Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
Oraşul cel nou avea nevoie de o nouă înfăţişare, modernă, în zona unei porţi de intrare atît de importante: gara C.F.R. Clădirea staţiei C.F.R. avea să mai aştepte însă până în toamna anului 1982…Detalii aici.
Record termic al iernii 2022-2023 și posibil record absolut pentru această zi, chiar de... Ziua internațională a omului de zăpadă😁
Un interviu luat de Paula Ionescu primarului Bacăului, Ioan Ichim. Articolul a fost publicat în “România pitorească” în anul 1975.
Băcăuanii îi sunt oricînd credincioşi
naturii» ne-a declarat IOAN ICHIM, primarul municipiului
Bacăul
este cunoscut multora ca oraş natal al lui Bacovia. Se ştie că în anii
adolescenţei poetul colinda mulţi kilometri pe jos, prin zăvoaiele Bistriţei,
iarna patina ore întregi pe rîul îngheţat...
— Un
îndrăgostit de natură, aşa cum a fost Bacovia, a putut să găsească totdeauna,
în jurul oraşului nostru, locuri care să încînte ochiul şi sufletul. Să ai apa
Bistriţei în apropiere, păduri şi pajişti înverzite — asta înseamnă tot atîtea
rezervaţii pentru linişte, odihnă, recreere. Am depăşit însă demult timpul
modestului orăşel de provincie. Ascensiunea contemporană a municipiului,
concretizată pe multiple planuri, cuprinde în mod firesc şi schimbările aduse
peisajului de agrement. Frumuseţea naturii a fost ajutată şi completată pe
măsura nevoilor omului modern. Desigur, toate aceste locuri care compun acum
oazele timpului liber al locuitorilor noştri sunt destinate în egală măsură
tuturor turiştilor care vin să ne viziteze. Este important de amintit că pentm
a ajunge la ele nu trebuie parcurse distanţe mari şi obositoare.
— Am
aflat şi din ziarul local «Steagul roşu» că marea bucurie a băcăuanilor a fost
în acest an crearea «Insulei de agrement».
—
Este o bucurie şi pentru că locuitorii municipiului au participat direct,
alături de edili, prin muncă patriotică, la realizarea ei ca şi a altor locuri
destinate odihnei. Pe fosta albie a Bistriţei, acolo unde există acum un lac de
redresare, noi am amenajat un spaţiu de zece hectare de verdeaţă: iarbă,
garduri vii, 2.000 de arbori şi trandafiri, ala umbroase, 300 de bănci, un
kilometru şi jumătate de promenadă, o frumoasă panoramă spre o oglindă de apă
de 36 de ha, două şalupe şi bărci pentru plimbări de agrement, mai avem acolo o
plajă cu vestiare, terenuri de sport, restaurant, un parking asfaltat. Aceasta
este în linii mari, «Insula de agrement» la care se poate ajunge în numai 20 de
minute, ea aflîndu-se la numai trei kilometri de oraș.
— Am
auzit vorbindu-se și despre Parcul Gherăești. Este departe?
—
Mergînd spre extremitatea de nord-vest a municipiului, la cinci kilometri.
Acolo există arbori, iarbă, în mijlocul lor căsuţe într-un camping care oferă
peste 100 de locuri de cazare, o platformă pentm corturi, o
patiserie-restaurant, un bazin de înot şi o terasă unde se prezintă deseori
spectacole artistice. Un loc nu numai pitoresc, dar şi deosebit de interesant,
este parcul dendrologic de la Hemeiuș (la nouă kilometri de oraş, pe şoseaua
spre Piatra Neamţ) unde pot fi văzute specii de arbori şi plante din toate
zonele ţării. în apropiere amatorii de sport găsesc terenuri de tenis, handbal
şi baschet. Frumoasa pădure de pe dealul Măgura — care face parte din fondul
funciar subcarpatin — se află la 16 kilometri de Bacău. Este un alt loc de
odihnă unde turiştii găsesc, la hanul cu acelaşi nume al cooperaţiei de consum,
bunătăţi ale bucătăria moldoveneşti. Pentm cei mai mici cetăţeni ai noştri
agrementul este şi trebuie să însemne multă mişcare, sport. De aceea, aş mai
aminti şi baza nautică de pe lacul de acumulare Bacău II (la cinci kilometri de
oraş) unde au loc şi concursuri naţionale de juniori şi unde se poate practica
şi învăţa înotul. Există acolo şi o platformă pentm instalarea corturilor.
—
Dar pentru ce mai vîrstnici, care au rămas şi ei credincioşi naturii cu
sufletul?
— Bacăul are Parcul Libertăţii în care ne-am îngrijit să aducem anul acesta încă 2100 de arbori şi trandafiri, 100 de mii de flori şi să începem extinderea lui cu încă 1800 mp. Aici, un inimos artist cum este profesorul Huţanu a realizat, împreună cu elevii săi de la Şcoala de artă populară, lucrări de sculptură în lemn care se potrivesc de minune cadrului. În Parcul Trandafirilor vrem să readucem atmosfera chioşcului cu fanfară de pe vreme bunicilor noştri. Deoarece avem în vedere, ca în întreaga ţară, ocrotirea fondului forestier, tot ceea ce vom face pentm băcăuani în continuare se referă la modernizarea zonelor de agrement care trebuie să fie marile noastre surse de refacere fizică şi spirituală.
Din deceniul în care Ceauşescu o luase razna, iar presa de partid bătea câmpii cu graţie:
Puternica dezvoltare pe care a cunoscut-o Bacăul în domeniul industriei, ca şi în celelalte sectoare, demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru comunist, care aplică neabătut legităţile generale la condiţiile concrete ale ţării noastre - Nicolae Ceauşescu
Scînteia, 14 iulie 1984
Scînteia, 14 iulie 1984 - Secţiunea: "LUMINOASE ÎNFĂPTUIRI ÎN ANII SOCIALISMULUI: ORAŞE ALE UNEI CIVILIZAŢII NOI,
MODERNE (1944-1984).
Câtă transparenţă...😁😁
În centrul oraşului Bacău, în imediata vecinătate a hotelului turistic „Decebal“, a fost construită şi dată în folosinţă, zilele acestea, o nouă clădire modernă: casa de modă. Noua unitate a coooeratiei meşteşugăreşti se adaugă celor construite în ultimii ani în municipiul şi judeţul Bacău. La parterul casei de mode băcăuane sînt amplasate spaţii de primire a comenzilor pentru încălţăminte, marochinărie, bijuterie şi pentru desfacerea unor obiecte de artă populară. Primul etaj este rezervat cabinelor de probă şi atelierelor de confecţii bărbăteşti şi pentru femei, lenjerie, tricotaje, precum şi unui cabinet de cosmetică modern utilat. De menţionat că toate aceste ateliere au un program de funcţionare permanent. Ultimul etaj este destinat atelierelor de producţie şi depozitelor. Pe lîngă rolul ei productiv, casa de modă contribuie din plin la înfrumuseţarea urbanistică a Bacăului. (Corespondentul „Scînteii“, Gh. Baltă) - ediţia din 19 martie 1974
În această zonă, prin 1980-1982 încă mai exista un mic tăpşan care, pe timpul ierni cu strat generos de zăpadă, devenea un vesel derdeluş pentru puştimea gălăgioasă de pe Aleea Parcului. Anii au trecut, iar colţul verde a devenit tot mai liniştit, chiar stingher printre noile construcţii apărute în deceniul "marii tranziţii spre economia de piaţă", care a ciunţit intrarea în parc. De-a lungul anilor am tot scris despre degradarea acestui spaţiu verde. Ieri, surpriză: dizgraţioasele garaje au fost puse la pământ. Îmi doresc din toată inima să fie doar un început al remodelării peisagistice atât de aşteptate de băcăuanii din proximitate şi nu numai....
.jpg)
.jpg)
