![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhXOnIZQ446Hi4jxNTTmysEJcwYfKqWbH6p0Ith4U1u8hMWrEWnKvc0GFYhzdqemxrtvoHy2ufk4j4PFMKh6RYZWOyG_Jmih_wRRThWMzJBhwFaz96ecttoE2DUW4y4LwshMvYoElzVyME/s200/fosta+cofetarie+bacau+starea+civila.jpg)
„Într-un secol de civilizaţie
maşinistă, mediul omului a devenit o ambianţă aproape halucinantă, iar omul, o
fiinţă în pragul nebuniei. Oraşul a alungat natura şi urmarea a fost că oraşul,
ca entitate umană, a pierit (...). Omul e lipsit de posibilitatea destinderii
necesare din cauza oraşelor tentaculare, a străzilor fără bucurii, a peisajului
plictisitor zărit zilnic în timpul lungilor ore de transport în comun spre
locul de muncă, sau prin fereastra locuinţei sale meschine” (Le Corbusier,
1930).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu