Topul aeroporturilor româneşti după traficul înregistrat în 2017

Aeroportul Internaţional “George Enescu” din Bacău a fost tranzitat în anul 2017 de 425773 pasageri. Faţă de anul 2016, acest trafic indică o creştere cu 2,6%, procent relativ modest, care poate fi pus însă (şi) pe seamă constrângerilor impuse de lucrările de modernizare a infrastructurii aeroportuare.

În topul celor 17 aeroporturi româneşti, aeroportul băcăuan a coborât pe locul şase în funcţie de numărul pasagerilor, după aeroportul din Sibiu. Ierarhia  este dominată de Aeroportul Otopeni, cu un tranzit de 12,8 milioane pasageri (o creștere de 16,8% față de anul 2016), urmat de Cluj-Napoca (2,7 milioane pasageri; +43%), Timișoara (1,6 milioane pasageri; +40%), Iași (1,1 milioane pasageri; +30%), Sibiu (533000 pasageri; +36%).
Sursa datelor: Ziarul Financiar

Târgul de Crăciun - Bacău style

Să fie inapetenţa băcăuanilor pentru astfel de manifestări? Să fie precaritatea spiritului antreprenorial? Să fie dificultăţile economice insurmontabile care ţin producătorul local departe de reşedinţa judeţului?  Să fie taxele exagerat de mari impuse de administraţia locală? Oricare ar fi răspunsul, imaginea alăturată este mai mult decât dezolantă. Mutate şi grupate de colo–colo prin oraş, pe traseul Piaţa Tricolorului – Parcul Cancicov –Parcul Catedralei, căsuţele cu pricina par a nu-şi găsi locul şi rostul, aidoma unor şlepuri prinse într-un cabotaj anodin... Dacă tot rămân atât de stinghere, propun să le mutăm pe toate la un loc de joacă pentru prichindei. Cu siguranţă vor fi foarte bucuroşi să se joace de-a v-aţi ascunselea în vacanţa care bate la uşă!

România volatilă

...sau când fenomenele demografice infirmă discursurile ipocrite ale clasei politice sau creşterile economice din sertarele guvernamentale...

Sursa: INS Bucureşti

Comerţul băcăuan din perioada interbelică

        Dacă v-aţi plictisit să tot vedeţi magazine inchise, anunţuri de vânzare şi închiriere a unor spaţii comerciale, faţade distruse, buline seismice, hoteluri fantomatice ş.a.m.d., oferim câteva exemple de firme "pitoreşti" care au funcţionat în Bacăul interbelic, conform Buletinului Oficial al Camerei de Comerţ Bacău pe anul 1931:

Galanterie, mărunţişuri, fabrică de lingerie şi burtiere (strada Voevodul Mihai)

Brăgărie, lăptărie, cofetărie şi ceainărie (Strada Mare nr. 15)

Şuncărie, cârnăţărie şi derivate (str. Mihai Viteazu)

Fierarie en-detail  (str. Mihai Viteazu 51)

Coloniale şi precupie en-detail (str. Costache Negri nr 2)

Cârciumă cu tot felul de băuturi spirtoase, coloniale, cereale, ferărie şi tot felul de mărunţişuri en-detail (str. Regina Maria nr. 76)

Brânzeturi şi fabrică de mezeluri, magazin de mezeluri (str. Lecca nr. 232)

Atelier de casinci en-gros, basmale şi ţesături de lână (str. Busuioc nr. 14)

Comerţ de fabricat bomboane (strada Bacău-Piatra nr. 92)

Ceaprăzărie, accesorii şi croitorie (strada loniţă Sturza nr. 16)

Cereale, ouă şi produse petrolifere (strada Regina-Maria nr 23)

Manufactură, opincărie, articole de galanterie en-detail (Bulevardul Carol nr. 16)

Băcănie, locantă şi tot felul de mărunţişuri (strada Regina Elisabeta nr. 19)

Ziar, agenţie de presă şi publicitate (Calea Regele Ferdinand)

Legătorie de cărţi şi cartonaje (Str. General Averescu 59)

Mărunţişuri, băcănie, cereale şi căsăpie en-detail (Str. Apusului nr.1)

