Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
An de an, din ce în ce mai timpuriu, primii clopoței gingași își fac datoria...
Oameni noi, metehne vechi... Un exemplu de verificare a unităţilor comerciale din Bacăul de odinioară, articol descoperit zilele acestea între două plimbări pe traseul Lidl - Profi - Mega Image - Kaufland 😁
Însoţind
echipele de control obştesc
La buna funcţionare a unităţilor comerciale din Bacău, o contribuţie tot mai importantă o aduce controlul obştesc organizat şi îndrumat de Consiliul local al sindicatelor. O metodă eficientă folosită de acest consiliu este organizarea periodică a unor ieşiri pe teren cu participarea mai multor echipe de control obştesc. Deunăzi, cu ocazia unei asemenea acţiuni, am însoţit şi noi cîteva echipe in controlul pe care l-au efectuat prin diferite unităţi comerciale. Primul popas l-am făcut la magazinul universal "Bacăul". De la început ne impresionează abundenţa de mărfuri, ordinea şi curăţenia ce domnesc în fiecare raion. Dar nu numai atît. Comportarea civilizată a personalului de deservire este un alt lucru care atrage imediat atenţia. După cum am aflat, cel mai mulţi dintre lucrătorii magazinului universal sínt apreciaţi de cumpărători. Unul din ei este loan Miron, şeful raionului confecţii bărbăteşti, evidenţiat lună de lună în întrecerea socialistă.
Iată-l în clişeul 1 ajutîndu-l cu multă amabilitate pe
muncitorul Constantin Niţă în alegerea unui palton. Restaurantul şi ospătăria
Zahana. La prima vedere unitatea ne face o impresie bună. Lumină plăcută,
curăţenie, veselie. La mese, consumatorii par satisfăcuţi. Însă echipa de
control obştesc nu se mulţumeşte doar cu constatările de suprafaţă. O incursiune
în bucătărie le arată că personalul de aici este certat cu igiena. La etaj,
unde funcţionează ospătăria, curăţenia lasă şi mai mult de dorit (clişeul 2). O
verificare a gramajului fripturilor duce la constatarea că cele mai multe
cîntăresc cu cite 20 de grame mai puţin.
— Daţi-mi vă rog condica
de sugestii şi reclamaţii — încearcă un membru al echipei de control obştesc,
adresîndu-se casierei de la ospătărie.
— Era aici, dar acum nu o
mai văd. O fi luat-o probabil responsabilul...
Concluzia se trage de la
sine.
Centrul de
industrializarea legumelor? Aşa s-ar părea după îndeletnicirea persoanei din
clişeul 3, care trece nişte "roşii" printr-o sită în vederea obţinerii de... „bulion”.
În realitate ne aflăm în magazia de mînă a unităţii Oficiului de legume şi
fructe nr. 1 unde, datorită spiritului "inventiv" al responsabilului
Toader Tudose, personalul de deservire al unităţii a fost pus să "valorifice" nişte produse demult stricate (foste cîndva roşii). Bineînţeles, că menţionînd
această "ispravă" în registrul de control şi inspecţie, membrii echipei au
înştiinţat şi organele în drept pentru a lua măsuri ca activitatea despre care
am am amintit să înceteze.
— A mai rămas ceva timp
pînă la închiderea magazinelor. Să trecem la unitatea "Alimentara" cu autoservire
— au fost de părere membrii echipei de control obştesc.
Amplasat la parterul unui
frumos bloc de pe strada Karl Marx, magazinul 38 al OCL „Alimentara” te
ispiteşte prin eleganţa sa, bogăţia de produse cu care-i aprovizionat în permanenţă.
Ca atare, aici se perindă de dimineaţă şi pînă seara numeroşi cumpărători.
Iată-i (în clişeul 4) pe membrii echipei de control obştesc făcînd o verificare
a gramajului la produsele preambalate. Ca şi în alte daţi, ieşirea pe teren a
echipelor de Control obştesc a fost rodnică. Componenţii echipei, printre care
muncitorii Ion Postolache şi Nicolae Şuştac de la fabrica "Proletarul", Gheorghe
Bibire şi Miron Nedelcu de la "Steaua roşie" ş. a., au plecat spre casele
lor cu simţămîntul de a fi îndeplinit o muncă utilă. Rămîne ca aceasta să fie
completată cu controlul din partea Consiliului local al sindicatelor şi secţiei
comerciale asupra modului în care se rezolvă, de către unităţile controlate,
propunerile şi sesizările făcute de echipe.
I. LUPU, corespondent al
ziarului „Munca“pentru regiunea Bacău
Foto: P. COZIA
Articol publicat în
ziarul „Munca”, noiembrie 1964.
