O călimară

   Ritual de început de an şcolar? Ştiu deja că nu vor fi folosite decât pentru a schiţa câteva frânturi de cuvinte. Miros de cerneală proaspătă, vârf de peniţă care aduce aminte de frumuseţea scrisului de mână. Dor absurd de perenitate? Catharsis efemer, instrument vetust şi ridicol în faţa omnipotentului pix? La anul le voi căuta probabil din nou prin cine ştie ce colţuri de sertar. Mirosul pastei de pix a devenit însă prea familiar. Până în septembrie viitor, când voi trăi speranţa că învăţământul românesc va fi tratat şi altfel decât din pix. Noroc că bătrâna călimară are un termen de valabilitate aproape cât o viaţă de profesor...

Cât de mult ţi s-a încălzit locul de baştină?

Detalii pe nytimes.com

Invitaţie la Festivalul Național „George Bacovia”

Bac-Fest 2018: pe scurt, cinci zile memorabile. Programul este următorul:

Trecător prin judeţ (30): Cascada Buciaş

       Cea mai frumoasă cascadă din judeţ, inspirat surprinsă acum câteva zile de fotograful băcăuan Ovidiu Şova. Superba căderea de apă de cca 15 m înălţime s-a format pe pârâul omonim, afluent al Caşinului, fiind accesibilă din satul Scutaru (comuna Mănăstirea Caşin). Obiectivul face parte din rezervaţia naturală Buciaş, arie protejată  începând cu anul 2004 pe o suprafaţă de 471 ha.

Film mai aproape...de suflet

   Cu George Bacovia şi Lucian Pintilie, sau cand o mână de tineri deosebiţi înclină balanța spre o seară de vară de neuitat...

Felicitari!

   Detalii aici

Geamătul codrului

    Un titlu de ziar mai mult decât elocvent. Un număr costa 10 bani, abonamentul pe un an ajungând la 10 lei. Directorul publicaţiei a fost Mihai Anania. Păcat că ziarul se va pierde în negura timpului, la fel ca şi fiorul care i-a dat naştere...

Foto: Biblioteca Academiei Române

Spre toamnă

“Sunt vremuri tăcute

ne ducem traiul încet

să nu deranjăm vecinul de dedesubt

Tastăm mai mult decât vorbim.

E mai ieftin așa

putem face orice

dar nicio libertate

nu ne cruță de amintiri

nu ne scutește de vise.

Renovăm secundele și

ne mutăm în cuiburi de fier.

Sunt vremuri stinghere

cade iar toamna

ca umbra din noi.”

Atena Ivanovici – De toamnă

Copilărie în parc

Când un copil devine nostagic...

Ce ar fi fost dacă...

     Au dispărut deşeurile "istorice". Ar fi fost prea frumos ca locul lor să fie luat de spaţiu verde, continuare firească a Parcului Catedralei şi încadrare peisagistică valorizantă pentru impozantul lăcaşul de cult. Vom avea - se pare - locuri de parcare, după cum putem observa în documentul postat de edili (click aici pentru vizualizare şi descărcare în format pdf). Pentru că lucrurile par a fi bătute în cuie, nu cred că are rost să mai aduc argumente pro şi contra, să filozofez despre ceea ce înseamnă oraşul durabil şi prietenos, despre calitatea locuirii urbane, despre mediu, despre exemple de succes înregistrare de alte oraşe, de bibliografii ştiinţifice, despre...Scurt pe doi: malpraxis urbanistic.

     De-a lungul devenirii sale, Bacăul a avut parte de numeroase jumătăţi de măsură şi de nefericite greşeli urbanistice. Ar mai conta una în plus?

                                                                       Foto: 15 martie 2018

Foto: 16 august 2018

Propunere obiectiv "Construire parcare şi amenajare Parcul Catedralei, municipiul Bacău" (sursa: municipiulbacau.ro)

Pe aceeaşi temă: Parcare înghesuită în spatele Catedralei Ortodoxe. Asta vrem de la zona centrală a Bacăului: mai multe maşini?

Se amenajează zona din jurul Catedralei "Înălţarea Domnului"

Ucigaşul tăcut din Parcul "Cancicov"

Printre atâtea crize politice, economice şi sociale care se abat pe capul românului de ani şi ani, mărunţişurile cotidiene devin aproape invizibile. Până într-o zi, când faci ochii mari şi te întrebi cum de s-a ajuns în asemenea situaţie…Un bun exemplu vine din Parcul "Cancicov", unde de vreo trei ani, molia minieră a castanului porcesc (Cameraria ohridella) face ravagii. Acum practic nu mai există castan neafectat, după cum puteţi observa cel mai bine în sectorul dintre Muzeul de Ştiinţele Naturii, Aleea Parcului şi strada Constantin Ene. Combaterea dăunătorului este dificilă, dar nu imposibilă, după cum puteţi descoperi în articolul dedicat acestului fenomen înregistrat de câţiva ani şi în Iaşi. Suntem însă prea cuprinşi de febra marilor probleme pentru a ne mai concentra atenţia asupra unor banali copaci. Evident, oricând nodul gordian poate fi tăiat rapid de nemiloasă drujbă, nu-i aşa?