Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

joi, 3 noiembrie 2011

Ce ne arată recensământul populaţiei la nivel naţional şi pentru judeţul Bacău?


    Cu ghionturi şi derapaje, recensământul s-a terminat. Nu însă şi prelucrarea datelor, pentru a căror finalizare la nivel preliminar vom avea de aşteptat până când vor înflori teii (!). Câteva concluzii se pot trage totuşi, chiar dacă „orice comparaţie între informaţiile difuzate astăzi şi datele oficiale privind populaţia stabilă a României, rezultate în urma precedentelor recensăminte de populaţie, din 1992 sau 2002, sunt lipsite de relevanţă” (declaraţie de presă, 1 noiembrie 2011), datorită neincluderii în cercetarea statistică a angajaţiilor din Ministerul Administraţiei şi Internelor, ai celor patru servicii secrete (SRI, SPP, SIE, STS) şi militarilor (?!). Chiar dacă aceştia consumă cca 40% din cheltuielile anuale ale statului cu bugetarii, din punct de vedere numeric, la nivelul unităţilor administrative nu pot aduce modificări semnificative ale populaţiei judeţelor şi oraşelor. Cu alte cuvinte, tendinţele demografice sunt destul de clare. Succint am putea enumera:
 - continuarea evoluţiei descendente a populaţiei României. Singurul pariu care s-ar mai putea pune este cel legat de atingerea pragului de 20 milioane de locuitori, atunci când vor fi date publicităţii rezultatele definitive. Deocamdată vorbim de 19599506 persoane recenzate. Din punctul meu de vedere nu mai are nicio relevanţă pragul respectiv, regresul demografic fiind elementul cheie pentru politicile publice viitoare;
 - pierderea, pe ansamblu, a atractivităţii mediului urban, care îşi diminuează efectivele. Va fi interesant de văzut dacă nu vom asista la o răsturnare a ponderii dintre populaţia urbană şi cea rurală, devenind în acest caz un adevărat „studiu de caz” pentru Uniunea Europeană;
- modificarea ierarhiei urbane naţionale, în care eşalonul oraşelor mari, de peste 300000 locuitori se va subţia vizibil şi o parte a oraşelor mijlocii va dispărea sub pragul de 50000 de locuitori. Relativul dinamism economic al Clujului, Timişoarei şi Constanţei îşi va spune cuvântul şi în detaşarea lor faţă de restul „metropolelor regionale” (Craiova, Iaşi, Braşov);

-previzibil, la nivelul judeţului Bacău, toate cele 8 oraşe au înregistrat scăderi, care însă nu vor determina rocade între oraşele mici. Scăderi cu intensitate maximă sunt înregistrate, pentru moment, în dreptul localităţilor Slănic-Moldova (75,2% din populaţia din 2002) şi Oneşti (77.8%). Cea mai stabilă situaţie apare la Moineşti, unde numărul celor recenzaţi reprezintă 86,4% din populaţia stabilă existentă la penultimul recensământ. Municipiul Bacău ocupă o poziţie intermediară (84,3%), detaşându-se însă prin valorile absolute (deficit de peste 27 de mii de persoane, echivalent cu populaţia însumată a Comăneştiului şi a Slănicului.). Rămâne de văzut dacă ne vom păstra poziţia a XII-a în ierarhia naţională, lucru de care mă îndoiesc… Să vedem însă atunci şi cine va câştiga concursul anunţat la începutul recensământului (clic aici). 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu