Un vis devenit realitate: 22 martie, Ziua Parcului "Cancicov" din Bacău

Perseverenţa nu este o cursă lungă. Perseverența este suma mai multor curse scurte una după alta, impulsionate de spiritul locului, de memorie și afectivitate. Pe traseul sinuos dintre ieri și mâine, ziua de azi aduce un reper luminos: în ședința Consiliului Local Bacău, ziua de 22 martie, Ziua Parcului Cancicov, a primit undă verde. Inima verde a Bacăului merită atenție, recunoaștere și un suflu nou...

Detalii în Ziarul de Bacău. Video cu votul în Consiliul Local Bacău - click aici.

Veşti bune: spaţiile verzi din municipiul Bacău au crescut cu peste...1 mp

O analiză comparativă a situaţiei spaţiilor verzi inventariate la nivelul municipiului Bacău, pe baza rapoartelor anuale privind starea mediului din judeţ (rapoarte elaborate de APM Bacău şi publicate aici):

Bază de date A INS Bucureşti, disponibilă on-line prin serviciul INS - Tempo, ne oferă următoarea dinamică a spaţiilor verzi:

Dincolo de situaţia scriptică, de inadvertenţe şi cosmetizări legislative, rămâne de mare actualitate întrebarea: Care este situaţia REALĂ?

Toamna exploziei... pe firul apei

 

Noi hazarduri biologice: ploșnița dantelată a stejarului

 Cu ajutorul unui grup de entomologi, am deslușit misterul care afectează gorunul din dotare: ploșnița dantelată a stejarului (Corythucha arcuata). Specie invazivă cu proveniență nord-americană a fost detectată in Europa pentru prima dată în anul 2000 și în România începând cu 2015. Ulterior, noi atacuri au fost notate la diferite specii de stejar din orașe și păduri, confirmându-se răspândirea rapidă a insectei. Puținele studii existente la nivel național (Brasov, Bucuresti) încearcă să identifice aria de răspândire și ciclul de viață al dăunătorului în condițiile bioclimatice din România. In contextul globalizării, astfel de hazarduri biologice devin din tot mai frecvente, cu efecte dificil de estimat mai ales in condițiile în care România nu pare a fi pregătită logistic pentru intervenții rapide...

Câteva imagini foarte sugestive am găsit aici.

Căutăm soluții pentru salvarea gorunului...

Încălzirea globală - varianta de Bacău

 

Oraşul zilelor tropicale...

În plină caniculă, cred că ar fi interesant să aruncăm o privire „la rece” în legătură cu numărul de zile tropicale (definite climatologic ca fiind acele zile în care temperatura maximă depăşeşte 30° C) înregistrate în oraşul Bacău. Fără a avea pretenţii de studiu datorită seriei limitate de date meteo şi a unui bagaj minimal de studii şi cercetări existente în biblioteca personală, putem totuşi să evidenţiem câteva aspecte interesante.

Punctul de plecare vine din tratatul „Geografia României”, vol I, publicat în anul 1983 sub egida Academiei Române: „Zilele tropicale (temperaturi maxime ≥30° C) sunt posibile din mai până în septembrie, sporadic chiar şi în octombrie. Cel mai mare număr de zile tropicale se înregistreză în Câmpia Română (35-40 de zile anual). În celelalte regiuni de câmpie, scade la 20-30 de zile anual, iar în depresiunile intramontane sub 10 zile. Pe litoral, prezenţa brizelor  face ca frecvenţa zilelor tropicale să fie foarte mică (2,4 zile).”

Beneficiind de arhiva de date meteo existente pe site-ul american www.geodata.us pentru oraşul Bacău (temperaturi maxime zilnice, arhivă limitată din păcate la intervalul 1989-2014), observăm o creştere evidentă a numărului de zile tropicale pentru perioada menţionată. Acest număr variază de la 5 (vara anului 1991) la 61 în vara anului 2012, când, pe fondul unui prelungite advecţii de aer fierbinte tropical, în Bacău s-a înregistrat un nou record termic absolut: 42,5 °C, la data de 7 august. În timp ce deceniul 9 a însumat 197 zile tropicale, primul deceniu al secolului nostru a adus cu aproape o treime mai multe zile tropicale (260 zile), pentru ca în doar primii 5 ani ai deceniului 2010-2019 să se depăşească numărul de zile tropicale din întreg deceniul 9... Graficul de mai jos este relevant, linia de tendinţă reflectând incidenţa tot mai mare a acestor zile fierbinţi de vară...

Menţionez că aceste valori se referă strict la cele trei luni de vară, numărul anual fiind evident mai mare prin includerea zilelor tropicale (nu puţine...) din lunile mai şi septembrie.

