Topul staţiunilor balneare din România. Slănic-Moldova ocupă locul 7 în ierarhia ARB

   Asociaţia Română de Balneologie (ARB) a publicat recent o clasificare a staţiunilor balneare din ţara noastră, folosind o bază metodologică reprezentată de o analiză multicriterială. Cele zece criterii de evaluare luate în considerare pentru anul 2016 se referă la următoarele aspecte, conform /bioclima.ro:

1.   Accesibilitate, infrastructura, patrimoniu public, management urbanistic, implicarea autoritatilor locale;

2.   Existenţa unor structuri de educaţie şi cercetare ştiinţifică aflate în legătură cu centre universitare apropiate, prezenţa unui personal universitar în staţiune, existenţa unui nucleu de cercetare ştiinţifică;

3.   Notorietatea externă a staţiunii: identificarea unor elemente ce vizează promovarea staţiunii la nivel internaţional, spoturi video în limba engleza, situri web în limba engleză, participarea la targuri internaţionale, articole ştiinţifice în limba engleză, participarea la evenimente desfăşurate la nivel internaţional, legaturi externe, prezenţa unor tour-operatori intarnţionali, existenţa unor investitori externi;

4.   Notorietatea internă a staţiunii: identificarea unor elemente moderne de promovare internă a staţinuii balneare, organizarea unor evenimente specifice promovarii sectorului balnear , participarea la targuri interne de turism, articole şi materiale de promovare în limba română, situri de promovare ;

5.   Calitatea factorilor naturali de cură utilizaţi în staţiunea balneară analizată, certificarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, elemente de cercetare ştiinţifică a factorilor naturali, diversitatea factorilor naturali utilizaţi, gradul de prezentare a acestora;

6.   Calitatea serviciilor turistice şi medicale din cadrul staţiunii balneare analizate, nivelul de calificare a resurselor umane, prezenţa animatorilor de staţiune ;

7.   Strategii de dezvoltare a staţiunii identificate prin planuri ale autorităţilor locale şi ale operatorilor din staţiunea balneară analizată ;

8.   Nivelul investiţiilor în baze de tratament şi unităţi de cazare la nivelul staţiunii balneare analizate ;

9.   Disponibilitate la dialog a factorilor de decizie locali şi a investitorilor / operatorilor economici din staţiune ;

10. Premii ştiinţifice, medalii, menţionări ale staţiunii în documente ale autorităţilor centrale, vizibilitate a nivelului de excelenţă al staţiunii balneare.

Sursa tabelului: Asociaţia Română de Balneologie

Forumul Montan din Judeţul Bacău

     O iniţiativă lăudabilă, devenită realitate după două decenii de aşteptare. Un pas înainte pentru pitoreasca zonă montană a judeţului, despre care vom auzi multe lucruri bune. Detalii aici.

Surprize la Târgul Regional de Turism

    Surpriză plăcută la Târgul Regional de Turism "Vacanţa", organizat în acest week-end la Centrul de Afaceri Bacău: o nouă lucrare de promovare  a judeţului, intitulată "Obiective turistice băcăuane şi valorificarea lor europeană", apariţie editorială coordonată de prof. univ. dr. Doina Cmeciu. Calitate grafică deosebită, 180 de pagini în care regăsim o parte semnificativă a patrimoniului local. Subsemnatul a avut surpriza descoperirii unor fotografii personale, oferite pro bono cu mai mulţi ani în urmă pentru a ajuta la completarea fototecii judeţului. Deh, bucuria fotografului amator, aşa că să-mi fie iertată lauda de sine...

Slănicul cel romantic

O descriere a Slănicului de la 1880...

