24 octombrie 1962: ziua în care Bacăul şi-a mai ars o părticică de memorie...

    Graţie abnegaţiei ing. Mihai Ceucă, misterul a fost rezolvat de curând. Vă las însă plăcerea de a savura povestea unui obiectiv cu totul aparte în istoria urbanistică recentă a Bacăului: Palatul Municipal - click aici.

Surpriza de la Restaurantul "Green Park"

      Am trecut acum câteva zile pe la Green Park. Nu mică mi-a fost mirarea să văd afişată imaginea de mai jos:

Am zâmbit pe sub mustaţă la gândul că povestea acestei superbe amintiri (click aici) a restaurantului de altădată mă include şi pe mine...

      P.S: pentru ca impactul să fie cel scontat recomand adăugarea unei scurte prezentări, însoţită în mod obligatoriu de numele fotografului: prof. Valeriu Bogdăneţ...

O imagine excepţională cu parcul anului 1958!

Se întâmpla în anul 1958, atunci când avea doar 26 ani, dar pasiunea pentru fotografie pusese deja stăpânire pe spiritul cercetător. Venise pentru patru zile în Bacău, la două competiţii sportive (tenis de masă şi atletism). Acele zile aveau să se imprime pentru totdeaua în sufletul domniei sale, prin contactul cu oraşul şi mai ales cu parcul care îi va deveni vecin şi prieten începînd cu anul 1963. Probabil că aici firele destinului au avut o convergenţă mai mult decât benefică pentru viitorul unui cadru didactic, jurnalist şi fotograf de marcă din Bacăul postbelic...

Din acele zile de primăvară târzie se va păstra această fotografie de colecţie:

 O imagine inedită - şocantă chiar pentru tinerii băcăuani ai zilelor noastre -  cu vechiul restaurant din parc, pe locul căruia, din 1964 avea să fie construit stabilimentul cunoscut astăzi de noi toţi. O fotografie din albumul de suflet, un crâmpei al Bacăului de altădată pe care domnul profesor Valeriu Bogdăneţ (click aici pentru detalii) ni-l oferă cu generozitate, pentru a marca într-un mod special ataşamentul pentru un companion de o viaţă şi aprecierea pentru ideea unei zile a parcului nostru...

Mulţumim, domnule profesor!

Tempora mutantur et nos mutamur in illis (Timpurile se schimbă, și noi în ele)

“La casa veche

prin ierburi doar nucile

căzute demult -

de când e păianjenul

în aşteptarea gazdei”

Gabriela Genţiana Groza

Imaginaţie

Cu puţină imaginaţie ai putea crede că eşti pe undeva prin Brasov ori Sibiu :)

Bacăul anilor '80 în paginile lui Mircea Cărtărescu

     Se pare că autorul "Orbitorului" nu a a vizitat în ultimii ani gara băcăuană la orele mici ale dimineţii...

„Vă puteţi imagina cât de murdară, de cenuşie, de deprimantă era gara din Bacău în anii '80? Puteţi fi siguri că, oricâtă imaginaţie aţi avea, realitatea depăşea închipuirea. Un soldat cu o valiză de lemn, o ţigancă cu cozi împletite cu fâşii de cârpă roşie şi doi puşcăriaşi raşi în cap erau singurii inşi de pe peronul acoperit de gunoaie. Ghereta cu sucuri şi biscuiţi era, fireşte, închisă. Aşa pustietate nu mai văzusem de la Călăuza lui Tarkovski, şi-ntr-adevăr mă-ndoiam că aş fi putut înainta în siguranţă printre betoanele alea murdare de flegme şi graffiti imunde fără să arunc înaintea mea o piuliţă legată cu o batistă albă.”

      (Mircea Cărtărescu – Bacoviană, în Frumoasele străine, Editura Humanitas, 2017)

Când Regiunea Bacău, una din cele mai bogate, mai frumoase regiuni ale ţării, a înflorit ca o grădină în primăvară...

    Perspectivele deceniului 6 sunt cu adevărat măreţe: "Regiunea Bacău, una din cele mai bogate, mai frumoase regiuni ale ţării, a înflorit ca o grădină în primăvară sub luminoasa şi înţeleapta politică a partidului nostru. Ceea ce astăzi este proiect, mâine va fi realitate vie. Suntem convinşi de acest lucru, aşa cum suntem convinşi că după primăvară vine vara" (sursa: Consiliul Regional Bacău al Frontului Democraţiei Populare - Regiunea Bacău în anii puterii populare", Bacău, 1961)

Bacăul deceniului 7

      Câte repere urbanistice dispărute puteţi identifica în imaginea de mai jos? Priviţi cu atenţie, apar şi ceva anomalii...

