Toate
acestea s-ar putea îmbunătăţii dacă primăria Bacău ar continua opera începută
de vechii conducători. Astăzi, parcul se
află în aceeaşi stare, ca şi acum câţiva ani. Dacă n-ar fi splendoarea lui
naturală, poziţia lui de un pitoresc încântător, băcăuanii n-ar avea unde să
evadeze pentru câteva ore, din fastidiosul cotidian. E atât de minunată poziţia
ce oare, încât uneori simţi nevoia să îngenunchezi în faţa naturii şi să-I proslăveşti
creaţiile...De pe mal, vezi plutele ce trec lin, scăpate din furia Toancelor
şi din coturile periculoase...Se pot spune multe de parcul Gherăeşti şi se
pot face multe; dar s-ar putea face şi spune, mult mai multe…”
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
duminică, ianuarie 22, 2023
Parcul Gherăeşti: "s-ar putea face şi spune, mult mai multe…”
sâmbătă, ianuarie 21, 2023
Casa de Cultură: începuturi
Se construieşte casa de cultură a sindicatelor din Bacău
În centrul
oraşului Bacău, constructorii Întreprinderii nr. 2 au început săpăturile de fundaţii ale casei de
cultură a sindicatelor din localitate. Casa va avea o sală de spectacole cu o
capacitate de 800 locuri, cu anexele respective, o sală de şedinţe, o
bibliotecă, încăperi pentru birouri etc. Case de cultură ale sindicatelor mai
sunt în curs de construcţie şi în oraşele P. Neamţ, Buhuşi, precum şi la
Dărmăneşti.
“Scînteia” 6 oct 1962
Ieri
la Bacău
Inaugurarea
Casei de cultură a sindicatelor
Iacob Lupu (corespondent al ziarului
„Munca“ pentru regiunea Bacău)
Ziarul “Munca”, 11 iunie 1965
Ieri
după-amiază, într-o atmosferă sărbătorească a avut loc inaugurarea Casei de
cultură a sindicatelor din oraşul Bacău. La festivitate au luat parte numeroşi
oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului, precum şi
invitaţi din regiune. Au participat, de asemenea, reprezentanţi ai organelor
regionale şi orăşeneşti de partid, ai organelor regionale şi locale ale
sindicatelor şi sfaturilor populare, precum şi ai Consiliului Central al
Sindicatelor. În încheierea festivităţii a fost prezentat un bogat program
artistic la care şi-au dat contribuţia formaţiile proprii ale casei de cultură,
Filarmonica de stat din localitate, precum şi o formaţie coregrafică a Casei de
cultură a sindicatelor din Piatra Neamţ.
Spectacolul
s-a bucurat de mult succes, fiind aplaudat cu căldură de sutele de spectatori
prezenţi în sală.
★
În plin
centrul Bacăului îşi înalţă silueta masivă, dar elegantă, încadrîndu-se în
peisajul arhitectural al noilor ansambluri de locuinţe, cel mai tînăr edificiu
al oraşului — Casa de cultură a sindicatelor. Noua construcţie, la realizarea
căreia proiectanţii şi constructorii au dovedit multă imaginaţie şi pricepere,
reuşind să îmbine în mod armonios utilul cu frumosul, impresionează prin
liniile arhitectonice moderne ale exteriorului, prin confortul şi cromatica
vioaie a interioarelor. De îndată ce treci pragul clădirii, te întîmpină un hol
imens a cărui pardoseală este executată din plăci de marmură, pereţii avînd ca
elemente decorative frumoase mozaicuri din ceramică policromă, ce reprezintă ornamente
din istoricul dezvoltării artei dramatice. Sala de spectacole, confortabilă, cu
o capacitate de 800 de locuri, are pereţii placaţi cu furnir care îi asigură o
acustică perfectă. De asemenea, reţine atenţia sistemul de iluminat mixt
(fluorescent şi incandescent) care produce un efect odihnitor asupra vederii.
Scena este utilată cu aparatură electrică şi mecanică modernă, putînd satisface
necesităţile de montare ale celor mai variate genuri de spectacole.
Clădirea mai
cuprinde o sală de conferinţe cu 200 de locuri, o bibliotecă cu o vastă sală de
lectură, precum şi numeroase încăperi destinate activităţii diferitelor
cercuri, cum sînt cele de teatru, balet, artă plastică, muzică, foto-amatori.
Nici cei mici nu au fost uitaţi. Pentru copil s-a rezervat o sală amenajată
special cu cărţi, jucării, planşe etc. unde se vor organiza dimineţi de basme
şi alte acţiuni corespunzătoare vîrstei lor.
Preocupat de
a asigura chiar din primele zile desfăşurarea unei activităţi
cultural-artistice cît mai bogate în noul edificiu, Consiliul local al
sindicatelor Bacău a luat din timp măsurile
pregătitoare necesare. Încă cu multe luni înainte de inaugurarea casei de
cultură, care a avut loc ieri seara, s-a trecut la închegarea unor puternice
formaţii artistice pe diferite genuri. Astfel, au luat fiinţă un cor de 120
persoane, o formaţie de estradă o orchestră de muzică populară, o formaţie de
dansuri şi un grup vocal-folcloric, o orchestră demuzică uşoară, o formaţie de
teatru şi altele.
Noua casă de
cultură a sindicatelor, preţios dar făcut oamenilor muncii din oraşul Bacău,
oferă acestora posibilităţi sporite pentru petrecerea în mod plăcut şi
instructiv a timpului liber, constituind, totodată, pentru comitetele
sindicatelor o nouă şi puternică bază materială pentru desfăşurarea activităţii
cultural-educative de masă.
0 nouă podoabă a oraşului Bacău
Sursa: România libera, 11 iunie 1965
Bacăul şi-a
înfrumuseţat veşmîntul nou îmbrăcat în ultimii ani cu încă o podoabă. În piaţa
din centrul oraşului a fost inaugurat ieri noul local al Casei de cultură a
sindicatelor. Clădirea masivă, elegantă, atrage atenţia prin linia sa
arhitectonică modernă, vădind din partea proiectanţilor (D.S.A.P.C. Bacău) multă
fantezie şi bun gust.
