De când a apărut generația X, lucrurile au început să se încălzească ghinișor... 😀
Sursa A. Knoll-"Scurtă istorie a Pământului", Editura Litera, 2022.
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
De când a apărut generația X, lucrurile au început să se încălzească ghinișor... 😀
Sursa A. Knoll-"Scurtă istorie a Pământului", Editura Litera, 2022.
Cu întârziere semnificativă faţă de multe primăveri anterioare, astăzi s-a înregistrat prima zi de vară în oraşul Bacău...
Update 21 mai: rezultatul final (sursa: ANM):Câteva extrase dintr-o foarte interesantă serie de articole semnate de prof. George Ţurcănaşu în Ziarul de Iaşi:
"Regiunile
istorice, ce au şi o logică teritorială dovedită de istorie, sunt cele mai
eficiente construcţii teritoriale. Cu şapte regiuni administrative, dimensiunea
medie a acestora ar ajunge la 2,7 milioane (peste media Poloniei, dar sub cea a
Spaniei – peste 2,8 milioane, fără exclavele africane). Mediana e de 1,9
milioane de locuitori. Cea mai mare regiune devine Muntenia (aproape 5,9
milioane de locuitori împreună cu Bucureştiul). Apare o reflecţie suplimentară
în cazul acestei regiuni: e mai bine să separăm regiunea urbană a Bucureştiului
de Muntenia sau nu? Exemplele Franţei (Île de France) şi Spaniei (Madrid) ne
arată că separarea nu ar fi o întreprindere de ignorat. Separarea regiunii
urbane Bucureşti Ilfov, eventual efectuându se şi un upgrade teritorial, prin
introducerea unor plase din nordul judeţului Giurgiu sau din sud-estul
judeţului Dâmboviţa în judeţul periurban al Capitalei, pentru a asigura
extinderea pe viitor a aglomeraţiei urbane (deja manifestă în zonele Bolintin
Deal, Bolintin Vale, Mihăileşti sau Crevedia), ar duce şi la o simplificare a
politicilor teritoriale de coeziune.
[…]
Dacă
se va opta pentru separarea regiunii urbane a Bucureştiului, cele opt regiuni
administrative vor avea o dimensiune medie de 2,4 milioane de locuitori, valoare
similară Poloniei. Celălalt parametru central, mediana se apreciază la 2,1
milioane de locuitori.
[…]
O
regiune a Moldovei istorice (apuseană) ar fi marea câştigătoarea acestei
variante. Indicatorul coeziunii şi competitivităţii regionale ajunge la
valoarea 95 (dintr-un maxim ponderat de 100 de puncte),
[…]
În această configuraţie, Moldova va fi şi cea mai mare regiune din punct de vedere demografic (>3,9 milioane de locuitori), dacă Bucureştiul va fi separat de regiunea sa. Prin înglobarea sudului regiunii istorice (judeţele Galaţi şi Vrancea) îşi va recupera un element important şi definitoriu al logicii sale teritoriale – debuşeul dunărean de la Galaţi. Galaţiul nu va pierde în această ecuaţie teritorială. Marele oraş moldovean în interiorul unei regiuni administrative suprapuse Moldovei apusene ar putea să profite de o strategie de dezvoltare care să se bazeze pe valorificarea teritorială a specializării sale portuare. Proiectul comun cu Brăila, al consolidării unei aglomeraţii urbane, nu ar avea de suferit. Oricum, proiectele comune, utile creării unei aglomeraţii urbane funcţionale, se pot realiza la scară locală mult mai lesne decât se realizează un context teritorial favorabil unei convergenţe importante la nivel regional continental."
Nu vă găsiţi ritmul? Astenia de primăvară nu vă dă pace? V-aţi săturat de ecranul calculatorului, de activităţile repetitive, de monotonia zilelor citadine? Există un remediu, l-am spus de multe ori: natura. În acest caz, #pefirulapei, în cea mai frumoasă rezervaţie peisagistică din această parte a ţării: Buciaş.
Perioada 1950-1968, o împărțire administrativ-teritorială mai bună decât multe inepții aruncate astăzi în spațiul public, pe diverse filiere mustind de "experți"...
Descopăr stupefiat un articol din ziarul Dreptatea (nr. 3289 din 24 noiembrie 1938). Ce atentat la banul public! Cât sânge rece! Ce reţele malefice! Sunt convins că aceste fapte descrise au rămas cu totul şi cu totul singulare, o unică dandana apărută din senin pe firul evoluţiei urbanistice băcăuane… 😏
"Fraudele de la Primăria Bacău. Ce se impută fiecăruia dintre foştii edili comunali. Care este stadiul anchetei întreprinse.
“Printr’un
comunicat dat spre publicarea ziarelor, s’a anunţat deunăzi, că la primăria
Bacău s’au descoperit fraude şi nereguli în valoare de mai multe milioane. Suntem
azi în măsură să arătăm ce se impută fiecăruia din cei implicaţi în aceste
fraude şi nereguli şi care este numele lor.