Sursa: Manual de geografie, Bucureşti, 1881

Frumoasa vale a Slănicului

Sursa foto:parascan.ro

Izvoarele minerale de la Slănic-Moldova

Nu-i aşa că, odată ajunşi într-o staţiune balneoclimaterică, izvoarele minerale vă atrag ca un magnet? La fel de adevărat este că, de cele mai multe ori, le gustaţi pe toate, deoarece puţinele indicaţii – acolo unde ele există – nu reuşesc întotdeauna să vă scoată din impas? Pentru a rezolva cel puţin parţial această problemă, am sintetizat câteva informaţii absolut necesare, având ca studiu de caz Perla Moldovei, Slănic-Moldova. Să sperăm înainte de toate că izvoarele vor curge liber în continuare, aşa cum au făcut de veacuri...

    Staţiunea este profilată, în principal, pe tratamentul afecţiunilor aparatului digestive şi a glandelor anexe, precum şi al afecţiunilor respiratorii.

Factori naturali terapeutici

După prof. fr. Nicolae Teleki şi colab. (1984), apele minerale de la cele peste 20 de izvoare de la Slănic-Moldova se clasifică, din punct de vedere al compoziţiei chimice, în următoarele grupe.

-  ape minerale clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate (izvoarele 1 bis, 3,6,8,10,12,13,14,15);

- ape minerale alcaline, clorurosodice, carbogazoase, hipotone (izvorul Ciunget);

- ape minerale alcaline,slab feruginoase, hipotone (sonda 1 şi 2);

- ape minerale sulfuroase, clorurosodice, slab carbogazoase (izvorul Cascada);

-ape minerale feruginoase, carbogazoase (izvorul 14, izvorul Cheşcheş);

-ape minerale vitriolice – feuginoase (izvorul 8 bis) şi vitriolice-silicioase (izvorul 5);

-ape minerale oligominerale (izvorul “300 de scări”);

În anumite situaţii, unele ape minerale şi-au diminuat calităţile terapeutice sau au dispărut cu timpul datorită unor modificări în drenajul lor sau datorită impactului antropic, Cele mai multe dintre apele minerale s-au bucurat însă de permanenţă de-a lungul secolelor, calitatea şi complexitatea mineralizării fiind în legătură direct cu specificul geologic al zonei aflate la marginea aureolei mofetice.

Indicaţii terapeutice

- afecţiuni ale aparatului digestive (gastrite cronice hipoacide şi hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale la minimum trei luni de la perioada dureroasă, stări după stomac operat, colite cornice nespecifice);

-afecţiuni hepato-biliare (dischinezie biliară, colecistită cronică necalculoasă sau calculoasă, stări după ficat operat sau colecistectomie);

-afecţiuni ale căilor respiratorii (astm alergic, traheo-bronşite cornice, bronşiectazia, emfizem pulmonary, rino-sinuzite cornice);

-afecţiuni metabolice şi de nutriţie (diabet – forme uşoare şi medii, obezitate);

-afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare;

-afecţiuni neurologice periferice;

-afecţiuni posttraumatice;

-afecţiuni asociate (reumatisme degenerative sau abarticulare, afecţiuni cardiovasculare, endocrine, ginecologice, profesionale, nevroză astenică).

Tehnica de cură cu ape minerale

Cantitatea pe 24 de ore trebuie raportată cu aproximaţie la greutatea bolnavului. După formula Nievre (Vichy), cantitatea de apă minera[ prescrisă pentru 24 de ore rezultă din greutatea persoanei în kg multiplicată cu 10. De exemplu: 80 kg x 10 = 800 ml apă minerală/24 ore.

Caracterizarea principalelor izvoare minerale:

Izvorul 1

Caracterizare chimică: apă sulfuroasă, sodică, clorurată, carbogazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipotonă. Mineralizaţie totală: 8613,5 mg/l

Indicatii terapeutice: afectiuni gastrice (gstroduodenite cronice, ulcer, tratament de repaus funcţional al ficatului), afectiuni hepatobiliare (colecistită cronică simplă sau litiază, diskinezie biliară, pancreatită cronică), boli metabolice (gută, obezitate, dislipidemii). Acţiune antialergică: urticarii, alergii alimentare.

Izvorul 1-bis

Caracterizare chimică: apă slab sulfuroasă, borică, carbogazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipertonă. Mineralizaţie totală:14391,12 mg/l. Cea mai mare concentraţie de HS (5,9 mg/l).

Indicatii terapeutice:  afectiuni gastrice, colecistita cronică, constipaţii, ulcer gastric şi duodenal, sechele dupa ficat operat (boala reziduală a tractului biliar), boli metabolice (diabet, gută), stări alergice.

Izvorul 3

Caracterizare chimică: apă iodurată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, bicarbonatată şi hipertonă.  Este supranumit  “regele izvoarelor minerale” din Slănic - Moldova. Mineralizaţie totală: 18759,59 mg/l.  CO2 -2677 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipaţii rebele). Se recomandă prudenţă terapeutică pentru vârstnici, denutriţi, surmenaţi, hipertensivi.

Izvorul 5

Caracterizare chimică: apă oligominerală, feruginoasă, carbogazoasă şi hipotonă.

Indicaţii terapeutice: cură externă pentru inflamatii cronice oculare sub formă de aerosoli, inhalaţii, pulverizanţi. Mineralizaţie totală: 2199,27 mg/l

Izvorul 6

Caracterizare chimică: apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă. Concentraţie magneziu: 59,3 mg/l

Indicaţii terapeutice:  concentratie foarte mare (19678 mg/l), trebuie folosit cu mare prudentă, după investigaţii atente, în gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 8

Caracterizare chimică: apă bicarbonatată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă şi hipotonă. Mineralizaţie totală: 12551 mg/l.

Indicaţii terapeutice: măreşte secreţia gastrică dar nu modifică acidul clorhidric. Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 10

Caracterizare chimică: apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă. H2S – 2,2 mg/l

Indicatii terapeutice: concentraţie foarte mare (12091 mg/l), trebuie folosit cu mare prudenţă după investigaţii atente. Gastrite cronice, hipoacide, insotite de constipatie, constipatie obisnuită, boli de nutritie si metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 14

Caracterizare chimică: apă bromurată, iodurată, conţine fier, puţin sulfuroasă. Mineralizaţie totală:10735,5 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipatii rebele). Se recomandă prudenţă  terapeutică pentru  vârstnici, denutriti, surmenaţi, hipertensivi. Se recomandă bolnavilor cu anemie şi celor care nu suportă sulful.

Izvorul 15

Caracterizare chimică: apă cloruosodică, alcalină, iodurată, carbogazoasă, slab sulfuroasă. Mineralizaţie totală:197,3 mg/l.

Indicatii terapeutice:  afectiuni gastrointestinale, mai ales cu spasme. Recomandată  pentru vârstnici cu afectiuni gastroduodenale însoţite de hiperaciditate şi spasme digestive.

Izvorul Ciuget

Caracterizare chimică: apă alcalină, slab clorurată, carbogazoasă şi hipotonă. Izvor unic în ţară  prin compoziţia chimică a apei sale alcaline.

Indicatii terapeutice: boli hepatobiliare, hepatice cornice, diabet, gută, litiaze renale.

Izvorul Sonda 2

Caracterizare chimică: apa alcalină pură, bicarbonatată, de concentraţie medie si hipotonă. Mineralizaţie totală: 7743 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni renale şi ale căilor renale, afecţiuni digestive (ulcer, gastrite), afecţiuni hepatice. Precauţii terapeutice la: debilitati, nevrotici şi la cei proaspăt operati pe stomac si ficat.

Glosar

Aureolă mofetică = suprafaţă din jurul unui munte sau masiv vulcanic unde au loc manifestări postvulcanice, de regulă activităţi mofetice (emanaţii de dioxid de carbon) şi de mineralizare complexă a apelor subterane.

Apă carbogazoasă = apă cu un conţinut de cel puţin 1g/l  dioxid de carbon, folosite ]n paralel, ca ape de masă şi ca ape medicinale.

Apa oligominerală = apă slab mineralizată, care provine de la izvoare de mare adâncime. Ea are un conţinut de săruri minerale cu valori cuprinse intre 50 si 500 mg/litru, fiind recomandată atât pentru hidratarea zilnică a organismului, cât şi pentru gătit.

Apă alcalină = apă cu un conţinut de cel puţin 1g/l  bicarbonat de sodiu, respectiv 726 mg/l anion bicarbonic

Notă: pe baza presiunii osmotice comparată cu soluția izotonă de ser fiziologic (NaCl 9,5 g %, 325 moli/l) apele minerale se clasifică în: hipotone (1-8 g/l), izotone (8-9 g/l) şi hipertone (peste 10 g/l).

Bibliografie:

www.slanic-moldova.info

Teleki N., Munteanu L., Teodoreanu E., Grigore L. (1984) – Cura balneoclimatică în România, Editura Sport-Turism, Bucureşti

Văcăraşu I. (1980) – Valea Trotuşului, Editura Sport-Turism, Bucureşti
      Foto: un mic experiment casnic - cum arată depunerile coloidale după 3 săptămâni de "cazare" într-un bidon.

Să ne bucurăm de ce (mai) avem?

   În primăvară aveam parte de şocul închiderii traseului turistic "300 de scări". Acum două zile, aflăm că izvoarele minerale din Slănic-Moldova au fost sabotate. Astăzi, în zi de sărbătoare, lucrurile păreau a fi intrate în normalitate (foto). O întrebare stă însă pe limbă: până când? În ce lume am ajuns să trăim? Constatarea lui Răzvan Bibire este cât de poate de adevărată. Nu m-ar mira ca în viitor să rămânem şi fără munţi, iar stema judeţului să capete un aer de astrogramă ezoterică, în care nici Mama Omida nu va mai putea găsi vreun vinovat.

Slănicul pe simeză

...sub penelul maestrului Ştefan Pristavu.

"Recunoaşte Bacăul!" Povestea merge mai departe

Să ai parte de o excursie gratuită, prin care să-ţi apropii frumuseţile judeţului, într-o zi de nesperată primăvară…

Să ai parte de surprize frumoase, desprinse parcă dintr-un voiaj la  business class…

Să ai parte de o atmosferă plină de veselie, care să te ducă deja cu gândul la marile vacanţe…

Să rămâi cu multe amintiri de spus la prieteni, până la anul, atunci când, într-o frumoasă nebunie de două zile, istoria se va repeta…

    Nu, nu este vorba de serviciile vreunei companii multinaţionale cu un buget de câteva ori mai mare decât PIB-ul României. Este doar o mică dar sufletistă agenţie de turism, care a arătat că se poate şi altfel. „Recunoaşte Bacăul!” nu a avut nevoie de fonduri europene, de licitaţii, de documentaţii stufoase pentru a demonstra că ţinuturile noastre merită cunoscute şi promovate.

Mai întâi a fost o idee. De ieri a devenit deja poveste. Una frumoasă, după cum v-au povestit deja cei 40 de elevi.

   Cedra Tour. Povestea merge mai departe. Cu arome de covrigi calzi şi ghimbir.

Bacăul turistic

       Am fost în trecere pe la Târgul Regional de Turism "Vacanţa". Să fi fost prea dimineaţă pentru această primă zi deschisă publicului, căci am avut impresia că anul acesta interesul a fost mai scăzut, comparativ cu 2014. M-a bucurat însă prezenţa mult mai percutantă a actorilor locali din domeniul turismului, care par a înţelege în sfârşit vechea zicală cu reclama şi sufletul comerţului. Nu pot trece cu vederea şi câteva interesante broşuri de promovare a patrimoniului turistic băcăuan, care au fost lansate cu prilejul acestui eveniment: „Staţiunile băcăuane, oaze de sănătate şi relaxare pentru toate anotimpurile. Slănic-Moldova şi Târgu-Ocna, staţiuni turistice de interes naţional” şi „Pârtia de schi Nemira Slănic-Moldova”, editate de Serviciul Public Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activităţii de Salvamont, în colaborare cu specialişti recunoscuţi (prof. Corneliu Stoica, Romulus Dan Busnea, Gheorghe Coşa ş.a.). Acelaşi fapt pozitiv al abordării interdisciplinare l-am putut remarca şi în alte două lucrări care au completat fondul de promovare al  judeţului Bacău: „Satul băcăuan, ca valoare culturală” şi „Identitate europeană prin muzee săteşti”. Încet dar sigur, Bacăul începe să demonstreze că are obiective de interes naţional şi că nu este doar o zonă de tranzit spre clasicele destinaţii turistice din vecinătate.

        Excelentă ideea de a readuce în atenţia marelul public legenda Nemirei, care s-ar putea constitui într-un punct de plecare viabil pentru noi faţete tematice ale promovării Perlei Moldovei. Vă las însă să descoperiţi singuri tulburătoarea poveste a unui tărâm al frumuseţii, „născut din suferinţă şi iubire”…

Ecouri de la acest eveniment - aici

Pârtia de schi "Nemira" din Slănic-Moldova: viitorul sună bine

    1414 metri lungime, 38 metri lăţime medie, 240 m diferenţă de nivel şi o pantă medie de 17%. Acestea sunt caracteristicile principale ale pârtiei de schi "Nemira" din Slănic-Moldova, deschisă publicului în acestă iarnă. Pentru iubitorii acestui minunat sport, care nu au reuşit încă să ajungă pe pârtie, avem un material video de la faţa locului – click AICI. Impresia unui simplu admirator: jos pălăria pentru această investiţie! 

Pârtia din Slănic-Moldova ne aşteaptă!

   Ultimele revizii şi probe finale la instalațiile de telescaun, de zăpadă artificială și nocturnă. Verificarea ultimelor detalii tehnice şi organizatorice. Toată lumea este gata pentru deschiderea sezonului de schi în staţiunea Slănic-Moldova. Până la sosirea zăpezii, Pârtia Nemira ne aşteaptă cu un proaspăt site dedicat, www.partianemira.ro (foto).

Prin Munţii Nemira

O incursiune plină de farmec în Munţii Nemira, prin documentarul disponibil AICI

Slănicul în haine noi

O altfel de alee în parcul izvoarelor minerale din Slănic-Moldova. Aşa parcă mai merge!

Foto: Adrian Măcincă

Slănic-Moldova: perspective aeriene

După încălzirea de la Bacău, drona a ajuns şi pe la băi. Merită să vizitaţi staţiunea cu o perspectivă aeriană inedită. Video aici.

Cazinoul din Slănic-Moldova rămâne în bătaia vântului

     Cazinoul aparţine SC Perla Moldovei SA, care este executată silit de către SC Flora SA pentru o datorie restantă, iar licitaţia de vânzare se face prin intermediul unui executor judecătoresc din Bacău, potrivit economica.net. Imobilul este grevat de sarcini în favoarea SC Rafo SA, precum şi de un drept de ipotecă în favoarea Administraţiei Finanţelor Publice Slănic Moldova. Potrivit legii pentru protejarea monumentelor istorice, clădirile având acest statut, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi vândute doar în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune de către Ministerul Culturii ori unităţile teritorial-administrative.