Una din
podoabele noii construcţii o constituie panourile monumentale din mozaic care
te întîmpină chiar de la intrarea în hol. Creaţie a artiştilor Eugen Popa şi
Gina Hagiu, ele reprezintă, prin mijloace specifice genului, o sugestivă
trecere în revistă a istoricului uneia din cele mai vechi şi importante arte —
teatrul.
Clădirea
dispune de o sală de spectacole cu o capacitate de 100 de locuri, prevăzută cu
instalaţii de aer condiţionat, în care pot avea loc toate genurile de
manifestări: de la spectacole de teatru pînă la proiecţii de filme şi concerte,
o sală pentru conferinţe cu 200 de locuri, săli pentru activitatea diferitelor
cercuri, bibliotecă, săli de lectură etc.
Pe firul timpului: oficializarea înfiinţării parcului din Bacău
Rodul acţiunii unor băcăuani care şi-au iubit oraşul, dorind să lase urmaşilor un reper durabil...
vineri, ianuarie 20, 2023
Pe firul timpului (1960): Ce se construieşte la Bacău?
Azi vă informăm despre:
CE SE CONSTRUIEŞTE LA BACĂU
Ca şi în alte oraşe, şi la Bacău se fac mari lucrări de modernizare şi înfrumuseţare a oraşului. Planul de sistematizare, care a început să prindă viaţă, îi va schimba cu totul înfăţişarea. Pe lingă industria care se va dezvolta puternic, în oraş va lua fiinţă o reţea largă de instituţii social-culturale, se vor clădi numeroase locuinţe, vor apare străzi şi bulevarde moderne.
Deşi sîntem abia la început, o parte din lucrările prevăzute în planul de sistematizare sínt terminate. În parc a fost construit un întreg cvartal compus din 12 blocuri; în centru — s-a ridicat clădirea unui hotel modern, la parterul căruia funcţionează un restaurant, un mare magazin universal etc. Pentru anii 1960—1961 au fost proiectate 1.388 apartamente. Numai anul acesta, pînă acum, au fost date în folosinţă 411 apartamente, precum şi alte 2 blocuri de locuinţe construite pe lingă întreprinderi.
Construcţiile noi au făcut ca unele străzi să devină de nerecunoscut. Pe Calea Mărăşeşti, bunăoară, obişnuita stradă de plimbare a băcăuanilor -„promenada" - nu vedeai pînă mai acum un an clădiri prea arătoase. Priviţi-o astăzi prin demolarea mai multor clădiri vechi, ea a fost lărgită. De o parte şi de alta s-au şi ridicat la roşu blocuri cu cîte 4 etaje, pe o lungime de cîteva sute de metri. În multe din aceste apartamente locatarii vor intra încă în acest an. Pe aceeaşi stradă se vor construi, în continuare, blocuri cu cîte 4 etaje, se vor amenaja spaţii verzi.
Noile locuinţe reprezintă un pas înainte în ceea ce priveşte confortul. Constructorii au făcut eforturi pentru mărirea şi amplasarea mai judicioasă a spaţiului locuibil şi a bucătăriilor, au fost prevăzute nişe speciale pentru frigidere şi maşini de spălat rufe; exterioarele sint finisate mai îngrijit. La parterul blocurilor situate de-a lungul Căii Mărăşeşti, ca şi la parterul altor blocuri, se vor deschide magazine de tot felul, bine utilate. Acestea vor forma noul centru comercial al Bacăului. O altă serie de lucrări se vor întreprinde pentru modernizarea Pieţii Gării. Aici au fost proiectate 800 de apartamente, precum şi un număr de magazine.
Şi modernizarea străzilor se încadrează în acţiunea de sistematizare. Anul acesta s-a început modernizarea străzii Bernath Andrei, care va leqa. prin strada 9 Mai, Calea Mărăşeşti cu B-dul Republicii. Se creează astfel o nouă arteră de circulaţie spre Bucureşti, Roman, Piatra Neamţ, care va ajuta !a descongestionarea circulaţiei pe străzile principale. Noua arteră va fi şi ea încadrată, pe ambele laturi, de blocuri cu cîte 3-4 etaje.
Construcţiile industriale ocupă şi ele un loc important. Este în stadiul de finisare un centru de depozitare şi condiţionare a vinurilor, cu o capacitate de 350 vagoane şi sînt în construcţie o fabrică de pîine şi o staţie de transformare de mare capacitate; se execută, de asemenea, lucrări de modernizare a tăbăcăriei de la fabrica „Partizanul".
Obiective importante sînt stabilite în cadrul acţiunii de extindere a instituţiilor sociai-culturale. În apropierea Spitalului de adulţi se construieşte un complex spitalicesc. Este ridicată la roşu clădirea noului spital de copii, urmînd ca în viitor să se construiască o maternitate şi încă un pavilion. Pe str. Dr. Aroneanu s-a construit anul acesta o şcoală cu 16 săli de clasă, iar o construcţie asemănătoare a fost începută recent pe str. I. V. Stalin. Şcolarii îi vor trece pragul în toamna viitoare.
Începînd din acest an, se vor mai construi un teatru de vară modern cu peste 3 000 locuri, o centură de canalizare, în jurul oraşului, pe fosta albie a Negelului etc.
Printre lucrările gospodăreşti-edilitare necesare asigurării unor condiţii de confort corespunzătoare, o mare însemnătate au cele privind alimentarea cu apă a oraşului. Acestora le-au fost destinate fonduri însemnate.
Ridicarea în continuare a blocurilor de locuinţe - prin care se asigură reconstruirea întregii zone centrale a oraşului - şi apoi sistematizarea restului teritoriului, dărîmarea tuturor coşmeliilor (cum numesc băcăuanii clădirile dărăpănate) vor face din Bacău un centru urban modern.
MARIA CĂLIN în ziarul "Scînteia", 22 oct 1960
În fotografie: Blocul nou din piaţa Karl Marx (stîngă); Noile construcţii de pe Calea Mărăşeşti (dreapta) - colorizare LŞ.