Cereale, oleaginoase, leguminoase, făinoase, derivate şi orice fel de produse agricole (Calea Regele Ferdinand 112)

Cârciumă şi restaurant, hotel, cafenea şi depozit de petrol, fabrică (Strada Buna -Vestire)

Cârciumă cu tot felul de băuturi în genere şi cu amănuntul (strada Faiviş Klein10)

Bacăul prin topul judeţelor în care să (nu) trăieşti

     Se iau 15 criterii reprezentative pentru calitatea vieţii. Se amestecă şi se pune totul sub lupa analiştilor de la "Capital" . Pentru Bacău,  indicatorul agregat rezultat ne poziţionează pe locul 18 din 42. O fi bine, o fi rău? Eu zic că intrăm în categoria judeţelor care nu te omoară, dar nici nu te lasă să trăieşti :)... Detalii pe Capital.

Foto: capital.ro

Geografie economică băcăuană (ediţie revizuită şi adăugită)

   Nu este nevoie să scormoneşti prin cartiere mărginaşe. Aceste anunţuri sunt tot mai vizibile în plină zonă centrală. Par să se înmulţească pe zi ce trece, semn de boală grea. Sau poate o fi o stare de spirit...

Prin drogheriile Bacăului

Sursa: DJBAN

Despre rivalităţile locale

     Pentru nostalgicii perioadei în care ne buricam cu "centrul economic" al Moldovei - click aici pentru o analiză a rivalităţilor locale. Până să depăşim faza relaţiilor concurenţiale (atât de prost înţelese în România postdecembristă) vor mai trece ani şi ani. Teoriile organizării reţelelor de aşezări nu se aplică în amalgamatul spaţiu carpato-danubiano-pontic...

Sursa hărţii: prof. George Ţurcănaşu în Ziarul de Iaşi

Bacăul şi veniturile pe cap de locuitor

    „Surprinde clasarea bună a unor primării reşedinţă de judeţ cu o populaţie redusă, precum Miercurea Ciuc (3,04 mii lei venituri bugetare/locuitor), Bistriţa (2,59 mii lei/locuitor), Slatina (2,54 mii lei/locuitor), faţă de unele oraşe mari precum Braşov (2,18 mii lei venituri bugetare/locuitor), Piteşti (2,19 mii lei/locuitor), Bacău (1,92 mii lei/locuitor)” – sursa: analizeeconomice.ro

     După populaţia stabilă am fi pe locul 12 la nivel naţional. Dacă ne raportam la alte criterii economice sau sociale, tare îmi este frică că ne prăbuşim în ierarhii şi statistici…

Evoluţii economice...

   Pentru Bacău, tabelul de mai jos (sursa: analizeeconomice.ro) poate fi exemplificarea bancului cu diferenţa dintre un optimist şi un pesimist...Articolul complet poate fi citit aici.

Judeţul Bacău: realităţi demografice

Total populație (2011): 616.168

Tineri între 0-19 ani: 149.468 (24,26%)

Adulți între 20-59 ani: 327.393 (53,13%),

Adulți între 60-100+ ani: 139.307 (22.61%)

Salariați la muncă în țară: 97.307

Procent salariați din total adulți: 29.72% = 97.307/327.393

Procent salariați din total populației: 15.79% = 97.307/616.168

Plecați în străinătate pe perioadă lungă: 78.155

Procent plecați în străinătate pe perioadă lungă din total adulți: 23.87% = 78.155/327.393

Procent salariați din total populației: 12.68% = 78.155/616.168

Adulți fără salar: 151.931 = (327.393 - 97.307 - 78.155)

Procent Adulți fără salar din Total Adulți: 46.41% = 151.931/327.393

(din cei 46.41% adulți fără salar poate unii lucrează la țară fără nici un venit, dar cifra șomajului real e în jur de 45%)

Concluzie:

Dintre Adulți între 20-59 ani care sunt 327.393 (53,13% din totalul populației),

- 29.72% - 97.307 - lucrează și au un salar,

- 23.87% - 78.155 - sunt plecați în străinătate pe termen lung,

- 46.41% - 151.931 - sunt fără salar.

