Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

joi, 30 aprilie 2015

Judeţul Bacău: superlative geografice

     O listă foarte interesantă şi utilă, oferită cu amabilitate de prof. Bogdan Pădurariu. Să vedem aşadar cum arată Bacăul la superlativ!

Asăucomuna cu cea mai mare suprafaţă. Comuna se află în nord-vestul județului, într-o zonă montană de la limita cu județul Neamț și cuprinde mare parte din valea râului Asău, localitățile fiind concentrate pe cursul inferior al acestui râu, spre confluenţa cu Trotuș. Suprafaţa comunei este de 307,48 km2.  
Bacăucel mai mare oraş din judeţul Bacău. Este reşedinţa judeţului, situat pe terasele inferioare ale râului Bistriţa, în apropiere de vărsarea acestuia în Siret. La recensământul populaţiei din 2011 avea 144.307 loc., în scădere faţă de situaţia din 2002 (175.500 loc.) şi 1992 (205.029 loc.).
Bălătăucel mai important lac de baraj natural din judeţ, declarat rezervaţie naturală (4,5 ha şi o adâncime de cca. 3 m). Este situat în Munţii Nemira la o altitudine de 530 m. S-a format prin bararea pârâului Izvorul Negru de către o alunecare de teren produsă în 1883 (alte surse 1900 - 1905) pe versantul drept al văii, în punctul „Rupturile de la Focul lui Ivan”; din cauza procesului intens de colmatare, suprafaţa lacului s-a redus de la 12 ha (1883) la mai puţin de 5 ha în prezent.
Bereştilacul cu cel mai mare volum de apă la nivel normal de retenţie (N.N.R.). Lacul este situat în partea central-sudică a judeţului Bacău pe râul Siret şi are un volum de apă la nivel normal de retenţie (N.N.R.) de 120,4 mil. m3. Hidrocentrala dată în funcţiune în anul 1986 are o putere instalată de 43,5 MW iar lacul este în prezent arie de protecţie specială avifaunistică (1800 ha).
Biserica Sf. Varvarabiserica ortodoxă situată la cea mai mare adâncime. Biserica este situată în salina de la Târgu-Ocna, la 245 m adâncime şi este construită în întregime din sare. A fost sfinţită în anul 1992 şi este cea mai mare biserică ortodoxă din lume săpată în sare la o asemenea adâncime şi prima de acest fel din Europa.
Bistriţa cel mai important dintre afluenţii Siretului. Izvorăşte de pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, de la o altitudine de 1930 m şi se varsă în Siret la sud de oraşul Bacău. Debitul mediu multianual la confluenţa cu Siretul este de 53 m3 (1.638 mil. m3/an). Este râul cel mai bine amenajat hidrotehnic din judeţ dar şi din Moldova.
Bogdana prima şcoală rurală din judeţul Bacău. Sat component al comunei Ştefan cel Mare, situat pe valea pârâului Bogdana. Mănăstirea Bogdana devine un centru de educaţie şi cultură prin construirea, pe terenul mănăstirii, în 1855 a primei şcoli rurale din judeţul Bacău de la acea vreme şi prin colecţia de artă veche bisericească, transferată astăzi în mare parte la biserica din Borzeşti. Posedă unele din cele mai bogate colecţii de icoane, din sec. XVII – XX şi de carte veche românească (cca. 4400 volume) din ţară.
Bradsingurul sanctuar geto-dac descoperit în Moldova. Sat component al comunei Negri unde se află o aşezare dacică fortificată, datând din sec. I î. H. – sec. I d. H., identificată ipotetic cu Zargidava, menţionată în lucrarea „Geographia” a istoricului antic Ptolemeu. Este prima așezare care atestă începuturile urbanizării la daci, fiind dotată cu piață centrală, un sanctuar, un palat al șefului militar și o construcție deosebită privind fortificația.