Notă: strada Karl Marx este actuala stradă Nicolae Titulescu.
joi, ianuarie 19, 2023
Ceva ce n-a văzut Parisul :)
ALBUME VIVANTE.
În centrul oraşului Bacău, vizavi de eleganta siluetă a noului hotel turistic, se află un panou care cuprinde fotografii de escroci, delapidatori, prostituate. În oraşul Gh. Gheorghiu-Dej, la doi paşi de Consiliul popular municipal, o gazetă de stradă numită „Cuiul lui Pepelea“ popularizează aceleaşi categorii. Cetăţenii se opresc, fac coadă, comentează. Departe de noi gîndul de a contesta rolul opiniei publice sau utilitatea unor măsuri preventive. Dar aceste panouri (şi mai ales aşezarea lor în perimetrul central al oraşelor) pot avea efecte contrarii celor scontate. Nu s-a gîndit nimeni că a populariza prim fotografii fetele de moravuri uşoare ar putea fi cu totul altceva decât o măsură educativă? Uneori, în cazul gazetei „Cuiul lui Pepelea“ , vina celor încriminaţi este mult prea mică pentru a justifica o astfel de măsură extremă, cu urmări ce pot fi dezastruoase pentru cei în cauză. Şi, la urma urmei, centrul urban al unor oraşe nu merită mai multă consideraţie, decît să i se înfăţişeze astfel de albume?(Ioana Parava, revista
“Ateneu”, anul 1970)
Obsedantul deceniu: sărbătorirea zilei de 7 noiembrie la Bacău...
O mostră din obsedantul deceniu...
Din Parcul Libertăţii coloane nesfârşite de oameni ai muncii — petrolişti, mineri, constructori — se îndreaptă spre tribună, scandând cu multă însufleţire lozinci: „Trăiască în veci marele Stalin, stegarul păcii şi libertăţii popoarelor!“, „Slavă lui Stalin!“.
Demonstranţii poartă panouri şi grafice prin care raportează cu mândrie partidului succesele obţinute în întrecerea socialistă. Printre ei se află colectivele întreprinderilor „Steaua Roşie“, „Partizanul“, „Proletarul“, etc. Colectivele puternicului combinat forestier „21 Decembrie“ — Vaduri, şantierul 801 construcţii Bicaz, fabricile de cherestea „Horia, Cloşca şi Crişan“, „7 Noembrie“, etc., ca şi Direcţia Regională Silvică-Bacău, deţinătoarea drapelului roşu de producţie pe ţară, produc în contul anului 1953.
Defilează brigadierii petrolişti Gheorghe Nichifor, Stoian Nicolae, Ion Stănescu, Ion Marian, etc., care, aplicând metoda sovietică a forajului rapid, realizează zilnic aproape două norme. Zilele acestea colectivul oficiilor de producţie 1 şi 3 a trimis patriei primele tone de petrol în contul anului 1953.
În aplauzele mulţimii trec brigăzile cunoscuţilor mineri fruntaşi Despa Vasile, Bâlbâc Ştefan, Harjaba Constantin, Tuluc Teodor, Acasandrei Vasile, Bran Alexandru, Mocanu Vasile, etc., care, aplicând metoda graficului ciclic, realizează zilnic aproape o normă şi jumătate. Stahanovistul miner Huluţaş Constantin extrage cărbune în contul anului 1953. Panourile şi pancartele purtate de manifestanţi vorbesc despre realizările regimului de democraţie populară.
Aproape 500 de petrolişti din regiunea Bacău au primit până acum apartamente spaţioase, cu tot confortul. Alte zeci de blocuri muncitoreşti, şcoli, cluburi, etc. sunt pe terminate. Pe Valea Tazlăului au fost puse la dispoziţia petroliştilor două dispensare, dotate cu tot confortul şi personalul necesar. In centrul carbonifer Comăneşti a fost inaugurat zilele acestea un spital modern cu o capacitate de 150 de paturi, având 26 de medici, etc. Toate acestea vorbesc cu putere despre grija partidului şi guvernului pentru ridicarea necontenită a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii.
Sursa: "Scînteia" 11 nov 1952
Foto: Demonstraţie "spontană" a oamenilor muncii în Piaţa Malinovschi (!) din Bacău. Sursa: Abramiuc Ioan, Teofănescu Viorica (1960) - "Geografia Regiunii Bacău", manual pentru clasa a III-a, Sfatul Popular Regional Bacău - Secţia Învăţămînt şi Cultură.
Vezi şi: Bacăul cartierelor muncitoreşti
Pe firul timpului: Aleea Parcului
Începuturile unui cartier care avea să devină pentru câteva decenii una dintre cele mai frumoase, căutate şi admirate zone rezidenţiale din Bacău...
În cartierul Parcul Libertăţii din Bacău, pe lîngă cele opt blocuri muncitoreşti construite şi date în folosinţă anul trecut, s-au ridicat anul acesta alte trei blocuri. De asemenea, la 6 mai a.c. s-au pus primele cărămizi la noul bloc — care va avea 38 de apartamente — ce se construieşte pe strada Karl Marx. Alte două blocuri muncitoreşti — cu 84 de apartamente în total — se construiesc pe strada Gheorghe Botezatu. Locuinţe noi se ridică şi pe străzile Cuza Vodă, Alexandru cel Bun, I. C. Frimu etc. ŞTEFAN I. PUŞCAŞ muncitor, în "Scînteia", 26 iunie 1959
Notă: str. Karl Marx este actuala str. Nicolae Titulescu, str. I.C. Frimu este actuala V. Alecsandri.
miercuri, ianuarie 18, 2023
Pe firul timpului: cartierul gării
Oraşul cel nou avea nevoie de o nouă înfăţişare, modernă, în zona unei porţi de intrare atît de importante: gara C.F.R. Clădirea staţiei C.F.R. avea să mai aştepte însă până în toamna anului 1982…Detalii aici.
marți, ianuarie 17, 2023
"Băcăuanii îi sunt oricând credincioşi naturii"
Un interviu luat de Paula Ionescu primarului Bacăului, Ioan Ichim. Articolul a fost publicat în “România pitorească” în anul 1975.
Băcăuanii îi sunt oricînd credincioşi
naturii» ne-a declarat IOAN ICHIM, primarul municipiului
Bacăul
este cunoscut multora ca oraş natal al lui Bacovia. Se ştie că în anii
adolescenţei poetul colinda mulţi kilometri pe jos, prin zăvoaiele Bistriţei,
iarna patina ore întregi pe rîul îngheţat...
— Un
îndrăgostit de natură, aşa cum a fost Bacovia, a putut să găsească totdeauna,
în jurul oraşului nostru, locuri care să încînte ochiul şi sufletul. Să ai apa
Bistriţei în apropiere, păduri şi pajişti înverzite — asta înseamnă tot atîtea
rezervaţii pentru linişte, odihnă, recreere. Am depăşit însă demult timpul
modestului orăşel de provincie. Ascensiunea contemporană a municipiului,
concretizată pe multiple planuri, cuprinde în mod firesc şi schimbările aduse
peisajului de agrement. Frumuseţea naturii a fost ajutată şi completată pe
măsura nevoilor omului modern. Desigur, toate aceste locuri care compun acum
oazele timpului liber al locuitorilor noştri sunt destinate în egală măsură
tuturor turiştilor care vin să ne viziteze. Este important de amintit că pentm
a ajunge la ele nu trebuie parcurse distanţe mari şi obositoare.
— Am
aflat şi din ziarul local «Steagul roşu» că marea bucurie a băcăuanilor a fost
în acest an crearea «Insulei de agrement».
—
Este o bucurie şi pentru că locuitorii municipiului au participat direct,
alături de edili, prin muncă patriotică, la realizarea ei ca şi a altor locuri
destinate odihnei. Pe fosta albie a Bistriţei, acolo unde există acum un lac de
redresare, noi am amenajat un spaţiu de zece hectare de verdeaţă: iarbă,
garduri vii, 2.000 de arbori şi trandafiri, ala umbroase, 300 de bănci, un
kilometru şi jumătate de promenadă, o frumoasă panoramă spre o oglindă de apă
de 36 de ha, două şalupe şi bărci pentru plimbări de agrement, mai avem acolo o
plajă cu vestiare, terenuri de sport, restaurant, un parking asfaltat. Aceasta
este în linii mari, «Insula de agrement» la care se poate ajunge în numai 20 de
minute, ea aflîndu-se la numai trei kilometri de oraș.
— Am
auzit vorbindu-se și despre Parcul Gherăești. Este departe?
—
Mergînd spre extremitatea de nord-vest a municipiului, la cinci kilometri.
Acolo există arbori, iarbă, în mijlocul lor căsuţe într-un camping care oferă
peste 100 de locuri de cazare, o platformă pentm corturi, o
patiserie-restaurant, un bazin de înot şi o terasă unde se prezintă deseori
spectacole artistice. Un loc nu numai pitoresc, dar şi deosebit de interesant,
este parcul dendrologic de la Hemeiuș (la nouă kilometri de oraş, pe şoseaua
spre Piatra Neamţ) unde pot fi văzute specii de arbori şi plante din toate
zonele ţării. în apropiere amatorii de sport găsesc terenuri de tenis, handbal
şi baschet. Frumoasa pădure de pe dealul Măgura — care face parte din fondul
funciar subcarpatin — se află la 16 kilometri de Bacău. Este un alt loc de
odihnă unde turiştii găsesc, la hanul cu acelaşi nume al cooperaţiei de consum,
bunătăţi ale bucătăria moldoveneşti. Pentm cei mai mici cetăţeni ai noştri
agrementul este şi trebuie să însemne multă mişcare, sport. De aceea, aş mai
aminti şi baza nautică de pe lacul de acumulare Bacău II (la cinci kilometri de
oraş) unde au loc şi concursuri naţionale de juniori şi unde se poate practica
şi învăţa înotul. Există acolo şi o platformă pentm instalarea corturilor.
—
Dar pentru ce mai vîrstnici, care au rămas şi ei credincioşi naturii cu
sufletul?
— Bacăul are Parcul Libertăţii în care ne-am îngrijit să aducem anul acesta încă 2100 de arbori şi trandafiri, 100 de mii de flori şi să începem extinderea lui cu încă 1800 mp. Aici, un inimos artist cum este profesorul Huţanu a realizat, împreună cu elevii săi de la Şcoala de artă populară, lucrări de sculptură în lemn care se potrivesc de minune cadrului. În Parcul Trandafirilor vrem să readucem atmosfera chioşcului cu fanfară de pe vreme bunicilor noştri. Deoarece avem în vedere, ca în întreaga ţară, ocrotirea fondului forestier, tot ceea ce vom face pentm băcăuani în continuare se referă la modernizarea zonelor de agrement care trebuie să fie marile noastre surse de refacere fizică şi spirituală.
Ceauşescu despre Bacău
Din deceniul în care Ceauşescu o luase razna, iar presa de partid bătea câmpii cu graţie:
Puternica dezvoltare pe care a cunoscut-o Bacăul în domeniul industriei, ca şi în celelalte sectoare, demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru comunist, care aplică neabătut legităţile generale la condiţiile concrete ale ţării noastre - Nicolae Ceauşescu
Scînteia, 14 iulie 1984
Scînteia, 14 iulie 1984 - Secţiunea: "LUMINOASE ÎNFĂPTUIRI ÎN ANII SOCIALISMULUI: ORAŞE ALE UNEI CIVILIZAŢII NOI,
MODERNE (1944-1984).
luni, ianuarie 16, 2023
1974: Un nou edificiu la Bacău - CASA MODEI
În centrul oraşului Bacău, în imediata vecinătate a hotelului turistic „Decebal“, a fost construită şi dată în folosinţă, zilele acestea, o nouă clădire modernă: casa de modă. Noua unitate a coooeratiei meşteşugăreşti se adaugă celor construite în ultimii ani în municipiul şi judeţul Bacău. La parterul casei de mode băcăuane sînt amplasate spaţii de primire a comenzilor pentru încălţăminte, marochinărie, bijuterie şi pentru desfacerea unor obiecte de artă populară. Primul etaj este rezervat cabinelor de probă şi atelierelor de confecţii bărbăteşti şi pentru femei, lenjerie, tricotaje, precum şi unui cabinet de cosmetică modern utilat. De menţionat că toate aceste ateliere au un program de funcţionare permanent. Ultimul etaj este destinat atelierelor de producţie şi depozitelor. Pe lîngă rolul ei productiv, casa de modă contribuie din plin la înfrumuseţarea urbanistică a Bacăului. (Corespondentul „Scînteii“, Gh. Baltă) - ediţia din 19 martie 1974
Un nou spațiu educațional în centrul Bacăului
Am intrat în timp în anul 1961 pentru ca, am stiut aceasta întotdeauna si nu am uitat, era nevoie de noi. Întemeierea nu a fost usoara. Am primit un nume: Scoala Medie Nr. 4 Bacau, un statut: „Unitate în dezvoltare” si un plan de scolarizare pentru clasele V-XI. Existam ca forma, dar ne lipseau lucruri fundamentale: nu aveam un sediu propriu (în primul an am functionat în cladirea Scolii Generale Nr. 5, de pe strada 6 Martie), un colectiv didactic închegat, definit, o identitate clara. Anul 1961 a fost punctul zero al existentei noastre; virtual, aveam totul, fiindca toate drumurile ni se deschideau, concret, nu aveam nimic si trebuia sa ne gasim calea, sa ne definim.
Ne-am gasit întâi locul fizic. În anul scolar 1962-1963, în centrul orasului, pe
Strada 15 August, astazi Strada Lucretiu Patrascanu, a început constructia
lacasului nostru, o cladire cu 24 de sali de clasa, 4 laboratoare, cabinet
medical, cancelarie, dupa un proiect arhitectural modest, comun tuturor
scolilor din acea vreme, o replica în piatra a tendintelor de uniformizare si
înregimentare specifice ideologiei timpului. Din proiectia opaca lipseau
biblioteca, sala si terenul de sport, sala de festivitati, construite mai
târziu, cu exceptia ultimei, aproape imposibil de adaugat într-un spatiu
atribuit cu zgârcenie.
În anul scolar 1963-1964, am functionat pentru prima data în casa noastra, cu clase de liceu (IX-XII), formând o comunitate scolara cu 853 de elevi si 43 de profesori, iar în urmatorul an, 1964-1965 îsi finaliza studiile prima promotie de liceeni. Am trecut, în 1990, dintr-o lume în alta, o trecere lina fiindca valorile noastre, proprii scolii dintotdeauna, nu s-au dovedit caduce. Prestigiul scolii în comunitate a sporit dupa 1990, fapt confirmat de optiunea celor mai buni elevi de gimnaziu pentru colegiul nostru, de rezultatele la examenele de bacalaureat, la concursurile si olimpiadele scolare. În ultimii ani, aceste rezultate ne-au situat printre cele mai bune colegii din tara, fapt confirmat de locul 8 obtinut în competitia „10 pentru România”, în care s-au confruntat unitati scolare de prestigiu. - din Istoricul Colegiului Naţional "Gheorghe Vrănceanu" Bacău
duminică, ianuarie 15, 2023
Trecător...printre statuile Bacăului
Un oraș este şi suma palimpsestelor sale, regenerate și îngrijite cu un adaos de pământ fertil. Bacăul, așezare seculară, a avut parte, de-a lungul evoluției sale, de numeroase "lebede negre": invazii, inundații, incendii...Mai crâncene decât acestea, indiferența și mai ales incapacitatea de a ieși din jocul unor interese mărunte au dinamitat constant șansa acestui oraș de a-și valorifica constant certele elemente de favorabilitate oferite de specificul cadrului natural, dar și realizările unor oameni care au vrut să lase ceva durabil pentru urbe. Un nou exemplu ne este oferit prin documentarea domnului inginer Mihai Ceucă asupra statuilor care au înfrumusețat orașul de altădată și o concluzie amar-dureroasă, dar atât de adevărată...
ROATA ISTORIEI SE ÎNVÂRTEȘTE.
Cercetez (ca amator)
de mulți ani istoria existenței statuilor amplasate în diverse locuri ale urbei
noastre. Fără a face teoria simbolistică a statuilor, sunt partizanul ideii cu
rădăcini antice că o statuie materializează recunoștința datorată de cetățeni
unei personalități care a făcut fapte bune pentru comunitate. Indiferent de
conjuctura politică a respectivei perioade, personalitatea s-a remarcat ATUNCI
cu fapte bune, care au contribuit la evoluția istorică a comunității. Nu știu
să existe statui ridicate pentru a proslăvi hoți, criminali, trădători. Nu
înțeleg logica demolării, nici a neglijării monumentelor ridicate de strămoși,
pe motive de incompatibilitate cu principiile actuale ale politicii sau ale
moralei sociale. Dacă ne respectăm strămoșii, de ce să nu le respectăm și
simbolurile precum și principiile?
Am scris destul de
mult, pe această pagină de Facebook, sau în reviste și cărți, despre
monumentele care constituie, oficial sau nu, obiecte ale patrimoniului nostru
local. Am reacționat la indiferența celor care au ca sarcină de serviciu
apărarea, reabilitarea și restaurarea patrimoniului cultural și la nepăsarea
concitadinilor față de neglijența perpetuată. Nu am reușit, încă, să documentez
istoria tuturor statuilor băcăuane, deoarece sunt puține acte oficiale care să
marcheze diversele etape ale existenței statuilor. Citind prin arhivele
publicațiilor românești, am avut surpriza să constat reacții ale societății
civile față de faptele reprobabile care au atentat la integritatea statuilor.
