Recunoașteți zona?

 

Bacăul de odinioară 

Sursa: prof. Nicu Aur

Căprioarele din parc

 Mai ţineţi minte?

Parcul Cancicov, vara anului 2007.

Prin grădinile de vară ale Bacăului de odinioară

 Prin grădinile de vara ale municipiului Bacău

Lipsesc consumatorii—dispar beneficiile

După cîteva zile cu vreme instabilă, mercurul termometrelor a început din nou să se urce, astfel că băcăoanii îşi caută loc de refugiu în locuri răcoroase. Aici, în faţa unui pahar cu băutură răcoritoare, la umbra deasă a arborilor din Parcul Libertăţii, de la Gherăeşti, sau din Parcul Trandafirilor, omul se reconfortează.

Ce te faci însă cînd — căutînd asemenea locuri de refugiu — în loc de umbră, nimereşti din nou sub suliţele defoc ale soarelui!? Să zicem că ai păşit pe frumoasa terasă a noului restaurant „Tic-Tac“ din cartierul Comişa-Bistriţei. Dezolare! Orientată spre miază-zi, terasa este expusă toată ziua razelor nemiloase ale soarelui. Amplificată de dogoarea mozaicului încins, căldura devine de nesuportat. Nici un fel de umbră nu-l ocroteşte de arşiţă pe consumatorul aşezat la masă.

IOAN MORARU, directorul T.A.P.L. Bacău, recunoaşte:

— În timpul zilei consumatorii se cam feresc să vină aici. E o căldură înăbuşitoare.

— De ce nu instalaţi la mese parasolarii?

— Aşteptăm să ne sosească...

— Cînd le-aţi comandat?

— De vreo lună de zile.

Prin urmare, de abia acum - în toiul căldurilor - tovarăşii de la T.A.P.L. şi-au adus aminte că trebuie să comande parasolarii. Pînă vor sosi acestea, probabil că va cădea bruma!

La acelaşi supliciu sînt condamnaţi şi cei care se opresc să bea o sticlă de bere în grădina plăcintăriei „Trandafirul roşu".

— Am cerut şi anul trecut de la trust să ne dea cîteva umbrele de soare, ne spunea FLORICA DEREBEI, responsabila unităţii. Ne-au promis, dar cu promisiunile am rămas...

Grădina restaurantului „Parcul Trandafirilor" este a doua ca mărime din oraş. Are circa 700 de locuri. Aici este umbră destulă. Dar nu foloseşte nimănui. Grădina este deschisă numai seara, după ora 18.

PANAIT TOMA, responsabilul unităţii, se plînge că în ultima vreme la grădină încasările au mers tare prost.

— Orice nor apărut pe cer ne alungă clienţii, ne spune cu necaz. Şi cum în ultimele săptămîni vremea a fost schimbătoare, vă închipuiţi cum ne-a mers. De cîţiva ani se tot discută problema montării unei copertine deasupra terasei şi a separeurilor din grădină. În cîteva zile am scoate cheltuielile. Dar nu s-a făcut nimic.

Stăm de vorbă cu DUMITRU NOUR, contabilul şef al Direcţiei comerciale judeţene.

— Într-adevăr, la grădina din „Parcul Trandafirilor" ar fi necesară o copertină, recunoaşte acesta. Dar nu avem cu ce o executa. La investiţii nu a fost prevăzută. Îi reamintim de instrucţiunile nr. 7 ale Ministerului de Finanţe şi Băncii Naţionale, care prevăd acordarea de credite pentru asemenea lucrări.

Replica a venit prompt.

— Creditele trebuie rambursate din beneficiile realizate peste plan. Cum în primul semestru trustul nu şi-a realizat nici măcar beneficiile, planificate, nu putem apela la credite.

Cu o asemenea optică, este firesc ca situaţia financiară a trustului să nu fie prea roză. Pentru că lucrurile se petrec cam aşa: nu se cheltuieşte nimic deoarece nu se obţin beneficii. Dar de unde să se realizeze beneficii, atîta timp cît - neasigurîndu-se consumatorilor cu minimum de confort - grădinile stau mai mult goale? Este aici un cerc vicios din care tovarăşii de la T.A.P.L. şi Direcţia comercială judeţeană, trebuie neapărat să se desprindă. Există însă şi o altă mentalitate. Dacă în unele locuri consumatorii sînt serviţi mai atent, mai civilizat, în multe grădini de vară aspectul, ca şi atitudinea personalului lasă cu totul de dorit. Ca şi cum consumatorul nu ar plăti în grădină aceiaşi bani ca şi în local. Iată o mostră. Bufetul „Siretul“ din cartierul Letea areo grădină de vară frumoasă, atrăgătoare. Probabil, din considerente de ordin economic, aici nu servesc ospătarii. În asta nu vedem nici un rău. Prin sistemul de autoservire omul economiseşte timp, iar unitatea poate face faţă unui număr sporit de consumatori. Autoservire nu înseamnă însă a-l obliga pe consumator să şteargă mesele, să adune sticlele şi paharele risipite în întreaga grădină. Pentru că debarasoarele uită adeseori pentru ce sînt plătite. O situaţie asemănătoare poate fi întilnită şi la grădina bufetului „Buturuga de vie" (mandatari - soţii Emil şi Iosefina Cojocaru), la bufetul „Dorna“ şi la alte unităţi.

Starea în care se află grădinile de vară ale oraşului Bacău ca şi modul cum se serveşte vădesc nu numai neglijenţă, lipsă de respect faţă de consumatori, dar şi dezinteres faţă de situaţia financiară -destul de precară de altminteri - a unităţilor de alimentaţie publică. Nu trebuie să se uite că în sezonul estival grădinile au un rol hotărîtor în realizarea planului. Tocmai de aceea ele trebuie să se bucure de atenţia cuvenită.

CONST. AZOIŢII, corespondentul „României libere”, 6 august 1968

Vechea grădină de vară din centrul Bacăului

Pregătiţi sania!

     Trei modele de prognoză ne spun că sâmbătă ar trebui să mergem la derdeluş pe dealurile de la Măgura...Pregătiţi sania 😁

Grosimea stratului de zăpadă - sâmbătă, 28 ianuarie 2023

Sursa foto: wxcharts.com

24 ianuarie...

 Prin Bacău, astăzi. 

Spitalul din Bacău – o anchetă din anul 1931

Probleme vechi, probleme noi, o singură prioritate: sănătatea.

Sursa: I. BIS - Spitalul „Pavel şi Ana Cristea” din Bacău. O instituţie sanitară model, dar care necesită ajutoare urgente, ziarul „Dimineaţa” 10 noiembrie 1931

Rolul covârşitor pe care spitalul „Pavel şi Ana Cristea” îl îndeplineşte în mişcarea sanitară din localitate îi dă dreptul, desigur, la multă solicitudine din partea organelor în drept. În urma războiului european, printr-un complex de împrejurări, oraşul şi judeţul Bacău au luat o dezvoltare apreciabilă, dezvoltare care ar fi cerut în mod logic ca şi instituţiunile de utilitate publică să ia o extindere similară. Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”,din localitate care are menirea să deservească nu numai întreg oraşul, dar şi o mare parte din judeţ, trece astăzi prin momente grele, din cauza unor lipsuri, cari desigur cu puţină bunăvoinţă din partea celor în drept, ar putea fi înlăturate. Spitalul e compus dintr-o secţie de boli interne, sub conducerea d-lui dr. Radu Moisă, una de chirurgie, sub conducerea d-lui dr. Telemac Iamandi şi un serviciu de radiologie. În numărul de faţă ne vom rezuma să subliniem frumoasa activitate care se depune la secţiunea de medicină internă şi lipsurile ei. Secţiunea este condusă cu multă pricepere de dl. medic internist Radu Moisă. Secţiunea are două saloane mari, unul pentru bărbaţi şi unul pentru femei cum şi câteva camere de rezervă. La această secţiune se dau consultaţiuni de toate bolile interne, nervoase, nutriţie, venerice, infecţioase şi se fac numeroase tratamente sifilitice gratuite. În cursul anului 1930, au fost internaţi în această secţiune peste 1800 de bărbaţi, femei şi copii. Până în prezent s-au dat consultaţiuni medicale în cursul acestui an la 4125 de bolnavi şi au fost internaţi în spital peste 1200 de pacienţi. Spitalul este întreţinut de municipiu. Încasările spitalului sunt însă ceva mai mici decât subvenţia acordată de primărie. Fiecare bolnav internat plăteşte 50 de lei pe zi pentru întreţinere, iar cei mai săraci 25 lei; unii din ei sunt ţinuţi în mod cu totul gratuit.

LIPSURILE SPITALULUI

Lipsurile spitalului sunt multiple şi dacă ele n-au ajuns încă să ameninţe situaţiunea instituţiunii se datoreşte în cea mai mare parte abnegaţiunei depuse de dl dr. Radu Moisă. Faţă de numărul mare de bolnavi interni şi externi şi de varietatea maladiilor care se tratează, lipsa unui pavilion de consultaţii policlinic se resimte în primul rând. Ar fi necesar să se construiască în imediată apropiere de poarta spitalului o clădire corespunzătoare unde bolnavii să fie triaţi şi unde să se dea şi consultaţiunile bolilor interne între care şi obstetrica, nas gât şi urechi, venerice şi pentru tuberculoşi. Corpul principal al spitalului să fie destinat exclusiv bolnavilor interni.

LOCALUL SPITALULUI

Însăş construcţia spitalului prezintă defectuozităţi. Sălile sunt prea mari şi prezintă inconvenientul că nu numai că se încălzesc greu, dar aglomerează prea mulţi bolnavi în aceeaşi odaie. Ar fi de dorit ca să existe camere mai mici, cu câte 6—8 paturi, care ar prezenta avantajul că s-ar putea aranja bolnavii pe clase, aşa cum se utilizează în Ardeal şi centrele apusene. În tot judeţul Bacău, deşi este unul dintre cele mai mari judeţe din ţară şi procentul de tuberculoşi este în plină ascensiune, nu se găseşte un sanatoriu de tuberculoşi. La acest spital se tratează şi tuberculoşi. Cu puţină bunăvoinţă s-ar putea clădi în curtea spitalului clădire sau câteva pavilioane cu verandă, pentru tuberculoşi.

PAVILIONUL DE IZOLARE

Tot la acest spital se izolează toţi contagioşii din oraş şi o parte din judeţ. În cursul anului trecut s-a început construirea unui pavilion. În cele patru camere mici ale pavilionului trebue îngrămădiţi bărbaţi, femei şi copii. Din cauza insuficienţii camerelor stau îngrămădiţi la un Ioc bolnavii de erizipel, scarlatina, febră tifoidă, difterie, oreillon, cărbune, etc. Îşi poate închipui oricine că sacrificiul medicului nu poate înlocui lipsurile imperioase. Spitalul se ilustrează prin lipsa unui calorifer, a lemnelor, a unei canalizări defectuoase şi a insuficienţei apei.

PERSONALUL

Deci spitalul este cotat ca unul din cele mai mari din întreaga regiune şi deşi aici se tratează mii de bolnavi pe an, afară de medicul primar dl. dr. Radu Moisă, nu se mai găseşte un medic ajutor. S-ar cuveni ca să se numească un medic secundar, care să faciliteze munca titanică depusă de dl dr. Radu Moisă. Deasemeni, personalul inferior este insuficient. Se impune standardizarea personalului, pentru că unele spitale mici să nu aibă surplus de personal şi o secţiune de talia celei de la spitalul din Bacău să se rezume la un subchirurg şi la a doua infirmiere. Nu pot trece peste lipsa accentuată de medicamente.

SERVICIUL DE RADIOLOGIE

În cursul anului trecut a luat fiinţă şi un serviciu de radiologie, care deserveşte ambele secţiuni ale spitalului şi un număr considerabil de pacienţi particulari din oraşul şi judeţul Bacău şi din judeţele limitrofe. Serviciul este pus sub conducerea d-lui dr. Eliescu, fost şef de lucrări la facultatea de medicină din Cluj. Serviciul este dotat cu tot utilajul modern şi prin priceperea conducătorului rivalizează cu cele mai de seamă institute de radiologie din ţară.

SOCIETATEA MEDICO-FARMACEUTICĂ

În strânsă legătură cu activitatea depusă la spital de dl. dr. Radu Moisă, trebuie să relevăm activitatea societăţii medico-farmaceutice din localitate, al cărui preşedinte activ este tot dl dr. Radu Moisă. Societatea ţine şedinţe regulate, unde se discută cele mai interesante cazuri medicale, în cea mai mare parte furnizate de secţiunea d-lui dr. Radu Moisă.

I. BIS

Sursa foto: ing. Mihai Ceucă/Clădirile ce-au fost odată în Bacău...

Studiu amplu: ieşirea în natură şi beneficiile pentru sănătatea orăşenilor

    Un nou studiu de amploare evidenţiază rolul benefic al spaţiilor verzi pentru locuitorii din mediul urban. De data aceasta, cercetătorii de la Institutul Finlandez pentru Sănătate şi Bunăstare au constatat că vizitarea de trei-patru ori pe săptămână a zonelor verzi (parcuri, grădini, păduri, grădini, pajişti, zone umede din albiile majore ale râurilor, cimitire, grădini zoologice etc) şi albastre (lacuri, râuri, zone de ţărm), situate pe o rază de 1 km faţă de domiciliu, reduc semnificativ şansele ca oamenii să apeleze la medicamente pentru probleme de sănătate mintală, hipertensiune arterială sau astm. Pentru a investiga această legătură, studiul s-a bazat pe răspunsurile oferite în perioada 2015-2016 de către 16000 de locuitori cu vârsta de peste 25 de ani, selectaţi aleatoriu din Helsinki, Espoo şi Vantaa, trei oraşe care alcătuiesc cea mai mare zonă urbană din Finlanda. În plus, cercetătorii au constatat că efectele pozitive ale vizitării spaţiilor verzi au fost mai puternice în rândul celor care au raportat cel mai mic venit anual al gospodăriei. Rezultatele se corelează cu un număr tot mai mare de dovezi conform cărora lipsa accesului la spaţii verzi este legată de o serie de probleme de sănătate. Accesul tinde să fie inegal, iar comunităţile mai sărace au mai puţine oportunităţi de a fi în natură, potrivit The Guardian.

"Dovezile ştiinţifice din ce în ce mai numeroase care susţin beneficiile pentru sănătate ale expunerii la natură sunt susceptibile de a creşte oferta de spaţii verzi de înaltă calitate în mediile urbane şi de a promova utilizarea activă a acestora. Aceasta ar putea fi o modalitate de a îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea în oraşe. concluzionează autorii studiului publicat online în revista Occupational & Environmental Medicine (click aici pentru articol).

Vezi şi: Recomandare: pentru un confort psihic sporit în oraş, respectaţi regula 3-30-300!

Inedit: proiectul original al stadionului "23 August" (1956)

     Inedit: schiţa viitorului stadion “23 August” descoperită în “Scînteia Tineretului”, numărul din 11 iulie 1956. Stadionul va fi inaugurat trei ani mai târziu, pe 9 mai 1959 - click aici.

COMPLEXUL SPORTIV DIN BACĂU

Vedeţi stadionul din desenul de mai jos? Este proiectul realizat de un grup de arhitecţi, condus de arhitectul STELIAN CĂTINĂ. Stadionul, care face parte dintr-un întreg complex sportiv, va fi construit la Bacău, unde de mult se simte nevoia unui teren de sport modern utilat.

Şeful proiectant mi-a relatat că stadionul este amplasat într-un amfiteatru natural astfel că nu va mai fi necesară ridicarea unui schelet de beton.

Ce anume va cuprinde acest complex sportiv? În primul rînd un stadion pentru 15.000 locuri, înzestrat cu un teren de fotbal şi o pistă de atletism. Aici vor exista vestiare pentru sportivi, casă de bilete, bufet. Alăturat, se va ridica o hală de sport cu o sală de 1.000 de metri pătraţi, pentru baschet şi volei, cu hol, casă de bilete, bufet, vestiare. Meciurile din sală vor putea fi urmărite de 800 de spectatori. Tot în cadrul complexului se va clădi un pavilion de tir, două terenuri de volei, un teren de baschet, trei terenuri de tenis, o popicărie şi un bazin olimpic descoperit.

- Ştiaţi că această construcţie a fost declarată şantier regional al tineretului?

- Desigur. Am aflat din ziare. Brigadierii vor avea de lucru, nu glumă. Vor trebui să sape aproximativ 800.000 metri cubi de terasament numai pentru stadion, fără să mai vorbim de celelalte lucrări. Aşteptăm cu nerăbdare rezultatele muncii lor.

Şi nu numai arhitecţii aşteaptă, dar şi sportivii din Bacău, tinerii din fabricile şi şcolile oraşului aşteaptă să se poată întrece pe terenurile şi pistele stadionului pe care voi, tinerii brigadieri, îl construiţi.

★ ★

...Hunedoara, Govora, Petroşani, Oraşul Stalin, Cluj, Bacău. Iată numai cîteva din şantierele care vă aşteaptă. Ce construcţii minunate! Oţelării şi stadioane, fabrici şi locuinţe. Şi nu numai în aceste localităţi. La Iaşi şi Galaţi, la Bucureşti şi Sighişoara, la Năvodari şi Ploieşti, la Bîrlad şi Turda, la Roman şi Făgăraş sînt zeci de şantiere, unde cu ajutorul braţelor voastre se vor ridica uzine, fabrici, S.M.T.-uri, G.A.S.-uri, şcoli şi case de locuit.

Iată ce sînteţi chemaţi să construiţi, tineri brigadieri.

Iată ce şantiere vă aşteaptă.

DAN LAZARESCU