Buhuşi oraşul cu cea mai veche fabrică de postav. Fabrica a fost înfiinţată în 1885 de Eugeniu Alcaz, prin cumpărarea utilajelor şi instalaţiilor unei fabrici create de M. Kogălniceanu, în 1853, la Petricani, lângă Târgu-Neamţ. A fost echipată de la început cu maşini moderne pentru acea vreme, ceea ce i-a atras meritul de a fi prima întreprindere sistematică de fabricare a postavurilor din Vechiul Regat. Producând în special postav pentru armată, deţinea în 1895 un număr de 99 de războaie şi 350 de lucrători, iar în 1917 ajunge la 1500 de salariaţi.
Capătacel mai înalt vârf de deal din Subcarpaţii Tazlăului. Este situat în partea de sud a Culmii Pietricica (Bacăului) şi are o altitudine de 740 m.
Catedrala ortodoxă „Înălțarea Domnului” – cea mai înaltă biserică ortodoxă din judeţ. Este una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din România. Construcția, cu o suprafață la sol de 950 m2, are o lungime totală de 67 m, o lățime de 37 m și o înălțime maximă de 70 m (63 m înălțime la nivelul turlei principale, la care se adaugă și crucea principală, înaltă de 7 m). Crucea principală, cea mai mare din țară, are 7 metri înălțime, o deschidere a brațelor laterale de 4,20 metri și o greutate de aproape 2 tone.
Catedrala romano-catolică „Sfinții Petru și Pavel” – cea mai înaltă biserică. Este un lăcaș de cult modern, construit în anul 2005 în centrul oraşului Bacău. Cu o arhitectură impunătoare şi o înălțime totală de 77 de metri, ea se află în prezent pe locul al 4-lea între bisericile din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara, biserica romano-catolică din Cluj și mănăstirea de lemn Săpânța-Peri din Maramureș.
CET - coşurile de evacuare (cele două turnuri) - cele mai înalte construcţii din judeţul Bacău. Coşurile au 210 metri înălţime, deţin recordul la nivelul Moldovei şi momentan nu au fost depăşite de o alta construcţie din judeţ.
Ciolpani una din cele mai mici biserici de lemn din Moldova. În cimitirul Mănăstirii Ciolpani se află una din cele mai mici biserici de lemn din Moldova, monument istoric, ridicată de medelnicerul Teodor Cantacuzino, în anul 1729.
Cleja - comuna cu cei mai mulţi locuitori de religie romano-catolică. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cleja se ridică la 6.761 de locuitori,  din care 6352 loc. s-au declarat ca fiind de religie romano-catolică. Este formată din satele Cleja (reședința), Somușca și Valea Mică.
Corbasca - comuna cu cei mai mulţi etnici romi. Comuna este situată în partea de sud-est a județului, pe malul stâng al Siretului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corbasca se ridică la 4.914 locuitori, din care 1601 loc. s-au declarat de etnie rromă. Este compusă din satele Băcioiu, Corbasca (reședința), Marvila, Pogleț, Rogoaza, Scărișoara și Vâlcele.
Culoarul Siretuluiunitatea de relief cu cea mai joasă altitudine din judeţ. Ocupă parte centrală a judeţului Bacău, alungit pe direcţie nord-sud pe mai bine de 80 km, între Hârleşti şi Sişcani. Lăţimea medie a văii este aproximativ 5-8 km la nivelul terasei inferioare şi ajunge la 10 km la confluenţa cu Bistriţa. În extremitatea sudică la graniţa cu judeţul Vrancea are o altitudine de doar 97 m.
Dărmăneşti cea mai nouă localitate urbană a judeţului. A fost declarată oraş la data de 18 aprilie 1989. La recensământul din 2011 avea o populaţie de 12.247 loc.
Dofteana  - comuna cu cel mai mare număr de locuitori. Este situată în zona montană din vestul județului, la poalele munților Nemira iar la ultimul recensământ din 2011 avea 9.346 loc. Este formată din satele Bogata, Cucuieți, Dofteana (reședința), Hăghiac, Larga, Seaca și Ștefan Vodă.
Doroşanu (Dorosan)cel mai înalt deal din Podişul Bârladului. Est situat în partea de est a judeţului Bacău, respectiv partea nordică a Colinelor Tutovei în interfluviul dintre râurile Zeletin şi Berheci. Este dealul cel mai înalt din judeţul Bacău de la est de Valea Siretului, la limita dintre comunele Coloneşti şi Izvoru-Berheciului.
Ghimeş-Făget - comuna cu cei mai mulţi etnici maghiari. Este situată în colțul nord-vestic al județului, la limita cu județele Harghita și Neamț, pe valea Trotușului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghimeș-Făget se ridică la 5.094 de locuitori, din care 2576 loc. s-au declarat maghiari. Este formată din satele Bolovăniș, Făget (reședința), Făgetu de Sus, Ghimeș, Răchitiș și Tărhăuși; comuna cu cea mai mare altitudine medie. Altitudinea medie a comunei este de 1119 m (maxima 1664 m în Vf. Grinduşu iar minima de 685 m în lunca Trotuşului).
Gioseni cea mai mare comună formată dintr-un singur sat. Comuna se află în partea central-estică a județului, pe malul stâng al Siretului. A fost înfiinţată în 2005 prin reorganizarea comunei Tamaşi iar la recensământul din 2011 avea o populaţie de 3.249 loc.
Grinduşu – cel mai înalt vârf de munte din judeţul Bacău. Este situat în Munţii Tarcăului la graniţa cu judeţul Neamţ şi are o altitudine de 1664 m.
Izvoru-Berheciului - comuna cu cel mai mic număr de locuitori. Este situată în bazinul superior al râului Berheci, din nordul Colinelor Tutovei (partea de est a judeţului Bacău). La recensământul din 2011 avea o populaţie de 1.537 loc. Este formată din satele Antohești, Băimac, Făghieni, Izvoru Berheciului (reședința), Obârșia, Oțelești și Pădureni.
Letea Veche - comuna cu cea mai joasă altitudine medie. Este situată în întregime în Culoarul Siretului (la confluenţa Bistriţei cu Siretul) având altitudinea medie de doar 150 m (maxima 191 m iar minima 135 m).
Lucăceşti localitatea cu cea mai veche exploatare de petrol menţionată documentar. Este situată pe valea Tazlăului Sărat, iar din 17 februarie 1968  a intrat în componenţa municipiului Moineşti. Conform documentului dat la 10 octombrie 1440, de fiii lui Alexandru cel Bun (1400-1432), domnii Iliaş şi Ştefan I (1436 - 1442), boierul Oană Porcu donează satului Lucăceşti până la „fântâna neagră a Păcurii”, Mănăstirii Bistriţei.
Mosoare localitatea în care a fost instalată prima sondă mecanică din Romania de exploatare a petrolului. În 1861, în satul Mosoare, comuna Poieni (înglobată astăzi oraşului Târgu-Ocna), a fost instalată prima sondă de petrol forată prin mijloace mecanice (sistem percutant uscat cu prăjini de lemn şi sapă tip burghiu) din ţară. Forajul a fost făcut la o adâncime de 150 de metri de către Societatea „Metaxa”. Macheta sondei poate fi observată de pe DN 12A.
Oituz  - satul cu cel mai mare număr de locuitori. Este situat pe valea râului Oituz la contactul Munţilor Nemira cu Munţii Vrancei iar la recensământul din 2011 avea o populaţie de 5.623 loc.
Oprişeşti satul cu cea mai veche biserică din lemn. Construită între 1634 – 1653 biserica de lemn din cimitirul satului Oprişeşti, cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, din comuna Răchitoasa, este cel mai vechi monument de arhitectură medievală din lemn care s-a păstrat până astăzi în judeţul Bacău.