Ultimile descoperiri sunt elocvente pentru a demonstra că, din nefericire,
statuile au fost și încă mai sunt obiecte de luptă politică, ținte
distructibile ale conflictelor penibile. Demolările cu caracter de răzbunare
politică, reamplasările neargumentate urbanistic, abuzive, urmate de
depozitările neglijente, au făcut ca patrimoniul cultural local să-și piardă,
irecuperabil, valoarea.
Dezavuez, firesc,
exprimările extremiste din articolele reproduse, dar să reținem esența
conținutului și să încercăm să facem presiunea civică necesară ca astfel de
„istorii” să nu se mai repete!
P.S. Vă amintiți să
fi văzut statuia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Mihai Viteazu???
Statuia lui Radu Porumbaru în Piața Porumbaru, fostă Mică,
Florescu, Aroneanu,
Revoluției, acum Alexandru cel Bun.
Sursa: Mihai Ceucă - Facebook/ pagina Clădirile ce-au fost...
Vezi şi: Locuri de condensare în Bacău: "România biruitoare"
Viaţa şi moartea statuilor din peisajul urban băcăuan
Bacăul artei monumentale: Cum ar fi fost dacă....
Post scriptum: Pentru că astăzi este 15 ianuarie, să încheiem cu Mihai Eminescu:
...Ca
să-ţi dai seama de nivelul culturii generale a unei naţii, trebuie să vezi ce
idoli are.
Avem
nevoie, mai întâi de toate, de-a urî neadevărul, ignoranţa lustruită,
cupiditatea demagogilor, suficienţa nulităţilor. (Mihai Eminescu în ziarul
"Timpul", 28 septembrie 1880)
Epopeea unui stadion: stadionul din Bacău
Atunci a început povestea: 9 mai 1959...
Bacău, Stadionul "23 August" (carte poştală circulată în anul 1964)
Vezi şi Bacăul la 1967: lupta dintre vechi şi nou
Vulcanul celor 15000-20000 de microbişti...
Finalul?
Sursa: Youtube
Salutări din Bacău!
„O, vino odată,
măreţ viitor”,
clama poetul amurgurilor violete. Şi pentru urbea sa natală măreţul viitor a venit!
Fotografiile din aceste pagini sînt în măsură să depună mărturie convingătoare despre Bacăul de azi, dezvăluind un oraş modern, frumos şi curat, cu o personalitate inconfundabilă, nepereche. Urbea compătimită de cel mai mare poet al locului, de George Bacovia, „Prin tîrgu-nvăluit de sărăcie / Am intîlnit un popă, un soldat... /De-acum pe cărţi voi adormi uitat, / Pierdut într-o provincie pustie“, s–a retras într-o amintire parcă demult întîmplată. Pe locul ei, aglomerare dezordonată de case pitice şi străzi prăfoase, s-a ridicat şi se ridică, deprinzîndu-se să privească lumea de la înălţimea etajelor şi a orgoliilor împlinite, Bacăul acestor ani, a cărui adevărată rectitorire s-a produs după 1965. În acest răstimp al viselor transformate în fapte care este Epoca Nicolae Ceauşescu, cea mai fertilă din istoria României, Bacăul s-a aliniat înaltelor ritmuri de dezvoltare ale ţării şi, uneori, chiar le-a depăşit, oraşul de la confluenţa Bistriţei cu Siretul realizînd azi, în numai 50 de zile, întreaga producţie marfă a anului de răscruce 1965. Ni se pare obligatorie, tocmai pentru a arăta de la cît de puţin s-a pornit, fixarea unor repere chiar mai vechi, notînd că, de pildă, în 1939, Enciclopedia României menţiona că industria Bacăului se limita la „o moară cu turbină, două cu apă, o fabrică de cherestea, o fabrică de lumânări de seu, patru tăbăcării, două fabrici de oale de pământ şi două de postavuri“. Drumul de atunci şi pînă azi, cînd industria de aici a ajuns să exporte (avioane, hârtie, maşini de alezat şi frezat, case prefabricate, confecţii, încălţăminte etc.) mai mult decît ea însăşi realiza, cu totul, în 1965, ar fi trebuit să dureze, să zicem, o sută de ani. Ca într-un miracol însă, ca urmare a politicii partidului şi statului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a temeiniciei şi implicării băcăuanilor înşişi, acest drum s-a scurtat mai mult decît şi-ar fi putut închipui, la inaugurarea Iui, chiar şi cei mai împătimiţi optimişti.
Bacăul de azi se înfăţişează aşa cum vedeţi în imaginile alăturate. Ca un oraş mirosind a var şi a tencuială, s-au dat în folosinţă după 1965 peste 45000 de apartamente, cam 80 la sută din locuitori mutîndu-se în case noi, ca un oraş cu o arhitectură zveltă şi armonioasă, la poalele căreia se revarsă, la acest ceas de primăvară, un ocean de flori, cu precădere de lalele. Pe harta lui au prins contur cîteva cartiere noi, Mioriţa, Bistriţa Lac, Cornişa, Parcului etc. Intrarea dinspre Bucureşti, asig urată de Bulevardul Republicii şi, în continuarea lui, de Calea Mărăşeşti, se deschide larg ă şi primitoare, avertizîndu-te parcă, prin geometria ei graţioasă, cu linii jucate şi, nu o dată, derutante pentru ochi, despre celelalte plăcute surprize pe care, şi mai înăuntrul lui, oraşul ţi le va oferi, la fiecare pas. Un hotel impunător, pe numele lui „Moldova“. O casă de cultură, cu o activitate trepidantă. O gară, de asemenea nouă. Tocmai dat în folosinţă, un bazin de înot cu dimensiuni olimpice. Alături, o sală d e atletism acoperită, unica din ţară cu pistă circulară. Întregrîndu-se perfect în acest cadru modern, cîteva pasaje de nivel se arcuiesc elegant peste bulevardele din centru, conferindu-le un plus de eficienţă rutieră şi, totodată, de spectaculozitate. Şi totuşi, printre atîtea şi atâtea nuanţe, culoarea preferată a oraşului rămîne verdele. Parcurile, nu doar cele întinse, „Libertăţii“ sau „Gherăeşti“, ci şi cele restrânse, din jurul blocurilor, alcătuiesc „plămînul" Bacăului, de care locuitorii au mare grijă, neaşteptînd totul de la primărie. O iniţiativă a acesteia, de a da în primire spaţiile verzi unităţilor economice şi şcolilor, a stimulat spiritul civic, fiecare străduindu-se ca parcul său să arate cît mai rînduit, cît mai curat. Iar rezultatele acestei întreceri, chiar dacă ea nu poartă, concret, respectivul nume, se văd cu ochiul liber, localnicii obişnuind să-i identifice pe cei veniţi în trecere, din alte părţi, după cutezanţa de a rupe o floare ori de a arunca o hârtie pe stradă! Ei înţeleg că oraşul le aparţine şi că frumuseţea lui, ce trebuie întreţinută, depinde de rîvna şi de vigilenta lor. Oraş frumos, prin tot ce a construit şi construieşte, Bacăul e şi unul tînăr. Cam o treime din populaţia lui o constituie elevii şi studenţii (institutul de subingineri pe ntru construcţia de maşini), el, fostul „tîrg ursuz“, cum îl numea, trist, poetul său tutelar, purtîndu-şi acum cu demnitate şi semeţie destinul de aşezare tînără, ca vîrstă şi ca stare de spirit.