Sursa: Comitetul Judeţean Bacău, Secţia Propagandă - Judeţul Bacău. Realizări şi perspective (date de sinteză). Fapte, cifre, imagini, Bacău, 1975

Oraşul melanjurilor

        Într-o mare de informaţii care curg necontenit pe lângă noi în iureş ameţitor, e bine să mai adăugăm din când în când şi balize salvatoare. Două dintre aceste le-am descoperit de curând:

           "A-l glorifica în glodul lui, în praful pestilential de care scria și fostul primar Costache Radu, e cabotinism. A-l valorifica, a-l prețui ca pe o pepită rară cu intersecțiile și clădirile lui din alt veac, de o noblețe cu care nu ne vom mai întâlni, e altceva." (Sebastian Şufariu)

    Notă: potrivit domnului Mihai Ceucă, cel care de atâtea ori ne-a umplut sufletul cu bijuterii imagistice urbanistice ale Bacăului de altădată, imaginea aparţine fototecii Tavi Voicu,  fiind făcută prin anii 1976 -78. Magazinul „Luceafărul” există din 1975 și poza este din acea perioadă. Strada este str. Tavernei, acum pasajul de sub blocul de pe N. Bălcescu  (unde era BJL Gold). În spatele fotografului este blocul cu „Macu' Roșu”, la stânga, str. Iernii pe care se află intrarea actorilor la teatru. În spate, dreapta, Camera de Comerț și Industrie.

Comerţul băcăuan din perioada interbelică

        Dacă v-aţi plictisit să tot vedeţi magazine inchise, anunţuri de vânzare şi închiriere a unor spaţii comerciale, faţade distruse, buline seismice, hoteluri fantomatice ş.a.m.d., oferim câteva exemple de firme "pitoreşti" care au funcţionat în Bacăul interbelic, conform Buletinului Oficial al Camerei de Comerţ Bacău pe anul 1931:

Galanterie, mărunţişuri, fabrică de lingerie şi burtiere (strada Voevodul Mihai)

Brăgărie, lăptărie, cofetărie şi ceainărie (Strada Mare nr. 15)

Şuncărie, cârnăţărie şi derivate (str. Mihai Viteazu)

Fierarie en-detail  (str. Mihai Viteazu 51)

Coloniale şi precupie en-detail (str. Costache Negri nr 2)

Cârciumă cu tot felul de băuturi spirtoase, coloniale, cereale, ferărie şi tot felul de mărunţişuri en-detail (str. Regina Maria nr. 76)

Brânzeturi şi fabrică de mezeluri, magazin de mezeluri (str. Lecca nr. 232)

Atelier de casinci en-gros, basmale şi ţesături de lână (str. Busuioc nr. 14)

Comerţ de fabricat bomboane (strada Bacău-Piatra nr. 92)

Ceaprăzărie, accesorii şi croitorie (strada loniţă Sturza nr. 16)

Cereale, ouă şi produse petrolifere (strada Regina-Maria nr 23)

Manufactură, opincărie, articole de galanterie en-detail (Bulevardul Carol nr. 16)

Băcănie, locantă şi tot felul de mărunţişuri (strada Regina Elisabeta nr. 19)

Ziar, agenţie de presă şi publicitate (Calea Regele Ferdinand)

Legătorie de cărţi şi cartonaje (Str. General Averescu 59)

Mărunţişuri, băcănie, cereale şi căsăpie en-detail (Str. Apusului nr.1)

Cereale, oleaginoase, leguminoase, făinoase, derivate şi orice fel de produse agricole (Calea Regele Ferdinand 112)

Cârciumă şi restaurant, hotel, cafenea şi depozit de petrol, fabrică (Strada Buna -Vestire)

Cârciumă cu tot felul de băuturi în genere şi cu amănuntul (strada Faiviş Klein10)

Think outside the box: cum ar putea arăta Piaţa Florescu şi Pasajul Revoluţiei?

           Un proiect de regenerare urbană a unei părţi reprezentative din centrul istoric al oraşului - click aici. Autorul este arhitectul Alexandru Şerban Bălan, pe care îl felicit pentru viziune şi "îndrăzneala" de a gândi şi face altceva! 
Detalii aici.

Pilula de urbanism (6): Aluviuni citadine

"Devenită acasă, o casă este un peisaj aluvionar al istoriei personale" (Vintilă Mihăilescu, 2017)

Casa memorială "George Bacovia"

      O succintă incursiune prin universul bacovian, la scurt timp după finalizarea (?) lucrărilor de renovare a casei memoriale. Fotografiile au fost făcute în Noaptea Muzeelor din 21 mai 2016.

Pi centru, la Bacău...

