Candidaţi pentru lista arborilor protejaţi pe plan local (2)

    Două noi propuneri pentru viitoarea listă a arborilor protejaţi, cu documentarea profesionistă marca ing. Mihai Ceucă. Propunerile au fost postate noaptea trecută pe grupul Verde de Bacău. Valoarea lor m-a făcut să le preiau aici, în sectorul dedicat acestui proiect, alături de întreaga mea apreciere pentru răspunsul prob, rapid şi foarte argumentat! 

    Ca răspuns la invitația adresată concitadinilor în ziua de 12 febr. a.c., lansez câteva sugestii.

    În Cimitirul municipal „Central” există câțiva arbori coniferi demni de grija noastră. Cel puțin două exemplare (un brad și o tuia, probabil, că nu sunt specialist silvic) au valoare istorică și de jaloane în evoluția cimitirului. Este bine știut, cimitirul „comunal” a fost înființat pe actualul amplasament în anul 1859. Suprafața sa era însă de doar 40% din actuala suprafață și limita de est, din „spatele” capelei (actuala Biserică Sfânta Treime era marcată de un gard și de cei doi arbori plantați lângă gard). În anul 1931, cimitirul a fost extins către răsărit cu încă cca opt hectare și reamenajat conform unui proiect executat de arh. N. Lupu și aprobat de Consiliul comunal. Gardul a fost înlăturat, dar arborii au rămas până în ziua de azi, ca martori ai istoriei cimitirului și ai evoluției permanente a urbei noastre. În vechiul „colț de sud” rezervat adormiților de religie catolică, mai există câțiva arbori impunători care pot completa „grupul secular” al celor descriși. O comisie de experți silvici poate definitiva lista inițiată în aceste rânduri.

Sugestii pentru REGISVER art.17. (2)

    Actualul cartier Miron Costin, având drept arteră definitorie Strada Miron Costin a fost edificat pe terenurile fostei Moșii Cremenea care aparținea Administrației comunale Bacău. Suprafața aflată în mare parte, în zona inundabilă a bătrânului râu Bistrița, cale de navigație pentru plute, până la Galați, a fost asanată și destinată construcției de locuințe pentru locuitorii migranți în orașul devenit muncitoresc. Într-o primă fază, prin anii 1950, strada nou „tăiată” peste terenurile agricole a fost încadrată cu case tip, avantajos de construit datorită facilităților oferite de statul socialist. Unii proprietari au preluat în „inventar”, încadrându-i în peisajul grădinilor și curților, arborii  crescuți prin grija Domnului, în zăvoi.

    După anul 1965, sistematizarea urbană a cuprins și vechiul cartier, zecile de blocuri luând locul caselor insalubre și lanurilor de păpușoi. Arborii și pomii fructiferi au picat victime ale buldozerelor. Puținii norocoși au rămas prin grădinile caselor „tip” supraviețuitoare. Privilegiați au fost pomii fructiferi, unii rezistând și printre blocuri. Dintre puținii arbori supraviețuitori, un stejar, martor al istoriei cartierului, mai trăieșteși astăzi pe Strada Miron Costin la numărul 55, în colțul curții cu nr.57. În urmă cu vreo 4 ani, a avut șansa de a fi fost fasonat de profesioniști și cred că merită să devină obiectiv al programului de protejare a salvatorilor verzi ai vieții noastre.

Text şi foto: ing. Mihai Ceucă

   Aşteptăm noi propuneri din partea tuturor băcăuanilor (aici sau pe grupul Facebook/Verde de Bacău) Doar împreună putem avea o imagine cât mai completă despre arborii remarcabili ai Bacăului. Doar împreună îi putem ocroti şi promova la adevărata lor valoare!

      Alte detalii puteţi găsi urmărind secţiunea dedicată a acestui blog (click aici)

Ştiri din Bacău. Din Bacăul interbelic, monşer...

 Bacău 10. Politice. - În localitate se ţin de către liberali dese consfătuiri. Se aşteaptă sosirea d-lui Mircea Costinescu, fost prefect de Bacău, să aducă de la Bucureşti dispoziţii de Ia centru.

