Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

marți, 22 martie 2011

Suntem din ce în ce mai puţini...

         Populaţia României a scăzut cu aproape 1,7 milioane locuitori în ultimele două decenii, ca urmare a modificării comportamentului cuplurilor faţă de reproducere, scăderii fertilităţii, dar şi din cauza migraţiei externe şi creşterii mortalităţii, a afirmat, luni, la un seminar al Fondului ONU pentru Populaţie, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), profesorul universitar Vergil Voineagu.
           România şi majoritatea ţărilor europene se confruntă azi cu un fenomen demografic îngrijorător, caracterizat prin reducerea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei. Lent, fără să atragă atenţia, dar inevitabil, a apărut vârsta a IV-a, cu pondere mare şi care este în continuă creştere”, a spus profesorul Voineagu.
    Acesta a precizat că, în România, numărul vârstnicilor de 75 ani şi peste s-a majorat de la 920.000 (în 1992) la 1,4 milioane, anul trecut.
     În 2010, segmentul populaţiei de 80 ani şi peste (aşa-numiţii “longevivi”) a reprezentat 3% din totalul populaţiei, în creştere faţă de 1992, când ponderea era de 1,9%. Femeile sunt mai longevive, numărul lor fiind de aproape două ori mai mare decât cel al bărbaţilor.
     La nivel naţional, s-a remarcat o reducere a ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) - de la 22,7% în 1992 la 15,1% în 2010 -, iar în paralel a avut loc o creştere a ponderii vârstnicilor (65 de ani şi peste) - de la 11% în 1992 la 14,95 în 2010. De asemenea, în perioada menţionată, populaţia adultă (15-64 ani) a crescut constant de la 66% la 70%.
     Dintre cele 662.000 persoane care între 1992 şi 2010 s-au adăugat populaţiei vârstnice, peste 60% aparţin grupei de 75 ani şi peste.
     Sub aspectul repartizării teritoriale şi geografice, potrivit datelor prezentate de preşedintele INS, în judeţele Buzău, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman ponderea populaţiei vârstnice este de peste 17%, în timp ce în judeţele Braşov, Constanţa, Iaşi, Maramureş, Satu Mare şi Sibiu ponderile au fost sub 13%.
   Cele mai “îmbătrânite” sunt regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, unde populaţia vârstnică are o pondere de 16,7% şi, respectiv, 16,5%. La cealaltă extremă se situează regiunea Nord-Vest cu doar 14% populaţie vârstnică.
    După cum a subliniat preşedintele INS, fenomenul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural decât în cel urban. Aproape 19% din populaţia urbană a depăşit 65 de ani, iar dintre femei, cele vârstnice reprezintă aproape 22%.
         ”Efectele pe care procesul de îmbătrânire demografică le are asupra vieţii economice şi sociale sunt evidenţiate şi de rapoartele de dependenţă. Astfel, numărul persoanele de peste 65 ani care revin la o mie de adulţi s-a majorat de la 166 (în 1992) la 213 (în 2010), generând o sarcină socială sporită. Şi indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 484 (în 1992) la 986 (în 2010)”, a spus profesorul universitar Vergil Voineagu.
      În legătură cu evoluţia mortalităţii, preşedintele INS a arătat că “de-a lungul întregii perioade, mortalitatea în rândul bărbaţilor a fost mai mare decât a femeilor, diferenţele accentuându-se în ultimii ani. Totodată, rata mortalităţii populaţiei vârstnice din mediul rural a depăşit-o pe cea din urban”.
      Principalele cauze ale unei mortalităţi mai ridicate în mediul rural, conform aprecierii INS, sunt: accesul mai dificil la serviciile de îngrijire medicală, numărul redus şi slaba dotare a unităţilor sanitare, gradul mai mare de îmbătrânire demografică. În mediul urban, sănătatea populaţiei vârstnice este afectată de în special de poluare, alimentaţie nesănătoasă, singurătate şi stress.
     Bolile aparatului cardio-vascular reprezintă principala cauză de deces la vârstnici, chiar dacă e în uşor regres: 75,2% în 1992 şi 71% în 2009. A fost constatată şi o reducere a deceselor datorate bolilor aparatului respirator, genito-urinar, precum şi leziunilor traumatice. În schimb a crescut mortalitatea prin tumori şi boli digestive.

      În încheiere, preşedintele INS a arătat că, la orizontul anului 2030, populaţia României va marca, probabil, o scădere până la 19,2 milioane, iar peste alte două decenii va ajunge la circa 16 milioane. Numărul persoanele vârstnice (peste 65 de ani) va creşte de la 3,2 milioane în 2010 la peste 5,1 milioane în 2050, ponderea în totalul populaţiei ridicându-se de la 14,9% la 31,5%. Într-un ritm alert va spori şi ponderea celor de peste 80 ani - de la 4,4% în 2030 la 7,7% în 2050.
Sursa textului: AGERPRES

Un comentariu:

  1. Sa inteleg ca viata de pensionar e atat de frumoasa si lipsita de griji, cu pensii ce iti asigura un trai decent, incat se observa o crestere a populatiei in varsta? :))

    RăspundețiȘtergere