Ar mai fi, fireşte, multe de spus. Numai că fotografiile din aceste pagini, sînt, cred, cît se poate de grăitoare. Ele pledează, înaintea oricăror cuvinte, despre un oraş, ales aproape la întâmplare din geografia ţării, care îşi durează cu inspiraţie şi sudoare o istorie nouă şi tulburătoare, zidind pentru azi, pentru mîine şi pentru eternitate.
Reportaj de OVIDIU IOANIŢOAIA. Fotografii de PAUL AGARICI
Revista „Flacăra“, 16 mai 1986
vineri, ianuarie 13, 2023
Bacăul artei monumentale. Cum ar fi fost dacă se ţineau de cuvânt?
Revista „Ateneu”, în nr. 9 din septembrie 1968, publica „Proiectul de împodobire cu lucrări de artă monumentală”, elaborat de Comitetul pentru cultură şi artă al judeţului Bacău. Iată care erau cele opt amplasamente vizate, neputându-ne reţine un oftat...
Amplasament nr. 1. Piaţa
Casei de cultură, a Consiliului judeţean
P.C.R. şi a Consiliului popular judeţean. Se propune realizarea unor ansambluri
de busturi din marmoră avînd ca temă „Figuri reprezentative ale culturii şi
ştiinţei pe meleaguri băcăuane“ ansamblu alcătuit din 9 busturi: Vasile Alecsandri,
Vasile Pârvan, Ion Ionescu de la Brad, Ion Atanasiu, Nicu Enea, Ion Borcea,
Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, George Enescu, care urmează a fi amplasate
în semicerc în jurul fîntînii arteziene pe socluri înalte de 1,50 m, iar bustul
să nu depăşească înălţimea de 0,80 m.
Amplasament nr. 2. Esplanada principală din zona hotel turistic
palatul telefoanelor. Se propune realizarea unei alegorii sculpturale avînd ca
temă ,,Monumente reprezentative privind evoluţia artei populare moldoveneşti“,
în zona esplanadei centrale hotel-telefoane vor fi amplasate zece blocuri
sculpturale executate în piatră, marmoră şi ceramică în aşa fel ca fiecare în
parte să exprime o idee legată de tradiţiile artei moldoveneşti şi de
specificul industrial, istoric, geografic şi turistic al judeţului Bacău.
Amplasament nr. 3 Scuarul din faţa Bibliotecii municipale. Propunem să fie mutată actuala statuie a lui Vasile Roaită în preajma staţiei C.F.R. Bacău sau în faţa unei întreprinderi din oraşul Bacău, iar în locul ei să fie amplasată o statuie din marmoră a lui George Bacovia de cca 3 m pe un soclu cu trepte de aproximativ 1 m.
Amplasament nr. 4 Scuarul central cu fîntînă arteziană în Parcul Libertăţii. Se propune dotarea acestui ansamblu existent cu grupuri statuare şi vase ceramice decorative amplasate în zona verde înconjurătoare şi în faţa fîntînii arteziene în parcul de odihnă, care prin tematica lor să contribuie la educarea estetică şi culturală a publicului. Lucrarea va cuprinde simboluri reprezentative din grupuri sculpturale ale artei teatrale, dansului, muzicii, poeziei, sculpturii, arhitecturii şi cinematografiei (cele şapte arte). Lucrările vor fi aşezate pe socluri joase (maximum 1 m) şi vor fi executate din marmoră sau piatră. Se impune, de asemeni, modelarea plastică a actualei fîntîni arteziene cu motive decorative din arta populară moldovenească.
Amplasament nr. 5 Parcul din jurul Teatrului de vară „Mihai Eminescu“. Se propune realizarea unei alegorii statuare pe tema poeziei „Luceafărul“ de Mihai Eminescu, la o înălţime de 3 m, pe un soclu platformă înalt de cca 1 m, profilată pe intrarea principală a Teatrului de vară. Lucrarea urmează a fi executată în marmoră sau piatră.
Amplasament nr. 6 Zona Cornişa Bistriţei, aferentă complexului
sportiv. Se propune realizarea unor blocuri sculpturale alegorice amplasate pe
liziera Cornişei — terasa Bistriţei, spre complexul sportiv, cu tema :
„CULTURA, ARTA ŞI SPORTUL“. Grupurile statuare urmează a fi transpuse în cca 15
blocuri sculpturale din piatră şi marmoră. Acest complex sculptural va avea
particularitatea că pe de o parte va agrementa complexul arhitectural Cornişa
Bistriţei, iar — pe de altă parte — prin felul în care este amplasat devine
vizibil de pe terasa interioară a rîului Bistriţa, a Complexului sportiv şi a
viitorului cartier Cremenea.
Amplasament nr. 7 Complexul de monumente istorice „CURTEA
DOMNEASCĂ“ şi „BISERICA PRECISTA“. Se propune realizarea unei compoziţii
monumentale evocatoare a ilustrei figuri a lui Ştefan cel Mare, care să scoată
în evidenţă preocupările marelui domnitor moldovean pentru înzestrarea Moldovei
cu vestite monumente de arhitectură. Lucrarea urmează să se integreze
ansamblului arhitectural al Bisericii Precista şi a curţilor domneşti din
curtea bisericii, care sunt singurele monumente istorice existente în oraşul
Bacău, constituind un complex unitar.
Amplasamentul nr. 8 Complexul universitar al Institutului
pedagogic. Se propune realizarea unui grup sculptural avînd ca temă:
„PERSONALITĂŢI DE SEAMĂ ALE ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI“. Grupul sculptural va cuprinde
busturile următorilor oameni de ştiinţă: Emil Racoviţă, Nicolae Iorga, Garabet
Ibrăileanu, Grigore Tăbăcaru, care pe lîngă importanţa lor ştiinţifică, sunt
reprezentativi pentru domeniul ştiinţelor naturii, al istoriei, literaturii şi
pedagogiei, desfăşurîndu-şi o parte din activitate pe teritoriul judeţului
Bacău. Aceste busturi vor avea înălţimea de 0,80 m şi vor fi aşezate pe socluri
de cel puţin 1,50 m. Se propune ca lucrarea să se execute în marmoră sau în
bronz.
Bacău - un oraş modern, înfloritor....
La finalul articolului veţi găsi şi anul la care se face referire...😏
Bacău - un oraş modern, înfloritor
În anii construcţiei socialiste, dar mai ales în perioada
care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, Bacăul a cunoscut,
asemenea tuturor localităţilor patriei, o puternică dezvoltare industrială şi
urbanistică, devenind o aşezare modernă, înfloritoare. În mai puţin de două
decenii, aici au fost construite două mari platforme industriale, în care se
înalţă unităţi puternice, ale căror produse sunt cunoscute şi solicitate nu
numai de economia naţională, ci şi la export, în numeroase ţări ale lumii. Între
acestea se numără întreprinderea de maşini-unelte, întreprinderea metalurgică,
Combinatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea de panouri electrice pneumatice,
Combinatul de prelucrare a lemnului. În acelaşi timp, s-au dezvoltat şi
modernizat combinatul de celuloză şi hirtie „Letea“, întreprinderea de pielărie
şi încălţăminte „Partizanul“, Întreprinderea de postav „Proletarul“,
întreprinderea mecanică şi altele. Acest ritm impetuos de dezvoltare economică
a făcut ca municipiul Bacău să realizeze în prezent o producţie industrială
anuală în valoare de circa 14 miliarde lei. Oamenii muncii de aici s-au angajat
ca în cinstea celei de-a 40-a aniversări a actului istoric de la 23 August 1944
şi a celui de-al XIII-lea Congres al partidului să realizeze o producţie
suplimentară în valoare de 500 milioane lei.
În imediata apropiere a cetăţilor industriale se înalţă
noile şi modernele cartiere de locuinţe. Pe cimpul dinspre Sărata, ca şi peste
pasajul de cale ferată, unde pînă nu de mult hălăduiau bălăriile, s-au
construit cartiere noi, adevărate „oraşe“ în oraş: Republicii, Cornişa
Bistriţei, Carpaţi, Milcov, Aviatori şi altele, în care trăieşte, în condiţiile
unui confort modern, peste 80 la sută din populaţia oraşului. Alături de cele
circa 45 000 de apartamente, s-au construit numeroase edificii
social-culturale, magazine comerciale, unităţi turistice şi prestatoare de
servicii pentru populaţie. Oraşul s-a îmbogăţit cu lucrări de artă monumentală,
au fost amenajate parcuri şi grădini, complexe sportive şi de agrement. Dacă la
data construirii lor — ne spune tovarăşul Vasile Albu, primarul municipiului —
vechiul palat administrativ sau fostul cinematograf „Mărăşti“, acum Teatrul
dramatic „Bacovia“, erau considerate construcţii monumentale, astăzi ele se
pierd între noile edificii realizate de proiectanţii şi constructorii noştri:
Casa de cultură, complexul hotelier „Moldova“, complexele comerciale „Select“ şi
„Romarta“, Institutul de învăţămînt superior, spitalul judeţean, sala
sporturilor. Şi continuăm să construim în ritm intens. Pînă la sfirşitul
actualului cincinal mai avem de înălţat şi pus în funcţiune noi capacităţi de
producţie, obiective social-culturale şi circa 8 000 de apartamente.
Într-adevăr, Bacăul continuă să fie un vast şantier. Se
construieşte atît în centru, cît şi în noile ansambluri de locuinţe Bistriţa-Lac,
Mioriţei, Bacovia, Ştefan cel Mare. Este de subliniat faptul că, în ultimii zece
ani, populaţia oraşului s-a dublat. Modernizarea centrului, ca şi a întregului
oraş este însoţită, cum e şi firesc, de un amplu program de lucrări
edilitar-gospodăreşti. Bacăul, care cu ani în urmă nu avea nici o stradă
asfaltată, dispune acum de o reţea de peste 120 kilometri de străzi
modernizate. În prezent, pe întreg cuprinsul oraşului se execută ample lucrări
de extindere a reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă, se amenajează noi
spaţii de joacă pentru copii, de recreare şi agrement. Sunt preocupări la
înfăptuirea cărora, pe lîngă fondurile alocate de stat, îşi aduc contribuţia
toţi cetăţenii. Acest aport se concretizează prin executarea unor lucrări
edilitar-gospodăreşti în acest an, prin muncă voluntar-patriotică, în valoare
de peste 200 milioane lei. Este şi aceasta o dovadă a dorinţei fiecărui băcăuan
de a-şi vedea oraşul în care trăieşte şi munceşte tot mai frumos, mai
înfloritor.
Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii"
Sursa: Scînteia, 15 martie 1984