Ştiri din Bacău. Din Bacăul interbelic, monşer...

 Bacău 10. Politice. - În localitate se ţin de către liberali dese consfătuiri. Se aşteaptă sosirea d-lui Mircea Costinescu, fost prefect de Bacău, să aducă de la Bucureşti dispoziţii de Ia centru.

Consiliile comunale din judeţ dizolvate ilegal de către fostul guvern averescan se instalează treptat, întrucât fuseseră legal constituite şi au obţinut voturile reglementare.

Incendiu.- Ieri pe la ora 5 a izbucnit un violent incendiu în str. Lecca No 177 la locuinţa D-lui lancu Moise Feraru. Focul a provenit de la atelierul de fierărie. Panica celor de primprejur a fost cu atât mai mare cu cât bătea un vânt puternic. Graţie pompierilor de sub comanda d. Căpit. Tutunaru, focul a fost localizat după o muncă de 3 ore. Pagubele se evaluează la cca 25.000 lei.

Serbare.- În seara zilei de 8 Iunie a avut loc în grădina publică o serbare dată de societatea sportivă „Neptun“. Reuşita satisfăcătoare.

Expoziţie.- Serviciul zootechnic şi sanitar veterinar a organizat cu aprobarea Ministerului Agriculturei şi Domeniilor pentru ziua de 29 iunie a.c. o expoziţie în oborul de vite din Bacău din specia ovinelor, bovinelor şi cavalinelor. În acest scop d. Stavăr-medicul primar veterinar al judeţului nostru, depune o deosebită muncă.

Epizootii - În comuna Letea Veche s’a declarat un caz de antrax. În com. Scorţeni şi Grigoreni au fost stinse mai multe asemenea cazuri. Printre ovine din com. Cleja şi Fântânele s’a declarat variola.

Sursa: ziarul Opinia, 11 iunie 1927

Bacău, vedere generală (carte poştală circulată în anul 1922; colecţia LŞ)

Cine nu are arbori bătrâni să-şi cumpere…

    „Arborii bătrâni sunt ca niște înțelepți ai satului. Un om în vârstă nu este competitiv în modul în care este o persoană de 25-40 de ani. Dacă singurul reper pentru comparație este alergatul, este foarte probabil că persoana tânără va alerga mai rapid ca una de 85 de ani. Dar dacă se iau în considerare cunoștințele de viață acumulate, înțelegerea și înțelepciunea, putem învăța mai multe de la bunicii noștri. Este la fel și cu arborii bătrâni. Poate nu sunt frumoși așa cum sunt arborii tineri, poate nu produc cantități mari de fructe. Dar acești arbori reprezintă memoria biologică, ecologică și culturală a regiunii și pentru noi aceste aspecte ar trebui, de asemenea, să conteze” - Conf. dr. Tiberiu (Tibor)  Hartel, Departamentul Știința Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca - sursa: Arborii remarcabili ai României, mulți, dar neștiuți

Solitudini hibernale în Parcul Cancicov

Vitalitatea culturală a oraşelor? Doar pentru unele...

         Locul 36 din 46. Cam aşa arăta ierarhia urbană după indicele vitalității culturale, măsurat în 2016, conform studiului "Vitalitatea Culturală a Orașelor din România", ediția 2016, publicat în Caietele Culturadata, volumul 1/2017, Editura Prouniversitaria (disponibil online pe culturadata.ro).

Acest clasament fost realizat în baza mediei indicilor de vitalitate culturală manifestată în perioada 2010-2016: indicele infrastructurii dedicate activităților culturale, indicele participării culturale, indicele cheltuielilor pentru activități culturale, indicele privitor la resursele umane implicate în activități culturale, indicele privitor la dezvoltarea industriilor creative.

Sursa: studiul "Vitalitatea Culturală a Orașelor din România"

    După şase ani şi o pandemie, tare aş vrea să compar situaţia prezentă...Oricum, în linii mari, ea poate fi intuită cu ochiul liber....

Calitatea vieţii...

 Că tot vorbeam despre sistemul african din interiorul României europene...

Sursa: Eurobarometer, 2021

Unde vine primăvara mai repede?

   Ora 8,00: Bacău - 2,6 C, Târgu Ocna +3,8 C. În județul Bacău primăvara începe la îmbrățișarea tandră dintre Carpați şi Subcarpați... 😁

Sursa: ANM

Oameni minunaţi...

       Într-o lume tot mai alienată și mai indiferentă, să te gândești la cineva, la preocupările lui, să ieși din casă cu o surpriză, să te urci în mașină și să i-o aduci fără multă vorbă în fața blocului, la ceas de seară, s-ar încadra azi in categoria excentricului (ca să fiu blând 😊). Dar mai există astfel de oameni minunați care-ți schimbă instant dispoziția cu o simplă strângere de mână. Mai există oameni care te sună nu ca sa-ți ceară,  ca să faci, ca să dregi. Mai există oameni care de o viață oferă dezinteresat și radiază bunătate în jur. Numai pentru acest lucru ar trebui să ne bucurăm din plin: sunt din ce în ce mai puține șanse pentru a avea pe firul vieții astfel de joncțiuni luminoase...

Complexul Muzeal „Paul Țarălungă” din Prăjeşti: tur virtual

 O excelentă iniţiativă în cadrul unui proiect de suflet, "Muzee de la sat"  - Conservăm digital patrimoniul cultural material și îl transmitem următoarelor generații: Complexul Muzeal "Paul Ţarălungă" din Prăjeşti.

Complexul Muzeal „Paul Țarălungă”, format dintr-un muzeu și o grădină botanică, poartă numele fostului învățător din sat. Paul Țarălungă (1921-2012) s-a născut în Prăjești și a început să adune piese începând cu 1945. În 1970 a reușit deschiderea muzeului, în care ținea și lecții cu elevii săi. Sunt expuse obiecte din domeniile: botanică, zoologie, arheologie, paleontologie, etnografie, geologie și chiar și o sală dedicată numismaticii. În muzeu poate fi văzut un embrion uman, conservat în formol, în diverse stadii de evoluție. Multe dintre lucruri au fost găsite în împrejurimi, cum e și pisica sălbatică împăiată, găsită în Prăjești în 1970. Grădina botanică este unică, dacă ne referim la amplasarea rurală, și a avut în perioada de glorie aproximativ 2000 de specii de plante și arbori. (text: Muzee de la sat. Foto: Şerban Lucian, 2018). Pentru o vizită virtuală la acest interesant obiectiv de pe harta turistică a judeţului daţi click AICI.

      La doar 18 km de Bacău, pasiunea de o viaţă a unui om al locului este lăsată moştenire generaţiilor de azi şi de mâine. Nu ezitaţi să treceţi pragul unuia dintre puţinele muzee (nu uitaţi de grădina botanică!) din ruralul românesc care au reuşit să învingă vremurile...

Reducerea disparităţilor? Creşterea coeziunii sociale? Ha, ha, ha...

 Un excelent articol - sinteză despre "vrăjelile" Bucureştiului în ceea ce priveşte reducerea diferenţelor economice dintre regiunile României:

     "[...] un fond de 30 miliarde de euro s-a transformat într-o imensă sursă de generare a disparităţilor regionale şi nu numai, exact împotriva politicilor europene. El a fost grefat peste mecanismul existent, a intrat în matricea de putere centrală croită pe o distribuire preferenţială/ arbitrară a veniturilor în societate, cum a fost inventarea unor privilegii (pensiile speciale de care UE face caz), dar care are şi o importantă dimensiune regională. Actualmente, mecanismul e atât de perfecţionat în lipsa de transparenţă la distribuirea banilor, încât puţini moldoveni înţeleg cum şi cât sunt de discriminaţi în privinţa resurselor, iar cei mai mulţi chiar se autoculpabilizează pentru condiţia lor. Ca negri de pe plantaţii care ajung să creadă că nu pot să citească fiindcă nu au creier de alb. Că le lipseşte, într-un fel, „gena” performanţei, competenţei şi inteligenţei. Că trebuie să fii superman ca să fii declarat „eligibil”, în timp ce prin Bucureşti spitalele iau finanţare cu copy-paste după alte proiecte. "  - un editorial Ziarul de Iaşi semnat de Mihai Chiper, sub titlul Sistemul african din interiorul României europene (click pe link pentru articolul complet).

Sursa hărţii: Ziarul de Iaşi, 16 februarie 2023