E nevoie de cel puțin 150.000 noi locuri de muncă în județul Bacău.

Asta fără a vorbi să-i aducem înapoi pe cei plecați.

Cu asta ar trebui să se ocupe partidele.

Sursa:fluierul.ro

Bacăul la past tense

     Mai ţineţi minte serialul "Viitorul începe azi" (titlu original: "Early Edition"), în care personajul principal primea în fiecare dimineaţă ziarul cu ştirile de a doua zi? Cum la mine nu a funcţionat strategia, am apelat la modul Past Tense, versiunea North city, cu update săptămânal. Că nu degeaba stau eu prin acea zonă a oraşului...

Bacăul în topul creşterilor salariale

Şi o veste bună: comparativ cu anul trecut, Bacăul a înregistrat cea mai mare creştere salarială din ţară, alături de judeţul Argeş: 22%. Detalii în articolul de pe Adevărul.  Păcat că discrepanţele interjudeţene nu s-au atenuat...

Sursa hărţii: adevarul.ro

Fata Morgana infrastructurii de transport: autostrăzile Moldovei

   “La 150 de ani de la Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească, încă nu avem o autostradă intre Bucuresti si Iasi. Mai grav este ca nu putem găsi nici scuze credibile pentru o astfel de situatie, nu de alta dar nu exista mări, lacuri sau lanturi muntoase intre cele două orase .Prima autostrada care trebuie construită în Moldova este cea pe Valea SIretului. De ce? Pentru ca asta ne arată traficul de autovehicule, pentru ca de ea ar beneficia locuitorii din intreaga regiune si nu doar din două judete, pentru ca asa e natural si normal. Locuitorii unei regiuni se vor deplasa de mai multe ori in capitala statului decât în altă regiune, oricând traficul va fi mai mare între Iaşi şi Bucuresti decat intre Iaşi si Cluj, asa că prioritatile ar trebui reconsiderate. Acest proiect de Autostrada Moldova Iaşi –Târgu Mureş este doar o propunere politică, nebazată pe realitatile din teren.” (Prof. Adran Ursu, UAIC)

  De acord şi cu argumentele Asociaţiei "Pro Infrastructura", care a trimis ministrului Transporturilor o scrisoare deschisă pe această temă, scrisoare disponibilă pe economica.net.
Sursa hărţii: FB/Adrian Ursu

Diferenţe salariale

O hartă mai mult decât sugestivă pentru buzunarul băcăuanilor. Detalii aici.

Sursa hărţii: adevarulfinanciar.ro

Topul Forbes: 14/320. Suntem un oraş de top!

    Mare supărare pe Bistriţa după ce Forbes a publicat topul celor mai bune oraşe pentru afaceri, ediţia 2016 /click aici). Se mârâie, se caută vinovaţi, se aruncă cu piatra, lamentările se scurg spre aval ca plutele din trecut, se invocă conspiraţii regionale, apar deja soluţii miraculoase pentru a urca în clasament...Mă întreb de unde atâta supărare. Locul 14 este unul chiar onorant dacă urmărim evoluţia economică din ultimii ani. Ne supără locul ocupat de Iaşi? Fiţi serioşi, lăsaţi nostalgiile de la începutul secolului!. În plus, vă ofer o altă perspectivă, mult mai pozitivă. Ştiţi ce reprezintă numărul de mai jos?

Ei bine, acesta este numărul oraşelor existente în acest moment în România. Nu-i aşa că suntem un oraş de top?

Topul aeroporturilor. Pe unde mai zboară Bacăul?

    Au fost date publicităţii rapoartele privind traficul de pasageri la nivelul anului 2015.  Clasamentul arată astfel:

OTOPENI – 9,274,629 pasageri (8,321,858)

CLUJ NAPOCA – 1,485,652 pasageri (1,180,000)

TIMIȘOARA – 924,459 pasageri (735,469)

IAȘI – 381,000 pasageri (273,047)

BACĂU – 364,727 pasageri (313,376)

TÂRGU MUREȘ – 336,694 pasageri (343,521)

SIBIU – 276,533 pasageri (250,432)

CRAIOVA – 116,813 pasageri (138,886)