Din
datele şi informaţiile ce avem se poate vedea, că aproape întreg consiliul
comunal al oraşului Bacău, din perioada 1934-1938 este amestecat în aceste
prevaricaţiuni.
Iată,
mai întâi, cine sunt aceia contra cărora se desfăşoară actualmente ancheta: Constantin
Zlotescu, fost primar; Torna Mihăilescu, fost ajutor de primar; inginerul Filip
Hudic, şeful serviciului tehnic şi al uzinei electrice: Eugen Ghering şeful
serviciului dărilor comunale; Niculae Munteanu, mecanicul şef al uzinei; C.
Ionescu, fost şofeur de piaţă şi ajuns şef mecanic al atelierului comunal.
Din
cercetările sumare ale registrelor contabilităţei primăriei se poate constata
că susnumiţii, constituiţi într'un fel de societate în comandită pentru
exploatarea averii comunale, şi-au însuşit timp de 4 ani jumătate cât au
funcţionat, suma aproximativă de
11.300.000 lei. Ca
valoare, e adevărat, suma nu este prea mare in raport cu alte fraude
descoperite aiurea. Dar pentru un oraş provincial ca Bacăul şi în raport cu
veniturile acestuia anuale, suma de 11.000.000 este cu adevărat fantastică.
Iată
acum şi felul în care se poate repartiza, pentru fiecare răspunderile:
Fostul
primar Zlotescu, avocat în baroul local şi cu oarecari reclamaţii la parchet
contra sa, şi-a însuşit cu complicitatea lui Eugen Ghering:
a) o mare parte a
taxelor percepute dela comercianţi, dela intrările la bariere, dela taxa
aplicată brutarilor şi din alte venituri comunale, pentru încasarea cărora nu
s’a ţinut evidenţă şi nu au fost contabilizate.
b) a dăruit mari sume
de bani, la anumiţi prieteni, pentru servicii fictive şi fără forme legale.
Strâns cu uşa funcţionarul Gheorghiu dela contabilitatea primăriei Bacău ar
putea da cele mai ample lămuriri în această privinţă.
c) Din diferite
lucrări edilitare executate şi mai ales neexecutate, din furniturile pentru
Primărie şi instituţiile comunale subordonate acesteia, deasemenea, d. Zlotescu
a tras mari foloase.
d) A mai încasat
fostul primar grase comisioane dela furnizori, pe cari i-a terorizat şi supus unei
straşnice „filtrări" cu ocazia fiecărei încasări de ordonanţe de plată.
Pentru scoaterea pârlelei furnizorii încărcau conturile căci furniturile se
dădeau prin bună învoială, iar nu pe calea licitaţiei publice.
c) Şi-a alocat d.
Zlotescu, cu delasine putere, diferite sume de bani pentru deplasări fictive şi servicii niciodată prestate comunei.
f) Tot d. Zlotescu a
făcut un voiaj de nuntă de o lună de zile la Paris, Veneţia, Roma, Neapole,
Budapesta etc. voiaj pe banii comunei, repartizând costul lui total pe mai
multe capitole de cheltueli din bugetul comunei.
g) A provocat şi
aprobat furnituri inutile, fără ţinerea de licitaţii publice legale sau cu licitaţii
dinainte aranjate şi camuflate. Exemplu:
toate furniturile efectuate la casa Iakerkaner din Bacău, Alex. Abramovid şi
alţii.
h) A numit la
instalarea sa ca primar un număr de 33 agenţi electorali, mai toţi cu caziere
penale, ca diurnişti, din cari a definitivat cu forme legale un mare număr din
aceştia. La timp vom publica numele acestora şi cazierele lor penale şi
poliţieneşti.
i) La refuzul Casei
Siemeus-Schuckert din Bucureşti de a-i plăti un comision, primarul Zlotescu a
suspendat timp de 4 jum. ani orice plată către susnumita casă pentru furnitura
motorului Diesel din uzină şi a noui reţele electrice din oraş, astfel că suma
de lei 10.434.000 ce se datora Casei în chestiune a crescut în 4 jumătăţi de
ani cu dobânzi la 16700000 lei, fapt care a dat naştere unui proces care e şi
azi pendinte.
Iată,
în cel mai scurt rezumat, ce se impută fostului primar C. Zlotescu. Vom arăta,
cu alt prilej, ce se impută celorlalţi implicaţi în aceste nereguli. Până la
terminarea anchetei ordonate, opinia publică băcăoană cere stăruitor un
comunicat oficial asupra stadiului în care se găseşte ancheta.”
Citim în revista Flacăra, numărul din iulie-septembrie 1960 (Anul 9, nr. 26-38), că timpul şi spaţiul se comportă bizar pe ruta Bucureşti - Bacău - Bacău. Săracii de ei, ce se mai alintau...Astăzi nu mai avem legături aeriene directe cu iubita noastră capitală, iar cu puţin efort străbatem oraşul în două ore...Vorba lui Magellan: Ca orice băcăuan, voi ajunge şi eu la strâmtoare....