       „Mă aflu, din nou, „pi centru”, la Bacău… Revăd pe sub pleoape Teatrul şi fostul cinema „Mărăşti”, „Alimentara” cu program non-stop, vânzătoarele drăguţe, la care, încă de pe când eram prin clasa întâia, mă uitam cu drag şi cu chemare. Lucru pe care-l simţiseră, pe semne, şi ele. Pe la ore fără lume, se strângeau să ciorovăiască. Uneori mă nimeream printre ele, în timp ce unul din părinţi cumpăra câte ceva. Eram şi eu acolo, cu toată timiditatea mea incurabilă. Vorbeam, glumeau, mă-ntrebau câte unele (probabil că le eram simpatic, sau n-aveau ce face, la o oră goală de lume!) ce mai fac, cum e la şcoală, ce prieteni am, ce mă distrază mai mult prin oraş… La un moment dat, una mă-ntreabă: „Pe care din noi, dintre fetele de-aici, o iubeşti tu cel mai mult?” …Ce-ntrebare!  Cum să răspunzi la aşa ceva în gura mare! Mie tare-mi placea de Paula, cea cu obrajii roşii şi rotunjimi ce miroseau a mezeluri!!! A parizer şi a şuncă… Ei, da! Paula care zâmbea şi din ochi spunea cele mai frumoase vorbe… Mă codesc, desigur. O altă fată cu halat alb de vânzătoare, blondă şi bine dispusă şi ea, vine în ajutorul meu, văzând că mi-i jenă să răspund: „Uite, ai aici hârtie şi creion, nu trebuie să spui, scrie un nume (le cunoşteam pe toate, căci toate erau ispititoare şi isteţe!). Mă dau mai deoparte şi scriu numele celei dragi mie, sincer şi emoţionat. Numai că, în grabă, nefiind deloc scriitor, am „mâncat” o literă: „a”. Vă daţi seama că Paula fără un „a” nu mai e Paula! Se-adună toate, citesc, şuşotesc şi râd, râd de nu mai pot, în timp ce eu transpirat nu înţeleg nimic. Până când Paula însăşi îmi arată cum se scrie numele ei, adică cu toate literele. Dar ea a înţeles, totuşi, ce-a înţeles, şi mi-a zâmbit cald şi m-a strâns lângă şoldurile ei. Parfumul de mezeluri şi de lactate devenise poezie…”

   Un pasaj dintr-un savuros interviu cu parfum din alte timpuri, interviu pe care vă invit să-l parcurgeţi aici.

"La Bacău, la Bacău, într-o mahala / s-a întamplat, s-a întamplat / o mare dandana"

16 mai 1926. Ziua în care Bacăul a cunoscut cel mai devastator incendiu...

Sursa imaginilor: ing. Mihai Ceucă

Lebăda neagră

   Nu ştiam de apariţia ei, deşi trecusem recent prin centrul oraşului. O nouă unitate comercială, chiar aici, la kilometrul 0,0. Senzaţie tulbure. Intru. Trei prietene octogenare discutau cu aer doct despre preţul legumelor de pe raft. O mână nevăzută îmi fulgeră prin minte imaginea unei cofetării vesele, pline de zumzetul unor copii pofticioşi în faţa deliciilor. Zâmbesc amar: iată o lebădă neagră din cârdul lui Taleb. Ies din magazin urmărit de cuvintele lui Eugen Uricaru: "...magia Centrului s-a vaporizat. Nimeni şi nimic nu-i va mai restitui puterea hipnotică..." 

Bacău - perspective aeriene

Pentru cei care s-au plictisit de perspectivele cotidiene...

Contorsiuni prin timp

    Când timpul şterge din memoria colectivă chipuri, destine, întâmplări, faţade...doar crispaţiile vegetale încearcă să se ridice deasupra mai-mult-ca-trecutului.

Bacău, strada Vasile Alecsandri: resturi vegetale ale unui prezent narativ.

Aşteptare

    Un clasic peisaj urban aparţinând unui cartier considerat "de fiţe" prin anii '80. Şi deodată îţi răsare în cale ceva neverosimil. Un (alt)fel de alveolă a timpului, o aşchie din oraşul dispărut, rămasă în picioare printre dinţii excavatorului sistematizării comuniste, imună la ţesături cu fir globalizant. Un aer greu de definit pare a se ridica spre cer. Suferinţă? Bătrâneţe? Duioşie? Resemnare? Aşteptare? Încremenire? Am noroc de o clarificare dată de Marin Sorescu...

„Cică lucrurile mai trec o dată

Pe unde-au mai fost

Ca nişte sentimente-comete.

Trebuie numai să ştii să le-aştepţi,

Trebuie numai să rupi,

Stând pe loc

Infinite perechi de ghete.

Asta înseamnă că salcâmul

Tăiat astă-toamnă

Se va mai înălţa pentru o clipă

Pe vechea lui rădăcină.

Că tu mă vei mai iubi cu adevărat

Peste câteva miliarde de ani lumină.

O, poate nu mai e mult până-atunci,

Cine ştie!

Iată, eu am şi-nceput să te-aştept

Măsurând timpul cu barba,

Veşnicie cu veşnicie.”

Vezi şi: Axis mundi
Departe, în centrul oraşului

La cumpărături

     Strada Regele Ferdinand (actuala N. Bălcescu), 1936. Cam pe unde este magazinul Profi din centru. Poftiţi la shopping! 

Ce imagine preferaţi? :)