Dacă lipseam 15 ani din oraşul meu natal şi aş fi revenit acum, desigur că aveam nevoie de un însoţitor care să mă conducă. Oraşul Bacău, oraşul foştilor capitalişti de teapa lui Porumbaru, Filderman, Izvoreanu, Calmanovici, Iordănescu, oraşul vechilor magherniţi unde erau exploataţi crunt miile de muncitori, oraşul foştilor cerealişti care-şi umpleau hambarele pe urma trudei ţărănimii muncitoare, oraşul Bacău a devenit de nerecunoscut în anii puterii populare.
Nici
în 50 de ani, vechea clasă exploatatoare, marii capitalişti nu realizau ceea ce
a realizat poporul nostru muncitor în 15 ani de la eliberare. Oraşul Bacău şi-a
schimbat complet înfăţişarea, au apărut fabrici noi ca cea de confecţii
„Bacăul“, Uzina de şuruburi „Muncitorul liber“, Uzina metalurgică, Combinatul
de carne. Iar Fabrica de textile „Proletarul“. Fabrica de piele şi încălţăminte
„Partizanul“ au fost utilate modern şi înzestrate cu grădiniţe şi creşe pentru
copii, cantine, dispensare medicale, staţionare, băi etc. În centrul oraşului
au apărut clădiri impunătoare unde au fost amplasate magazine de stat. Chiar
luna aceasta s-a deschis un nou magazin universal de toată frumuseţea. Tot anul
acesta, locuitorii orașului Bacău au participat la inaugurarea marelui Stadion „23
August“, cu o capacitate de 20.000 de locuri. Teatrul de stat complet refăcut,
Filarmonica de stat, două grădini de vară, ştrandul tineretului, 4 parcuri şi
cele 3 săli de cinematograf stau la dispoziţia oamenilor muncii. Mereu oamenii
muncii primesc locuinţe în noile blocuri ce se construiesc în diferite părţi
ale oraşului.
Femeile,
prin diferite acţiuni obşteşti şi prin participarea efectivă la munca
patriotică, au contribuit ca oraşul Bacău, unul din principalele centre
muncitoreşti ale ţării noastre, să arate cit mai frumos. Femeile din oraşul
nostru sînt hotărîte să cinstească cea de-a 15-a aniversare a eliberării
patriei noastre cu noi realizări în producţie şi pe tărîm social. - Maria MIHAI, preşedinta comisiei de femei de
la Fabrica “Partizanul”
Sursa: revista “Femeia”, 1959
La Bacău, a avut loc de curînd inaugurarea marelui magazin universal „Luceafărul“. Operă a proiectanţilor şi constructorilor din localitate, noua unitate a comerţului băcăuan, înălţată intr-un stil arhitectonic deosebit, constituie o adevărată podoabă a municipiului de pe Bistriţa. Pe o suprafaţă utilă de aproape 8 000 mp, cumpărătorii pot găsi o gamă variată de mărfuri industriale pentru bărbaţi, femei, copii şi adolescenţi. Magazinul are aproape 500 de lucrători şi dispune de raioane specializate care însumează mărfuri cît 50 de magazine obișnuite la un loc. (Gh. Baltă, corespondentul „Scînteii“) – în "Scînteia", 16 dec 1975.
Potrivit fotoreporterului Ioan Bîşcă, "magazinul universal Luceafărul a fost proiectat de Rozela Burnea Georgescu, arhitecta din Bacău care a mai semnat, între altele, proiecte precum blocuri de locuințe în Roman, Moinești, Comănești, Bicaz, Focșani și Bacău, sediul Procuraturii Bacău (1963), sediul Trustului Petrol Moinești (1966), Policlinica din Piatra Neamț (1967), magazine universale în Roman (1967) și Moinești (1968), complexul comercial „Zemeș” din Moinești (1968), hotelul Venus din Slănic Moldova (1971), hanul turistic „Măgura” (1974), extinderea și reamenajarea de la Teatrul Bacovia (1979), Hotelul Moldova (1979) și sala Ateneu din Bacău (1983)."
E mult, e puțin...Legile economiei de piață sunt "corectate" în lumea colecționarilor. Pasiunea costă, nu-i așa? 😁
La garajul secţiei de transporturi din cadrul Întreprinderii Comunale din Bacău stau la start cîteva maşini aşteptîndu-şi şoferii.
Dar Vasile Hriţcu şi Victor Lupaşcu încă n-au venit şi nici nu vor veni curînd.
La restaurantul Zahana berea curge şuvoaie, încercînd să le potolească setea.
Beau de trei zile şi pîrdalnica de arsură încă nu-i stinsă. Cheful trebuie
menţinut patru zile, la fel ca în fiecare lună după salariu, altfel strică
firma şi li se duce dracului faima. (pasaj din articolul Prin Bacău cu
autobuzul, ziarul „Munca” nr 5461/1965)
Foto: Restaurantul Zahana din vechiul centru al oraşului Bacău
Sursa: colecţia ing. Mihai Ceucă; Irina Amalia Băcăoanu
