Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
Deși eram destul de grăbit în această dimineață, o rază de soare pătrunsă temerar în mijlocul casei m-a făcut, pentru câteva clipe, să ignor ceasul și să admir fugara secvență matinală.
Peste zi, după atâtea ore în care Soarele nu și-a mai făcut loc pe cerul plumburiu, mi-am amintit de spusele scriitorului Robert Brault:
„Bucură-te de lucrurile mărunte, pentru că, poate, într-o zi vei privi înapoi și îți vei da seama că erau lucruri importante.”
În copilărie, în vacanța de vară mult așteptată, le spuneam „pufii dorințelor”. Le prindeam din zbor și ni le băgam cu toții în sân sau sub cămașă, pentru noroc și împlinirea unei dorințe. Era unul dintre acele mici ritualuri care au supraviețuit din generație în generație, fără ca nimeni să știe exact de unde au pornit.
Cred că partea cea mai frumoasă este că aceste semințe sunt făcute să călătorească vară de vară, an după an, generație după generație. O simplă adiere de vânt le poate purta sute de metri, iar noi, copii transformați peste noapte în adulți rigizi, ne-am mai aduce astfel aminte de acea destinație simbolică: să ajungă undeva (cândva?) și dorințele noastre...
Dacă vrei să păstrezi tradiția, încă nu e târziu: pune-l în palmă, închide ochii pentru câteva secunde și pune-ți o dorință. La 20, 30, 40, 50, 60 sau 70 de ani, funcționează la fel de bine ca la 12.
P.S. Lăsând reveria deoparte, să vă spun că acești „pufi ai dorințelor” ai copilăriei ar putea fi, de fapt, semințele uneia dintre cele mai încăpățânate buruieni din agricultură: pălămida (Cirsium arvense). Natura are un simț al ironiei destul de fin😁 Dar ce contează? Până la urmă, poate că exact această persistență îndărătnică a plantei este metafora perfectă: la fel ca pălămida, și dorințele noastre ar trebui să fie la fel de încăpățânate și greu de distrus, indiferent de vârstă...
Una dintre puținele mărturii fotografice rămase din perioada pasiunii juvenile pentru sportul minții. Refresh-ul color oferit de AI adaugă un strop de nostalgie surprizei (re)descoperirii acestui instantaneu predigital.
Să fi fost la începutul toamnei lui '90, în colțul șahiștilor din parc – o lume cu un farmec aparte, heterotopie a multor bătălii, prietenii, glume și ironii, frunze purtate de vânt printre cele 64 de pătrate, blitzuri și partide tihnite, orgolii și simplă chibițeală.
A fost, poate, cea mai cool „rețea de socializare” a acelor vremuri de la granița lui decembrie '89, una care a reușit să spargă bariere de vârstă, iluzii și deziluzii, un fel de anticameră pentru tăvălugul anilor nebuni ce aveau să urmeze.
Privind acum imaginea recolorizată a unei „stări de parc”, îmi revin în minte cuvintele lui Baudelaire: „Forma unui oraș se schimbă, vai, mai repede decât inima unui muritor”...
Un mic univers urban dispărut, dar nu și uitat: #stareadeparc
...are mai multe şanse să transpire mai abundent în zona centrală a oraşului, luând în considerare şi efectul de insulă de căldură urbană. Studiu de caz: iunie 2026
Câteva concluzii rezultate din analiza temperaturilor
medii înregistrate în Bacău în prima lună de vară, pentru perioada 1950 – 2026:
-tendință de încălzire
clară și susținută: llinia de trend urcă constant de la aproximativ 18°C în
1950 la aproximativ 20,8°C în 2026. Vorbim de o creștere de peste 2,5-3°C în 76
de ani, ceea ce arată o rată de încălzire semnificativă pentru un interval
climatic mai mic de un secol.
- diferență marcantă
între prima și a doua jumătate a perioadei:
- 1950-1985:
majoritatea valorilor se situează între 17°C și 19,5°C, cu minime notabile în
1966 (16,7°C), 1958 (17,2°C) și 1992 (16,7°C).
- 1986-2026: tendința
se schimbă vizibil, cu tot mai multe valori peste 20°C, culminând cu recorduri
precum 22,5°C (2020), 22,4°C (2024) și 22,3°C (2012).
-ultimele două decenii
concentrează valorile extreme. Din 2006 încoace, aproape fiecare an depășește
20°C, iar mai multe luni iunie ating 21-22,5°C — un fenomen practic absent în
prima jumătate a secolului analizat.
- variabilitate
ridicată an de an. Chiar și în perioada recentă apar fluctuații notabile (ex:
2022 - 19,7°C urmat de 2023 - 21,4°C), ceea ce arată că, deși trendul general e
ascendent, variabilitatea naturală de la an la an rămâne mare.
Concluzie:
graficul indică un semnal clar de încălzire climatică locală la Bacău în luna
iunie, consistent cu tendințele de încălzire globală observate în ultimele
decenii. Cele mai calde 10 luni de Cireşar din întreg intervalul se regăsesc
aproape exclusiv după anul 2000, ceea ce sugerează o accelerare a fenomenului
în perioada recentă.
Prima zi tropicală din luna iunie (înregistrată la stația oficială din rețeaua ANM) a fost anul acesta ieri, pe 25, un record al ultimilor 25 de ani. Pănă acum am avut parte de o primă lună de vară fără stres termic semnificativ. Revanșa va veni însă pe ultima sută de metri, cu maxime de 36-37 C prognozate pentru ultimele două zile din Cireșar.
În ultimii 26 de ani, la nivelul orașului Bacău, luna iunie a adus temperaturi de 36 C și peste această valoare doar în patru zile:
- 26 iunie 2007: 38,4 C;
- 22 iunie 2012: 37,5 C;
-30 iunie 2022: 36,0 C;
-30 iunie 2026: 36,8 C
Putem spune astfel argumentat că ziua de ieri a fost deosebită. Formula clasică "Este vară, e normal!", aruncată de unii pe rețelele sociale, nu are acoperire pentru prima lună de vară.
"Radiografia" termică a arșiței de ieri se poate analiza în graficul de mai jos. Noaptea tropicală (inclusiv noaptea precedentă) a făcut și mai greu de suportat în locuințe aerul greu de respirat...
"Ediția 2026 arată o schimbare interesantă față de ediția precedentă, din 2024: atractivitatea urbană nu mai pare concentrată la fel de puternic în jurul câtorva centre mari. Orașele mari rămân puternice, dar orașele medii câștigă teren în percepția publicului. Și asta nu pentru că ar fi devenit peste noapte mai bogate sau mai pline de oportunități, ci pentru că promit altceva, care pare să devină mai important pentru oameni. În loc de „vino aici, se întâmplă totul”, orașele acestea invită cu „vino aici, poate ți-e mai ușor să trăiești”. Cum au spus colegii care au coordonat Indexul, vedem ”o mutare a atractivității urbane de la promisiunea orașului-magnet la promisiunea orașului-echilibru”.
Sursa: Institutul pentru Oraşe Vizionare
https://www.iov.ro/?utm_source=substack&utm_medium=email
