Trei ani (2022-2024) şi nu mai puţin de 26304 înregistrări ale temperaturii aerului în două adăposturi meteo amplasate la C.N. “Gh. Vrănceanu” şi C.N. Pedagogic "Ştefan cel Mare" – la limita cu Parcul Cancicov. Graficele de mai jos oferă o imagine sintetică, clară şi solidă a rolului major jucat de inima verde a oraşului Bacău în moderarea topoclimatului urban, prin comparaţie cu zona centrală, unde densitatea construcţiilor determină un efect clasic de “insulă termică urbană”.
Aceste rezultate oferă argumente științifice solide pentru gestionarea durabilă a spaţiilor verzi urbane pe plan local. Cele mai importante aspecte care merită a fi menţionate:
1. beneficii cuantificabile şi constante: Parcul
Cancicov oferă o răcire medie de 0.92°C pe tot parcursul anului, cu vârfuri de
până la -1.43°C dimineața și -1.38°C în luna august.
Lunile cu
cel mai puternic efect: august: -1.38°C (maxim), septembrie: -1.18°C, iulie:
-1.22°C. Lunile cu efect redus sunt noiembrie
(-0.58°C) şi decembrie (-0.59°C);
Diferenţe termice sezoniere: vara: -1.24°C (efectul
cel mai puternic), toamna: -0.96°C, primăvara: -0.83°C, iarna: -0.64°C (efectul
cel mai slab);
Concluzie: spațiile verzi
nu sunt un "lux" sau "decor", ci o infrastructură urbană funcțională cu
beneficii termice măsurabile.
2. Impact maxim în perioade
critice: efectul de răcire este cel mai puternic vara (1,24 C), adică exact atunci
când orașul suferă cel mai mult de căldură şi consumul de energie electrică pentru
aer condiționat creşte exponenţial...
Concluzie: investițiile în
spații verzi protejează sănătatea publică și reduc costurile energetice în
momentele critice.
3. pattern-ul termic în 24 de ore:
- răcire maximă: ora 09:00 (-1.43°C) și 10:00
(-1.37°C)
- răcire minimă: intervalul orar 03:00-05:00 (-0.60°C)
- cel mai răcoros interval: 06:00-12:00 (-1.1°C în
medie)
Concluzie: verdele protejează
populația în orele de vârf termic prin reduce stresului termic în orele de
activitate intensă.
4. Necesitatea conservării
speciilor de arbori şi arbuşti existenţi, plantări consistente în următorii ani
pentru a diminua rarefierea vizibilă din ultima perioadă.
Efectul de răcire este consistent
pe cei trei ani analizaţi (2022-2024), sistemul vegetativ era (încă...) stabil.
Pierderea vegetației mature înseamnă pierderea efectului de răcire acumulat în
decenii, demonstrând încă o dată că parcurile urbane reprezintă în primul rând
spaţiu verde şi secundar amenajări care micşorează şi fragmentează spaţiul
verde. Un parc matur nu se recreează în doi-trei ani, deci efectul „park cool
island” este direct proporţional cu
structura, compoziţia şi densitatea fondului arboricol. Gestionarea viitoare necesită
plantări sistematice cu specii care amplifică răcirea (arbori cu frunziș dens) şi
crearea de "coridoare verzi" conectate la parc prin înverzirea
zonelor adiacente deficitare.
Concluzie generală: Parcul Cancicov nu este doar un spațiu verde cu funcţie de agrement - este un sistem natural de aer condiționat care funcționează gratuit 24/7, oferind oraşului o binemeritată răcorire. Gestionarea corectă a celui mai complex spaţiu verde din municipiu nu este o cheltuială, ci o investiție pe termen mediu şi lung în sănătatea publică, eficiență energetică și reziliență climatică.
Notă: Datele
au fost culese din reţeaua de observaţie instalată în cadrul proiectului UCLAR (https://geo.uaic.ro/uclar/) începând
cu anul 2022 şi continuate în proiectul MOBCLIM (https://www.geo.uaic.ro/mobclim/),
proiecte coordonate de conf. dr. Lucian Sfîcă de la Facultatea de Geografie și
Geologie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. (geo.uaic.ro)
Pe aceeaşi temă:
Pentru zile caniculare: Cum bate inima rece a Bacăului?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu