Cum pretreceau băcăuanii de 1 mai...acum un secol

„Iar în ziua de Unu Mai întreg oraşul vuia de cântece şi chefuri. Prin grădini şi grădinuţe erau aşezate pe iarbă mese încărcate cu mâncăruri şi înconjurate de cofe de vin, după cum le dădea mâna. În jurul mesei şedea gazda cu toate neamurile, mâncând, cântând şi chefuind până seara. Lăutarii nu mai ajungeau, veneau pentru acea zi şi din satele apropiate. Erau mulţi care se duceau şi afară din oraş la Lunca lui Rugină¹. Pe iarba din luncă şi printre copaci erau presărate sute de mese, împrejurul cărora şedeau jos sute de târgoveţi. Fiecare avea pe masa lor miel fript şi pâine frumoasă. Ulcioare, ploşte, cofe cu vin aveau toţi la îndemână. Câte un scripcar şi un cobzar erau la multe mese. Toţi mâncau, râdeau, beau, cântau şi jucau. Armendelu² era în strălucirea lui.

Azi?...S-au pierdut multe din aceste obiceiuri. Numai Lunca lui Rugină n-a ruginit. Tot se mai petrece în ea…dar nu ca atunci^3”

  (Costache Radu – Bacăul de la 1850 [la] 1900, Bacău, 1906 - ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Lucian Şerban, Editura Egal Bacău, 2008, p. 25)

Note: 

1.       Lunca lui Rugină, amplasată în interiorul actualului parc Gherăieşti.

2.       Armendelu (Arminden) = nume popular al zilei de 1 mai; sărbătoare populară de 1 mai.

3.    “Locuri de plimbare afară din municipiu, în apropiere, sunt: Parcul “Bistriţa”, de pe teritoriul moşiei Fântânele, nu departe de satul Gherăeşti, înfiinţat în anul 1930 şi Domniţa Maria (sat), unde Radu C. Porumbaru, fost director al fabricii de hârtie “Letea”, a amenajat un parc la “bazarul” fabricii, vizitat de orăşeni în zilele de sărbătoare” (G. Grigorovici, 1933). Actualul parc “Cancicov” va fi amenajat în perioada interbelică, în urma memoriului înaintat de inginerul agronom al oraşului Primăriei Bacău la data de 10 iulie 1935, cu sprijinul şi susţinerea lui Mircea Cancicov (1884-1959), ministru secretar de stat la Finanţe în perioada 1934-1939.