Consiliile comunale din judeţ dizolvate ilegal de către fostul guvern averescan se instalează treptat, întrucât fuseseră legal constituite şi au obţinut voturile reglementare.

Incendiu.- Ieri pe la ora 5 a izbucnit un violent incendiu în str. Lecca No 177 la locuinţa D-lui lancu Moise Feraru. Focul a provenit de la atelierul de fierărie. Panica celor de primprejur a fost cu atât mai mare cu cât bătea un vânt puternic. Graţie pompierilor de sub comanda d. Căpit. Tutunaru, focul a fost localizat după o muncă de 3 ore. Pagubele se evaluează la cca 25.000 lei.

Serbare.- În seara zilei de 8 Iunie a avut loc în grădina publică o serbare dată de societatea sportivă „Neptun“. Reuşita satisfăcătoare.

Expoziţie.- Serviciul zootechnic şi sanitar veterinar a organizat cu aprobarea Ministerului Agriculturei şi Domeniilor pentru ziua de 29 iunie a.c. o expoziţie în oborul de vite din Bacău din specia ovinelor, bovinelor şi cavalinelor. În acest scop d. Stavăr-medicul primar veterinar al judeţului nostru, depune o deosebită muncă.

Epizootii - În comuna Letea Veche s’a declarat un caz de antrax. În com. Scorţeni şi Grigoreni au fost stinse mai multe asemenea cazuri. Printre ovine din com. Cleja şi Fântânele s’a declarat variola.

Sursa: ziarul Opinia, 11 iunie 1927

Bacău, vedere generală (carte poştală circulată în anul 1922; colecţia LŞ)

Pasajul Revoluţiei: ieri, astăzi, mâine...

     Pereţii întorşi într-o parte pot deveni poduri sau pasaje, interstiţii sau ţesut vibrant...

Foto sus: I. Bîşcă/Deşteptarea

Foto: proiectul de reabilitare. Detalii aici.

Tocul cu pană şi o călimară...

       De aproape 20 de ani, de când am descoperit monografia lui Costache Radu, Bacăul de la 1850-1900, m-am îndrăgostit de istoria urbanistică a oraşului meu. De atunci, nu-mi pot struni un fior ori de câte ori văd astfel de imagini. Precum un copil modern care priveşte pentru prima dată o călimară şi un toc cu pană de scris, primite cadou într-o zi de primăvară...

 

     "Pe colțul intersecției străzii Centrale cu str Ioniță Sturdza, fostul hotel de lux „Royal”, devenit „Select”, împreună cu magazinul „Electrotehnica” au devenit după anul 1948, sediul magazinului „Librăria Noastră”. La parter, sectorul de vânzare a cărților, denumit „Librăria Vasile Alecsandri”. La etajul I, sectorul de papetărie și un generos spațiu destinat amenajării diverselor expoziții. La 23 august 1951, în acest spațiu, a fost vernisată prima expoziție filatelică băcăuană."

      "Mai la nord de „Librăria Noastră”, pe colțul intersecției străzilor Centrală cu Păun Pincio, funcționa cinematograful „Tineretului”. Vis-à-vis de magazinul universal „Bacăul”."

    Foto şi comentariile lămuritoare aparţin domnului ing. Mihai Ceucă (grupul "Clădirile ce-au fost odată în Bacău")

"Licurici" prin vremuri: teatrul de păpuşi din Bacău

 “Teatrul de păpuşi din oraşul Bacău desfăşoară o vie activitate. El a prezentat în faţa micilor spectatori mai multe piese, printre care: „Căsuţa din ulcior“, „Mălina şi cei trei ursuleţi", etc. Spectacolele date de acest teatru se bucură de un deosebit succes atât în oraşul Bacău, cât şi în oraşele Roman, Buhuşi şi Piatra-Neamţ. Reprezentaţiile date într-o serie de comune ca Răcăciuni, Mărgineni, Călugăra şi altele au prilejuit o mare bucurie copiilor ţăranilor muncitori.” - Scînteia, 20 septembrie 1952

 

Musical de Bacău , indiferent de vârstă...(sursa: "Teatrul" nr. 2/1977)

“Teatrul de păpuşi „Licurici“ din Bacău a prezentat duminică premiera piesei muzicale „Iilor Voinicul“, de Radu Mircea Rătescu şi Călin Gruia. Aranjamentele muzicale aparţin compozitorului N. Chirculescu, laureat al Premiului de Stat. La premieră și în zilele care au urmat, spectacolele au fost urmărite de peste 1.000 de copii din orașul Bacău”. - Scînteia, 23 mai 1954

Licuriciul bucura mii de pici... (sursa foto: colecţia ing. Mihai Ceucă)

„Teatrul de animaţie din Bacău la 25 de ani. Adunată şi exprimată în cifre, poezia muncii colectivului de păpuşari din Bacău sună astfel: 82 de premiere (dintre care 50 româneşti), 5.953 de spectacole, 1.369.549 de spectatori (419.365 — la sediu, 950.184 — în deplasare), 32 de turnee prin ţară şi şase în străinătate.  „Laudă vouă, oameni şi păpuşi!“  - revista Teatrul, nr. 2/1977.

Păpuşarii nu mai sunt...

 

"Totuşi atâtea s'ar putea săvârşi într'un oraş cu împrejurimi frumoase..." (Ion Simionescu, 1925)

     "Abia în ultima vreme, tot de la şcoală venind, se arată o vagă speranţă de înviorare. Fiecare îşi duce traiul egoist, material, fără să se gândească la viitorul ţării. Rar de tot, câte un conferenţiar turbură liniştea deplină, spăriind somnul ce se lasă peste pleoapele mai mult lenevite decât ostenite. Librăriile vând parfumuri. iar lectura e strânsă la gazetele din Capitală, cele locale apărând în preajma vremii de răfuială între cei care se duşmă­nesc degeaba.

Vântul dinspre munte nu învioară; răscoleşte cel mult praful din belşug, care tulbură vederea.

Totuşi atâtea s'ar putea săvârşi într'un oraş cu împrejurimi frumoase, nod de întâlnire al bogăţiilor scoborâte din munţi cu acele răspândite pe albia lată, provenită din unirea celor mai importante râuri din Moldova!

Lipsesc trâmbiţaşii care să ne trezească din toropeala ce ne cuprinde, într'o vreme când se cere veghere, muncă şi mai multă dragoste de viitorul ţării, încercuită de duşmani."

Ion Simionescu – Oraşe din România, Editura Cartea Românească, ediţia a II-a, Bucureşti,  1929

Luceafărul: Descoperă ce îți dorești!

 Invitația mai rămâne valabilă? 🥴

Atunci când parcul pierdea legătura spaţială cu Istoria...

     Acum  şase decenii, mergând dinspre centru spre sudul oraşului, am fi avut în faţă priveliştea din imaginea de mai jos. În plan secund, pe partea dreaptă, se poate observa clădirea impunătoare a fostului Muzeu Regional de Istorie...

Sursa foto: colecţia Ioan Bîşcă

    În anul 1967, clădirea muzeului a fost demolată. Simbioza cu parcul nu mai putea continua, sistematizarea zonei Aleea Parcului începuse deja de câţiva ani buni, prin apariţia primelor zece blocuri destinate oamenilor muncii.

Sursa: colecţia Dionis Puşcuţă

Astăzi, pe vechiul amplasament se află bustul eroului Ciprian Pintea, dezvelit în anul 1994. 

Spiritul unui loc... (sursa: colecţia Dionis Puşcuţă)

   Detalii despre istoria acestei clădiri dispărute găsiţi pe Bacău...Addenda monografiilor

Arborii în orașe...

 Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă "The Lancet" demonstrează rolul benefic al arborilor în orașe - click aici.

P.S: Observ că ştirea a fost difuzată acum (18,00) şi de  Digi24. 

„Nu e nimeni, mă dezvolt în tăcere.”

 

Bacăul exotic

   "Ceea ce a rezistat tuturor imixtiunilor a fost zona din faţa Prefecturii, acolo unde din primăvară până în toamnă vegheau pleoştiţi în hârdaie câţiva palmieri. A fost şi a rămas un mister apariţia acestor arbori exotici în oraşul dominat de castani. Cert este că odată cu dispariţia atelierului de fotografii „Foto Marcel”, tinerii căsătoriţi se pozau, ca amintire, în faţa acestor palmieri. Imaginea exotică făcea cât o călătorie de nuntă." (Eugen Uricaru) 

Foto:  Willy Pragher

 (colorizare digitală ulterioară)

Vezi și: CENTRUL

Spirit comunitar: strângere de fonduri în grădina publică

    “Marţi 19/ 6 August a. c. va avea loc în grădina publică a oraşului Bacău, o mare Kermesă, dată de studenţii băcăuani, pentru a strânge fondurile necesare sporirii numărului de admiteri în „Căminul studenţesc“ din Iaşi, care urma să fie limitat la 200, în anul viitor. Serbarea este pusă sub patronajul d-nei şi d-lui Cristea Cristoveanu, prefectul judeţului, cărora studenţimea băcăuană, ţine să le mulţumească pentru nepreţuitul concurs ce i le-au dat. D-l Prefect le-a mai făgăduit şi un fond de ajutoare, de la Prefectura judeţului. De asemeni mulţumeşte d-lui Leonida Dumitrescu, primarul oraşului Bacău, care nu a pregetat nici un moment de a da concursul făcându-le şi d-sa aceeaşi promisiune, de a le da un fond din veniturile primăriei."

Ziarul  „Mişcarea”, august 1919

Grădina publică la început de secol XX (sursa: carte poştală)

Deceniul amoniacului...

      "25 SEPTEMBRIE 1980: tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu inaugurează o nouă şi puternică unitate industrială — Combinatul chimic din Bacău"

Foto 2: Combinatul chimic din Bacău (carte poştală circulată în anii ’80)

Marele rift central-băcăuan

   "Cele mai multe orașe și comunități blocate din perspectiva dezvoltării sunt blocate din cauza faptului că populația și-a pierdut speranța că se mai poate repara ceva. Fie că este vorba de infrastructura tradițională, fie că este vorba de activitatea politică, orașul cel mai sărac nu este cel fără resurse materiale ci acela căruia îi lipsește speranța că lucrurile pot fi refăcute. Realitatea secolului 21 este că niciun oraș nu este desăvârșit și că starea de perfecțiune este imposibil de realizat. Întrebarea se pune dacă actorii unui oraș sunt activ implicați în refacerea și îmbunătățirea lui sau dacă și-au pierdut speranța și nu mai încearcă să aducă soluții.” (Sebastian Văduvă)

Sursa foto stânga: colecția ing. Mihai Ceucă. Coloriaj digital: ing. Ceuca Mihai

Modernizarea Bacăului în perioada interbelică - Piaţa Cristoveanu (Busuioc)

    "Bacău. Edilitare.— Pe lângă alte importante lucrări edilitare, ca: pavarea cu granit a străzilor Bacău-Ocna, Busuioc, canalizarea străzilor Ioniţă Sturza, Pavel şi Ana Cristea, Vulturi şi Bacău-Ocna şi Înfundată, sub auspiciile actualului consiliu comunal, prezidat de d. Ioan Gigoriu, primarul oraşului nostru,— s-a mai executat şi un fond monumental în piaţa Cristoveanu, la intersecţia străzilor Cristoveanu—Busuioc şi Soarelui. Lucrarea este executată după planul d. arhitect George Sterian, de către d. Luigi Sartori, cunoscutul antreprenor." - sursa: ziarul „Opinia”, octombrie 1927)

Notă: Ioan Grigoriu a fost primar al Bacăului în două mandate: 1920-1922 şi 1926-1928. În timpul mandatului său au fost pavate cu piatră de granit câteva străzi din zona centrală (Ferdinand, Busuioc, Dumitrașcu, General Grigorescu ş.a.), începe construirea cartierului CFR, pe o suprafață de 30 de hectare împărțite în 40 de parcele, se înființează Banca “Oituzul”, Şcoala primară de băieți nr. 5, Şcoala de fete nr. 4, şcoala de menaj, fabrica de postav, se deschide strada Buna Vestire, ş.a.

Sursa foto: ing. Mihai Ceucă

   Pe acelaşi subiect, recomand un documentar exemplar (Istoria unei pieţe) şi un frumos exerciţiu de imaginaţie: Regenerare urbană: Piaţa Cristoveanu.

 

Locuri de joacă în parcul libertăţii... anilor ’80

 Parcul generaţiei copiilor de odinioară...

Sursa: captură Youtube. Detalii aici. 

Recunoașteți zona?

 

Bacăul de odinioară 

Sursa: prof. Nicu Aur

Prin grădinile de vară ale Bacăului de odinioară

 Prin grădinile de vara ale municipiului Bacău

Lipsesc consumatorii—dispar beneficiile

După cîteva zile cu vreme instabilă, mercurul termometrelor a început din nou să se urce, astfel că băcăoanii îşi caută loc de refugiu în locuri răcoroase. Aici, în faţa unui pahar cu băutură răcoritoare, la umbra deasă a arborilor din Parcul Libertăţii, de la Gherăeşti, sau din Parcul Trandafirilor, omul se reconfortează.

Ce te faci însă cînd — căutînd asemenea locuri de refugiu — în loc de umbră, nimereşti din nou sub suliţele defoc ale soarelui!? Să zicem că ai păşit pe frumoasa terasă a noului restaurant „Tic-Tac“ din cartierul Comişa-Bistriţei. Dezolare! Orientată spre miază-zi, terasa este expusă toată ziua razelor nemiloase ale soarelui. Amplificată de dogoarea mozaicului încins, căldura devine de nesuportat. Nici un fel de umbră nu-l ocroteşte de arşiţă pe consumatorul aşezat la masă.

IOAN MORARU, directorul T.A.P.L. Bacău, recunoaşte:

— În timpul zilei consumatorii se cam feresc să vină aici. E o căldură înăbuşitoare.

— De ce nu instalaţi la mese parasolarii?

— Aşteptăm să ne sosească...

— Cînd le-aţi comandat?

— De vreo lună de zile.

Prin urmare, de abia acum - în toiul căldurilor - tovarăşii de la T.A.P.L. şi-au adus aminte că trebuie să comande parasolarii. Pînă vor sosi acestea, probabil că va cădea bruma!

La acelaşi supliciu sînt condamnaţi şi cei care se opresc să bea o sticlă de bere în grădina plăcintăriei „Trandafirul roşu".

— Am cerut şi anul trecut de la trust să ne dea cîteva umbrele de soare, ne spunea FLORICA DEREBEI, responsabila unităţii. Ne-au promis, dar cu promisiunile am rămas...

Grădina restaurantului „Parcul Trandafirilor" este a doua ca mărime din oraş. Are circa 700 de locuri. Aici este umbră destulă. Dar nu foloseşte nimănui. Grădina este deschisă numai seara, după ora 18.

PANAIT TOMA, responsabilul unităţii, se plînge că în ultima vreme la grădină încasările au mers tare prost.

— Orice nor apărut pe cer ne alungă clienţii, ne spune cu necaz. Şi cum în ultimele săptămîni vremea a fost schimbătoare, vă închipuiţi cum ne-a mers. De cîţiva ani se tot discută problema montării unei copertine deasupra terasei şi a separeurilor din grădină. În cîteva zile am scoate cheltuielile. Dar nu s-a făcut nimic.

Stăm de vorbă cu DUMITRU NOUR, contabilul şef al Direcţiei comerciale judeţene.

— Într-adevăr, la grădina din „Parcul Trandafirilor" ar fi necesară o copertină, recunoaşte acesta. Dar nu avem cu ce o executa. La investiţii nu a fost prevăzută. Îi reamintim de instrucţiunile nr. 7 ale Ministerului de Finanţe şi Băncii Naţionale, care prevăd acordarea de credite pentru asemenea lucrări.

Replica a venit prompt.

— Creditele trebuie rambursate din beneficiile realizate peste plan. Cum în primul semestru trustul nu şi-a realizat nici măcar beneficiile, planificate, nu putem apela la credite.

Cu o asemenea optică, este firesc ca situaţia financiară a trustului să nu fie prea roză. Pentru că lucrurile se petrec cam aşa: nu se cheltuieşte nimic deoarece nu se obţin beneficii. Dar de unde să se realizeze beneficii, atîta timp cît - neasigurîndu-se consumatorilor cu minimum de confort - grădinile stau mai mult goale? Este aici un cerc vicios din care tovarăşii de la T.A.P.L. şi Direcţia comercială judeţeană, trebuie neapărat să se desprindă. Există însă şi o altă mentalitate. Dacă în unele locuri consumatorii sînt serviţi mai atent, mai civilizat, în multe grădini de vară aspectul, ca şi atitudinea personalului lasă cu totul de dorit. Ca şi cum consumatorul nu ar plăti în grădină aceiaşi bani ca şi în local. Iată o mostră. Bufetul „Siretul“ din cartierul Letea areo grădină de vară frumoasă, atrăgătoare. Probabil, din considerente de ordin economic, aici nu servesc ospătarii. În asta nu vedem nici un rău. Prin sistemul de autoservire omul economiseşte timp, iar unitatea poate face faţă unui număr sporit de consumatori. Autoservire nu înseamnă însă a-l obliga pe consumator să şteargă mesele, să adune sticlele şi paharele risipite în întreaga grădină. Pentru că debarasoarele uită adeseori pentru ce sînt plătite. O situaţie asemănătoare poate fi întilnită şi la grădina bufetului „Buturuga de vie" (mandatari - soţii Emil şi Iosefina Cojocaru), la bufetul „Dorna“ şi la alte unităţi.

Starea în care se află grădinile de vară ale oraşului Bacău ca şi modul cum se serveşte vădesc nu numai neglijenţă, lipsă de respect faţă de consumatori, dar şi dezinteres faţă de situaţia financiară -destul de precară de altminteri - a unităţilor de alimentaţie publică. Nu trebuie să se uite că în sezonul estival grădinile au un rol hotărîtor în realizarea planului. Tocmai de aceea ele trebuie să se bucure de atenţia cuvenită.

CONST. AZOIŢII, corespondentul „României libere”, 6 august 1968

Vechea grădină de vară din centrul Bacăului

Spitalul din Bacău – o anchetă din anul 1931

Probleme vechi, probleme noi, o singură prioritate: sănătatea.

Sursa: I. BIS - Spitalul „Pavel şi Ana Cristea” din Bacău. O instituţie sanitară model, dar care necesită ajutoare urgente, ziarul „Dimineaţa” 10 noiembrie 1931

Rolul covârşitor pe care spitalul „Pavel şi Ana Cristea” îl îndeplineşte în mişcarea sanitară din localitate îi dă dreptul, desigur, la multă solicitudine din partea organelor în drept. În urma războiului european, printr-un complex de împrejurări, oraşul şi judeţul Bacău au luat o dezvoltare apreciabilă, dezvoltare care ar fi cerut în mod logic ca şi instituţiunile de utilitate publică să ia o extindere similară. Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”,din localitate care are menirea să deservească nu numai întreg oraşul, dar şi o mare parte din judeţ, trece astăzi prin momente grele, din cauza unor lipsuri, cari desigur cu puţină bunăvoinţă din partea celor în drept, ar putea fi înlăturate. Spitalul e compus dintr-o secţie de boli interne, sub conducerea d-lui dr. Radu Moisă, una de chirurgie, sub conducerea d-lui dr. Telemac Iamandi şi un serviciu de radiologie. În numărul de faţă ne vom rezuma să subliniem frumoasa activitate care se depune la secţiunea de medicină internă şi lipsurile ei. Secţiunea este condusă cu multă pricepere de dl. medic internist Radu Moisă. Secţiunea are două saloane mari, unul pentru bărbaţi şi unul pentru femei cum şi câteva camere de rezervă. La această secţiune se dau consultaţiuni de toate bolile interne, nervoase, nutriţie, venerice, infecţioase şi se fac numeroase tratamente sifilitice gratuite. În cursul anului 1930, au fost internaţi în această secţiune peste 1800 de bărbaţi, femei şi copii. Până în prezent s-au dat consultaţiuni medicale în cursul acestui an la 4125 de bolnavi şi au fost internaţi în spital peste 1200 de pacienţi. Spitalul este întreţinut de municipiu. Încasările spitalului sunt însă ceva mai mici decât subvenţia acordată de primărie. Fiecare bolnav internat plăteşte 50 de lei pe zi pentru întreţinere, iar cei mai săraci 25 lei; unii din ei sunt ţinuţi în mod cu totul gratuit.

LIPSURILE SPITALULUI

Lipsurile spitalului sunt multiple şi dacă ele n-au ajuns încă să ameninţe situaţiunea instituţiunii se datoreşte în cea mai mare parte abnegaţiunei depuse de dl dr. Radu Moisă. Faţă de numărul mare de bolnavi interni şi externi şi de varietatea maladiilor care se tratează, lipsa unui pavilion de consultaţii policlinic se resimte în primul rând. Ar fi necesar să se construiască în imediată apropiere de poarta spitalului o clădire corespunzătoare unde bolnavii să fie triaţi şi unde să se dea şi consultaţiunile bolilor interne între care şi obstetrica, nas gât şi urechi, venerice şi pentru tuberculoşi. Corpul principal al spitalului să fie destinat exclusiv bolnavilor interni.

LOCALUL SPITALULUI

Însăş construcţia spitalului prezintă defectuozităţi. Sălile sunt prea mari şi prezintă inconvenientul că nu numai că se încălzesc greu, dar aglomerează prea mulţi bolnavi în aceeaşi odaie. Ar fi de dorit ca să existe camere mai mici, cu câte 6—8 paturi, care ar prezenta avantajul că s-ar putea aranja bolnavii pe clase, aşa cum se utilizează în Ardeal şi centrele apusene. În tot judeţul Bacău, deşi este unul dintre cele mai mari judeţe din ţară şi procentul de tuberculoşi este în plină ascensiune, nu se găseşte un sanatoriu de tuberculoşi. La acest spital se tratează şi tuberculoşi. Cu puţină bunăvoinţă s-ar putea clădi în curtea spitalului clădire sau câteva pavilioane cu verandă, pentru tuberculoşi.

PAVILIONUL DE IZOLARE

Tot la acest spital se izolează toţi contagioşii din oraş şi o parte din judeţ. În cursul anului trecut s-a început construirea unui pavilion. În cele patru camere mici ale pavilionului trebue îngrămădiţi bărbaţi, femei şi copii. Din cauza insuficienţii camerelor stau îngrămădiţi la un Ioc bolnavii de erizipel, scarlatina, febră tifoidă, difterie, oreillon, cărbune, etc. Îşi poate închipui oricine că sacrificiul medicului nu poate înlocui lipsurile imperioase. Spitalul se ilustrează prin lipsa unui calorifer, a lemnelor, a unei canalizări defectuoase şi a insuficienţei apei.

PERSONALUL

Deci spitalul este cotat ca unul din cele mai mari din întreaga regiune şi deşi aici se tratează mii de bolnavi pe an, afară de medicul primar dl. dr. Radu Moisă, nu se mai găseşte un medic ajutor. S-ar cuveni ca să se numească un medic secundar, care să faciliteze munca titanică depusă de dl dr. Radu Moisă. Deasemeni, personalul inferior este insuficient. Se impune standardizarea personalului, pentru că unele spitale mici să nu aibă surplus de personal şi o secţiune de talia celei de la spitalul din Bacău să se rezume la un subchirurg şi la a doua infirmiere. Nu pot trece peste lipsa accentuată de medicamente.

SERVICIUL DE RADIOLOGIE

În cursul anului trecut a luat fiinţă şi un serviciu de radiologie, care deserveşte ambele secţiuni ale spitalului şi un număr considerabil de pacienţi particulari din oraşul şi judeţul Bacău şi din judeţele limitrofe. Serviciul este pus sub conducerea d-lui dr. Eliescu, fost şef de lucrări la facultatea de medicină din Cluj. Serviciul este dotat cu tot utilajul modern şi prin priceperea conducătorului rivalizează cu cele mai de seamă institute de radiologie din ţară.

SOCIETATEA MEDICO-FARMACEUTICĂ

În strânsă legătură cu activitatea depusă la spital de dl. dr. Radu Moisă, trebuie să relevăm activitatea societăţii medico-farmaceutice din localitate, al cărui preşedinte activ este tot dl dr. Radu Moisă. Societatea ţine şedinţe regulate, unde se discută cele mai interesante cazuri medicale, în cea mai mare parte furnizate de secţiunea d-lui dr. Radu Moisă.

I. BIS

Sursa foto: ing. Mihai Ceucă/Clădirile ce-au fost odată în Bacău...

Inedit: proiectul original al stadionului "23 August" (1956)

     Inedit: schiţa viitorului stadion “23 August” descoperită în “Scînteia Tineretului”, numărul din 11 iulie 1956. Stadionul va fi inaugurat trei ani mai târziu, pe 9 mai 1959 - click aici.

COMPLEXUL SPORTIV DIN BACĂU

Vedeţi stadionul din desenul de mai jos? Este proiectul realizat de un grup de arhitecţi, condus de arhitectul STELIAN CĂTINĂ. Stadionul, care face parte dintr-un întreg complex sportiv, va fi construit la Bacău, unde de mult se simte nevoia unui teren de sport modern utilat.

Şeful proiectant mi-a relatat că stadionul este amplasat într-un amfiteatru natural astfel că nu va mai fi necesară ridicarea unui schelet de beton.

Ce anume va cuprinde acest complex sportiv? În primul rînd un stadion pentru 15.000 locuri, înzestrat cu un teren de fotbal şi o pistă de atletism. Aici vor exista vestiare pentru sportivi, casă de bilete, bufet. Alăturat, se va ridica o hală de sport cu o sală de 1.000 de metri pătraţi, pentru baschet şi volei, cu hol, casă de bilete, bufet, vestiare. Meciurile din sală vor putea fi urmărite de 800 de spectatori. Tot în cadrul complexului se va clădi un pavilion de tir, două terenuri de volei, un teren de baschet, trei terenuri de tenis, o popicărie şi un bazin olimpic descoperit.

- Ştiaţi că această construcţie a fost declarată şantier regional al tineretului?

- Desigur. Am aflat din ziare. Brigadierii vor avea de lucru, nu glumă. Vor trebui să sape aproximativ 800.000 metri cubi de terasament numai pentru stadion, fără să mai vorbim de celelalte lucrări. Aşteptăm cu nerăbdare rezultatele muncii lor.

Şi nu numai arhitecţii aşteaptă, dar şi sportivii din Bacău, tinerii din fabricile şi şcolile oraşului aşteaptă să se poată întrece pe terenurile şi pistele stadionului pe care voi, tinerii brigadieri, îl construiţi.

★ ★

...Hunedoara, Govora, Petroşani, Oraşul Stalin, Cluj, Bacău. Iată numai cîteva din şantierele care vă aşteaptă. Ce construcţii minunate! Oţelării şi stadioane, fabrici şi locuinţe. Şi nu numai în aceste localităţi. La Iaşi şi Galaţi, la Bucureşti şi Sighişoara, la Năvodari şi Ploieşti, la Bîrlad şi Turda, la Roman şi Făgăraş sînt zeci de şantiere, unde cu ajutorul braţelor voastre se vor ridica uzine, fabrici, S.M.T.-uri, G.A.S.-uri, şcoli şi case de locuit.

Iată ce sînteţi chemaţi să construiţi, tineri brigadieri.

Iată ce şantiere vă aşteaptă.

DAN LAZARESCU