CONSTANȚA – 78,556 pasageri (37,939)

TUZLA – 25,954 pasageri (20,831)

SATU MARE – 17,212 pasageri (12,644)

BAIA MARE – 17,169 pasageri (20,465)

BUCUREȘTI – BĂNEASA – 12,925 pasageri (4,690)

ARAD – 8,530 pasageri (28,280)

ORADEA – 8,118 pasageri (36,501)

SUCEAVA – 2,359 pasageri (219)

TULCEA – 394 pasageri

    Aeroportul băcăuan se poate lăuda cel mult cu o firavă creştere faţă de anul 2014 (valorile din paranteză). În ierarhie am fost depăşiţi însă de Iaşi. Cine a văzut noua investiţie şi frumosul terminal al aeroportului ieşean va înţelege cum de am putut pierde supremaţia la nivelul Moldovei (foto), cu toate că acum câţiva ani aveam toate motivele să ne păstrăm zborul ascendent... (vezi România în aer. Cum zboară Bacăul?) 

Drumurile noastre...

     Priviţi cu atenţie această hartă a căilor de comunicaţie din judeţul Bacău, care ne oferă o imagine a infrastructurii la finalul secolului al XIX-lea. Mai exact 1897. Acum faceţi abstracţie de noul decupaj teritorial pe care îl are unitatea noastră administrativă. Vă daţi seama că în 120 de ani am rămas cam în aceleaşi coordonate? Aceasta este imagine cutremurătoare a evoluţiei noastre, nu imaginile cu ţărani jerpeliţi sau acoperişuri din nuiele postate pe reţelele de socializare la categoria "exotic"....

Viteza judeţului Bacău

     După mai bine de două decenii, economia judeţelor României este comparabilă cu o Dacie Logan având cinci viteze. Care a fost viteza judeţului Bacău? Un interesant articol pe această temă este disponibil pe analizeeconomice.ro.

Ferma Negri: produse proaspete şi naturale la un click distanţă

        Nu aveţi timp pentru cumpărături? Nu vă surâde să căraţi din piaţă sau de la aprozar sacoşe incomode? Nu agreaţi înghesuiala din faţa cântarului?  Nu vă place faţa tarabagiului care-i om bun la toate, cu de toate, mai puţin cu certificat de producător? Iată că de vreo lună a apărut o alternativă la inconvenientele enumerate: Ferma Negri.  Este situată la vreo 25 km distanţă de Bacău, dar o puteţi accesa online, printr-un singur click. Produsele sunt naturale, proaspete (culese chiar în dimineaţa plecării comenzii) şi livrate gratuit la domiciliu. O idee excelentă, zic eu, cu mari şanse de reuşită, atâta timp cât vorbim de calitate şi seriozitate, ingrediente de care iniţiatorii acestei afaceri se pare că nu duc lipsă, dacă citim comentariile de pe pagina de Facebook sau luăm în calcul scopul asumat:   “Constienti ca traim intr-o societate pragmatica, eminamente consumerista, privitor la alimentatia de baza, noi, cei de la Ferma Negri, incercam sa va propunem altceva, o alternativa pe care o consideram viabila: întoarcerea la rădăcini, la traditii, la natura, concomitent cu utilizarea unor tehnologii inovatoare, rezultând ceea ce teoreticienii numesc "agricultura sustenabila", in a carei principii speram ca tot mai multi dintre dumneavoastra, CONSUMATORII, sa va regasiti! O garantie a calitatii produselor noastre este relevata de faptul ca in tratamentele fitosanitare aplicate culturilor evităm utilizarea produselor chimice de sinteza. (…)Trebuie sa intelegeti ca noi nu livram aspect ci calitate. (…) In caz ca nu ne ajung produsele sa distribuim la toate comenzile (recoltam vineri dimineata la prima ora si nu avem cum sa stim pana atunci daca ajunge pentru toata lumea)...vom aplica principiul "primul venit, primul servit"

          Rămâne ca regulile economiei de piaţă să-şi spună cuvântul. Eu nu pot decât să urez succes acestei afaceri băcăuane aflate “în căutarea gustului pierdut”...

Foto: FB/Ferma Negri - Bacau