       Ministerul Culturii a refuzat să îşi exercite dreptul de preemţiune şi l-a transferat autorităţilor locale. La rândul său, Consiliul Judeţean a refuzat, de asemenea, să cumpere imobilul, printr-un vot negativ dat în unanimitate de consilierii judeţeni la ultima lor şedinţă, din 29 noiembrie, vicepreşedintele Ionel Floroiu explicând, atunci, că “nu sunt bani pentru o asemenea achiziţie”. În cazul în care Consiliul Judeţean ar fi cumpărat Cazinoul, suma de plată ar fi fost de 1.410.750 lei fără TVA, ori 1.749.330 cu TVA (circa 400.000 euro).

    Cazinoul din Slănic-Moldova a fost ridicat în anii 1892-1894, în stilul “Art Nouveau” după planurile cunoscutului arhitect George Sterian, devenind “inima” staţiunii. Din 1948 în imobil funcţionează Casa de Cultură, dar, de-a lungul anilor, în spaţiile Cazinoului, ce beneficiază de o sală de spectacole, au mai fost deschise biblioteca orăşenească, precum şi unităţi de servicii publice. Cazinoul are o suprafaţă construită de 1.847 mp şi a făcut obiectul a numeroase licitaţii în ultimii ani, rămase fără rezultat, deşi clădirea a fost reabilitată total în anii 1994 -1995.

Judeţul Bacău are un serviciu pentru promovarea turismului

       De la un mic Centru de Informare Turistică, care a funcţionat vremelnic la parterul Hotelului "Moldova", ascuns de ochii publicului şi despre care nu am mai auzit nimic de ani buni, o veste îmbucurătoare vine dinspre Consiliul Judeţean: Bacăul are de acum un serviciu pentru promovarea turismului autohton şi coordonarea activităţii de Salvamont, cu toate ingredientele pentru un demaraj în forţă: obiect de activitate, atribuţii, organigramă ş.a.m.d. La conducerea serviciului a fost numit - în urma concursului recent susţinut -  ing. Romil Botezatu (foto). La început de drum nu putem decât sâ-i urăm mult succes în viitoarele acţiuni de promovare a plaiurilor băcăuane!

Frumuseţi băcăuane în "125 de locuri pentru care iubim România"

   „Slănic Moldova şi Târgu Ocna, două oraşe care par desprinse definitiv din agitaţia citadină. Două oraşe atipice, unde nu zăreşti nici tramvai, nici troleu. Sunt două localităţi în care, dacă ai ajuns ca turist, ai senzaţia că timpul s-a oprit. Adevărul vă prezintă, în cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, un reportaj din Bacău.” Continuarea aici.

Caraffa de Slănic-Moldova

   Unul din ingredientele importante ale unui sejur reuşit, indiferent de durată, este locul de cazare. Deşi multă lume merge acum pe ideea „cât mai ieftin, important este să ai unde să pui capul”, la destinaţie ponderea celor care strâmbă din nas este semnificativă, uitând că nu au plecat la drum spre un hotel de cinci stele. Cum în turismul românesc relaţia preţ – calitate are valenţe mai mult decât bulversante, a reuşi să împaci ambele variabile reprezintă un obiectiv nu prea lesne de atins. Iată de ce merită amintită o locaţie mai mult decât agreabilă în staţiunea Slănic-Moldova: pensiunea "Caraffa". Relativ nouă ca denumire, afacerea din domeniul turistic are toate şansele să aibă parte de un succes durabil, printr-un management eficient, promovare creativă şi  - ce este foarte important – o gestionare exemplară a serviciilor oferite turiştilor. Rar mi-a fost să văd asemenea administratori gospodari, de o amabilitate şi jovialitate total atipică faţă de ceea ce am trăit de multe ori cu toţii, în diverse alte ocazii. Jos pălăria pentru asemenea rare calităţi! Nu are rost să vorbesc aici şi acum despre tarife şi facilităţi. Cei interesaţi le pot vedea pe site-urile specializate sau chiar la faţa locului, într-o perlă a Moldovei pe care ne-o dorim cât mai repede ieşită din somnolenţa nemeritată…

Slănic-Moldova: fairy tale moments