Pasul Sânişoarei - cel mai înalt pas din judeţul Bacău. Este situat în Munţii Vrancei, în SV judeţului, la graniţa cu judeţul Covasna şi are o altitudine de 1256 m. Drumul care trece prin acest pas face legătura între localităţile Poiana Sărată şi Lepşa (jud. Vrancea)
Poiana Uzuluicel mai mare lac pentru alimentare cu apă şi lacul cu cel mai înalt baraj din  judeţul Bacău. Este situat la altitudinea de 520 m, barajul lacului are o înălţime de 84 m şi o lungime de 507 m. Adâncimea maximă 64,7 m, lungimea de 3,8 km, suprafaţa de 334 m şi un volum de apă de 98 milioane m3.
Prăjeşti comuna cu cea mai mică suprafaţă. Comuna se află în nordul județului, pe malul stâng al Siretului, înfiinţată la 23 martie 2005 prin reorganizarea comunei Traian. Are o suprafaţă de 18,6 km2 (sau 21,1 km2), fiind urmată îndeaproape comunele Sărata - 21,2 km2 şi Pârgăreşti - 21,3 km2; cea mai mică comună formată dintr-un singur sat (monocefală) – formată doar din satul omonim care avea o populaţie de 1869 loc. (2011).
Răcăciuni - cel mai întins lac (cu cea mai mare suprafaţă). Este un lac de origine antropică situat pe râul Siret. Suprafaţa lacului este de 2.004 ha.
Siret râul cu cel mai mare debit din judeţul Bacău. Traversează judeţul de la nord la sud şi este cea mai importantă arteră hidrografică din parte de est a ţării. Are un debit mediu multianual la Staţia Hidrologică Adjudul Vechi, imediat la sud de Bacău, de 133 m3/s.
Slănic Moldovacel mai mic oraş din judeţul Bacău. Este situat pe valea râului Slănic, la poaleleMunţilor Nemira (Carpaţii Orientali)la o altitudine de circa 530 m. În 2011 avea o populaţie de 4.198 loc.
Staţia Meteorologică Bacăustaţia cu temperatura maximă absolută din judeţ. Deşi temperatura medie multianuală este de 9° C, prezenţa climatului temperat continental cu nuanţe de ariditate este pus în evidenţă atât de temperaturile medii ale lunilor extreme (între -4 °C, în luna ianuarie, și +20,6 °C, în luna iunie) cât şi de temperaturile absolute. Astfel temperatura maximă absolută s-a înregistrat pe 7 august 2012, când mercurul termometrului a urcat până la + 41,9 °C, depăşind valoare de + 40,3 °C din 24 iulie 2007. Cea mai coborâtă temperatura înregistrată în Bacău a fost de - 32,5 °C pe 20 februarie 1954.
Vultureni - comuna cu cele mai multe sate din judeţul Bacău (16 sate). Este situată în partea de est a judeţului, în Colinele Tutovei pe valea râului Berheci şi a afluentului de dreapta Godineşti. Cuprinde următoarele sate: Vultureni – satul reşedinţă de comună,  Bosia, Dădești, Dorneni, Ghilăvești, Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Lichitișeni, Medeleni, Năzăroaia, Reprivăț, Tomozia, Țigănești, Valea Lupului, Valea Merilor, Valea Salciei.
Bibliografie:
Lupu N. N., Văcăraşu Iulia, Brânduş Costică (1972) - Judeţul Bacău, Ed. Acad. Rom.;
Mărculeţ I. (coord.) (2010) – Superlativele României. Mică enciclopedie, Ed. Meronia, Bucureşti;
Şerban L., (2006) – Dicţionarul geografic al judeţului Bacău, Editura „Egal”, Bacău;
*** (1996) - Judeţul Bacău – Muzeul de artă şi etnografie Bacău;
http://www.insse.ro/cms/ro
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/evolutia-industriei-petroliere-romanesti-perioada-1857-1945
Pe aceeaşi temă: SUPERLATIVE DE BACĂU

Un comentariu:

  1. Ați omisTescanii - acolo unde trebuia să fie înmormantat George Enescu conforma ultimuli testament

    RăspundețiȘtergere