Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

duminică, 13 mai 2012

Trecător prin judeţ (3): Pralea, locul favorit al lui Ceauşescu


    La poalele Dealului Ouşoru (753 m), în plină zonă subcarpatică, pe raza comunei Căiuţi, ascunsă între păduri dese de foioase, Cabana Pralea întâmpină călătorul cu o arhitectură cochetă. Construită în perioada 1978-1979, obiectivul e înconjurat de o ţesătură de legende, toate  legate de vizitele făcute de Nicolae Ceauşescu pentru escapade vânătoreşti. O parte a acestor istorii ne sunt dezvăluite de Nicoleta Bichescu, în articolul Am fost la vânătoare cu Nicolae Ceauşescu, ediţia din 11.06.1998 a Ziarului de Iaşi:

   "Cabana lui Ceausescu de la Pralea, Bacău, a fost ascunsă timp de 25 de ani de privirea muritorului obişnuit. Ca orice taina, cabana a născut legende. Multi ani s-a stiut ca, la Pralea, Ceausescu a impuscat cel mai mare cerb din lume, ca vinatorile erau trucate si ca animalele erau, de fapt, impuscate de lunetisti si nicidecum de Ceausescu sau ca aici Nicusor incingea orgii in compania Nadiei Comaneci. Exista printre noi oameni care cunosc adevarata poveste a cabanei Pralea. Oameni care, prin natura meseriei, au participat la vinatori sau i-au pus masa lui Ceausescu. Cu ajutorul lor, istoria poate fi reconstituita.
   Cabana de vinatoare de la Pralea a fost construita in 1976, special pentru Ceausescu, de Ocolul Silvic Caiuti. Lucrarile au durat un an si au fost facute prin munca voluntara a padurarilor din zona si a familiilor lor. Situata intre doi versanti de munte, cabana are tot ce isi poate dori un turist: padure, liniste, izvoare, fragi, apa de munte unde se poate pescui un pastrav. Locul a fost ales deoarece zona este una din cele mai bune din tara pentru vinatoarea de cerbi, animal preferat de Ceausescu. Initial, cabana a avut o sufragerie, o bucatarie, dormitorul lui Ceausescu, alte doua dormitoare pentru cei care il insoteau si trei bai. In anii '80, vila s-a extins cu un nou tronson si a fost preluata de partid. In forma sa finala, cabana s-a pastrat intacta pina astazi. In 1978, soseaua a fost asfaltata, iar doi ani mai tirziu s-a ridicat un releu de televiziune, pentru ca Ceausescu sa poata urmari programele Televiziunii Romane.
   In 21 septembrie 1977, Ceausescu a facut aici prima vizita. A venit cu trenul pina la Caiuti si apoi a mers 12 kilometri cu masina, pina la cabana, pe drumul inca neasfaltat. A fost insotit de Elena Ceausescu, de Ilie Verdet si Iosif Pana. Elena a ramas in Gara Caiuti, in trenul prezidential, sa se odihneasca. Timp de 24 de ore, circulatia pe drumul Onesti - Adjud a fost intrerupta. Nici trenurile nu au circulat si muncitorii navetisti din zona nu au putut ajunge la serviciu. " Ceausescu s-a dus la vinatoare, dar nu a prins nimic ", isi aminteste inginerul silvicultor Gheorghe Mantescu, seful Compartimentului Vinatoare din cadrul Regiei Romsilva Bacau. El este unul din oamenii care l-au insotit pe Ceausescu in toate descinderile sale de la Pralea.
Ramurile copacilor din jur erau taiate, sa nu-l zgiriie pe primul vinator al tarii
   In perioada 1977 - 1989, Ceausescu a venit de sapte ori sa vineze la Pralea. Vinatorile au avut loc pe 21 sau 22 septembrie, zile in care boncaluitul cerbilor se afla la apogeu si animalul vine usor in bataia pustii. Niciodata nu a stat la cabana mai mult de o noapte. Cu exceptia primei vinatori, intoteauna a fost insotit de Iosif Banc si Emil Bobu. De trei ori, i-a tinut companie si consoarta. In 1985, Ceausescu a dat lovitura, impuscind trei cerbi, dintre care unul medaliabil in aur. In ce priveste cel mai mare trofeu, Gheorghe Mantescu spune ca Ceausescu a detinut trofeul mondial cu un cerb impuscat in 1985, dar care a fost prins in padurile de la Soveja, Vrancea, si nicidecum la Pralea.
   Pregatirile pentru vinatorile lui Ceausescu incepeau inca din primavara si aveau loc in fiecare an, indiferent daca el venea sau nu la Pralea. Silvicultorii faceau carari in toata zona pentru ca, in orice moment al vinatorii, Ceausescu sa poata schimba traseu. " In zona au existat 180 de kilometri de carari, pe care le intretineam cu multa grija ", povesteste Gheorghe Mantescu. Din luna august, fiecare drumeag era curatat cu grija de buruieni, de cioturi, iar ramurile copacilor din jur erau taiate, pentru ca seful statului sa nu se zgirie cumva. Vinatul era hranit pe tot parcursul anului. In zona se ridicau foisoare pentru observarea animalelor.
Ca sa nu se intoxice vinatul, platforma Borzesti era oprita cind vina Ceausescu
   Cam cu o saptamina inainte de sosirea lui Ceausescu, in zona apareau securistii. Padurea era minutios cercetata, cu detectoare. Oamenilor din satul Pralea, amplasat pe drumul intre Caiuti si cabana, li se interzicea din timp sa iasa din curti in zilele in care Ceausescu trecea spre padure. Cu doua zile inainte, aparea Directia a V-a si numarul securistilor se inmultea.
   Citiva medici de la Sanepid cercetau alimentele si calitatea apei iar primul secretar urmarea ca fiecare copacel sa fie la locul lui. Pe timpul sederii lui Ceausescu la Pralea, securistii inconjurau vila, dar nu mai mult de atit, pentru ca vinatul sa nu fie speriat. Combinatele de pe platforma Borzesti se opreau, pentru ca mirosurile de chimicale sa nu ajunga la nasul inaltilor oaspeti si sa nu indeparteze vinatul.
Pentru Elena Ceausescu au fost construite trei iazuri in fata cabanei in care era adus pastrav de la crescatoria din Slanic Moldova. Inaltei tovarase ii placea sa se delecteze cu undita in mina, in timp ce barbatii mergeau la vinatoare. Cind se plictisea de pescuit, juca septic si popa prostu' cu nevestele lui Bobu si Banc. Era o pretentioasa la mincare: dorea doar "pui da baba" - adica de tara - si pastrav de apa curgatoare, nu de pastravarie. Bucatarul Dorel Stoleru, patronul de acum al cofetariei Garnuf, este cel care i-a gatit lui Ceausescu ceea ce dorea: ciorba de vita cu multa verdeata si batal la rotisor. La masa i-a servit Romica Botezatu, astazi director la restaurantul Parcul Trandafirilor. In fiecare an, la fabrica de lapte din Bacau s-a pregatit un imens tort de inghetata asortata, din care s-au delectat inaltii oaspeti.
Ceausescu avea curajul sa impuste singur un cerb
   In ce priveste vinatoarea propriu - zisa, Gheorghe Mantescu sparge mitul. " Lui Ceausescu ii placea sa impuste singur animalul si in padure mergea doar el, un aghiotant, un armurier si un inginer silvic, care il conducea. Nimeni nu ii impusca vinatul, asa cum se spune. Ii placea sa mearga kilometri intregi pe jos, pina prindea un cerb ", povesteste el. Conform spuselor inginerului Mantescu, Ceausescu nu a impuscat niciodata la Pralea altceva decit cerbi. Lui i-a ramas in minte, intiparita pentru toata viata, costumatia cu care seful statului venea la vinatoare: pantaloni de lina verde, cu fermoar pe picior, bocanci de teren, geaca gri si celebra sa şapca proletară." 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu