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, gradinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafata lacurilor etc.

  

Două mici observaţii: 1) "Reţeaua" de spaţii verzi din oraş, conform SIDU 2014-2020. Să fim serioşi, avem noi multe, dar lipseşte conectivitatea...Ea există cel mult la nivel de linii, puncte şi suprafeţe frumos desenate de băieţi creativi.


2) Să ne păstrăm optimismul, în conformitate cu viziunea oficială 😅: “În anul 2027, municipiul Bacău si Zona Metropolitană Bacău sunt unele dintre cele mai atractive și primitoare zone din regiune, dar și din țară, fiind recunoscute pentru diversitatea și notorietatea evenimentelor culturale, dar și pentru viața socială activă din mediul urban și mediul rural" (Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2021-2027, p. 451). Dumnezeule, ce-mi place... 😂


miercuri, august 10, 2022

Populaţia localităţilor din judeţul Bacău

 Până vom vedea rezultatele RPL 2022, haideţi să ne amuzăm un pic:

Sursa: Infostat, DJS Bacău, 2022

  PS: Conform Ziarului de Bacău, "în județul Bacău s-au recenzat 562.687 de persoane, reprezentând 99.4% din populația estimată. Astfel, populația județului a scăzut față de recensământul anterior cu 53.000 de persoane și cu 143.000 față de numărătoarea de acum 20 de ani."

Eu unul pariez pe o reşedinţă de judeţ cu maxim 125-130000 persoane...Realitatea crudă va lovi puternic pe unii...


Pilula de urbanism (21): Cum să modelăm oraşele din România?

 „Una dintre schimbările care a trecut aproape neobservată este transformarea României într-o ţară eminamente urbană. Este o tranziţie naturală. Nu există nicio ţară dezvoltată în lumea aceasta care să se fi dezvoltat fără să se urbanizeze în paralel. (...) Banca Mondială şi OECD arată că aproximativ 76% din populaţia României trăieşte într-o zonă urbană funcţională.”


Sursa: Graţian Mihăilescu - Cum să modelăm oraşele din România. Idei şi soluţii pentru schimbarea la faţă a comunităţilor urbane din România, Editura Casa de pariuri literare, Bucureşti, 2022.


Pilula de urbanism (20): oraşul celor trei categorii de citadini...

 La cafea: citesc în Osborne și Gaebler ("Reinventing Government", 1992) că există trei tipuri de oameni: cei care fac lucrurile să se întâmple, cei care observă acele lucruri întâmplându-se și cei care nu știu ce i-a lovit. Pentru ca un oraș să se dezvolte frumos, prima categorie ar trebui să fie cea mai importantă...