Neavând la dispoziţie o situaţie sintetică pentru Bacău, pentru comparaţii, luăm în discuţie graficele din acelaşi tratat de geografie, unde valorile termice înregistrate în intervalul 1960-1980 însumau pentru Iaşi 19 zile tropicale (4 în iunie, 8 în iulie, 7 în august), 32 pentru Bucureşti-Băneasa (cu 7, 13 şi 12 zile) şi 36 pentru Craiova (cu 7, 14 şi respectiv 15 zile tropicale), valori pe care Bacăul anilor 2000 le va depăşi sistematic. În mod cert, acel maxim amintit pentru Câmpia Română acum patru decenii nu mai corespunde realităţii zilelor noastre...

Alte aspecte care pot fi extrase din analiza datelor meteo de pe site-ul menţionat:

-        creşterea frecvenţei zilelor tropicale încă de la începutul lunii iunie;

-   creşterea frecvenţei şi duratei valurilor de caniculă: în anii '90 intervalul cu temperaturi avea în medie 2-3 zile consecutive (cu o frecvenţă de 3-4 perioade călduroase pe vară). După 2000, advecţiile tropicale devin mult mai persistente, depăşind frecvent 6-7 zile consecutive (ex: 17-22 august 2002, 15-25 iulie 2007, 1-14 august 2013 etc.).

-        accentuarea vârfului termic al valurilor de căldură: dacă în anii '90 acesta se situa în jurul valorii de 31° C, maximele termice vor ajunge treptat spre 33° C, cu o depăşire mult mai frecventă a unor valori considerate excepţionale acum 30 de ani (câteva exemple: 37,5 °C pe 5 iulie 2000, 38°C pe 2 iulie 2003, 38,4 °C pe 26 iunie 2007, 40,3 °C pe 24 iulie 2007, 42,5 °C pe 7 august 2012). În aceste condiţii, disconfortul termic resimţit de populaţie este resimţit din ce în ce mai acut.

Perioada	Numărul mediu lunar de zile tropicale înregistrate în Bacău pentru intervalul iunie-august
1990-1999	6,5 zile tropicale/lună de vară
2000-2009	8,6 zile tropicale/lună
2010-2014	13,6/lună

 

Fără a avea la dispoziţie datele meteo din ultimii 16 ani, este o certitudine că fenomenul instalării unor veri din ce în ce mai toride caracterizează şi centrul Moldovei. Începând cu anul 2016, fiecare an a fost considerat cel mai cald an din istorie, doborând recordurile anterioare, situaţie confirmată pe plan naţional de Administraţia Naţională de Meteorologie. În aceste condiţii, chiar şi fără datele înregistrate la staţia meteo Bacău în perioada 2015-2020, nu cred că greşesc dacă afirm că acest risc climatic este în prezent comparabil ca frecvenţă şi intensitate cu zonele cele mai afectate din România anilor '70-'80 (Câmpia Olteniei, Câmpia Burnazului, Bărăganul Ialomiţei).

În condiţiile schimbărilor climatice actuale, gradul de expunere şi vulnerabilitatea aglomeraţiilor urbane faţă de valurile de căldură din ce în ce mai persistente reprezintă o temă de cercetare extrem de necesară. Particularităţile dinamicii urbane a Bacăului în ultimele trei decenii (dublarea suprafeţei intravilanului, de la 1883 ha în 1993 la 3940 în prezent, densificarea excesivă a clădirilor, degradarea constantă a spaţiilor verzi, reducerea suprafeţelor forestiere din zona suburbană) accentuează efectul de „insulă termică”, valorile termice reale înregistrate în zona centrala şi în cartierele aglomerate fiind cu cel puţin 1-2 °C peste valorile înregistrate în condiţii standardizate, la staţia meteo amplasată în vestul oraşului. În aceste condiţii, ne punem  justificat întrebarea: Cât timp mai avem până când bucuriile specifice sezonului estival vor fi umbrite de disconfortul şi chiar chinul suportării unor valuri de căldură din ce în ce mai accentuate?

Vezi şi:Maxime termice în Bacău

Pe firul apei...

 

Ploaia de aur din Parcul Trandafirilor

    Să tot fie câțiva ani buni de când nu am mai avut parte de aceste momente atât de intense. Ziua în care, într-o singură oră, bătrâna Doamnă din Parcul Trandafirilor își scutură veșmintele bilobate. O ploaie de aur oferită băcăuanilor în liniște, sakura autohtonă, apogeu al curgerii lui noiembrie spre iarnă, adăugând încă un an spiritului locului...

 Vezi şi Parcul Trandafirilor, o singură dată pe an...

Frumuseţea lucrurilor trecătoare

 Pași printre frunze, în prima dimineață de noiembrie. E duminică, nimeni nu s-a grăbit să măture aleile, lăsând vântului tăios șansa să-și mute de colo până colo mantia efemeră. De pe o bancă, un bătrânel privește lung la dansul galben - ruginiu.Topîrceanu îi șoptește din spate:

"Cad grăbite pe aleea

Parcului cu flori albastre

Frunze moarte, vorba ceea,

Ca iluziile noastre."

Toamna pe uliţă

 

Îmi curge, alene, o toamnă prin suflet...

 Îmi curge, alene, o toamnă

prin suflet,

miroase a râs, și a plâns,

și a ploaie,

prin gene îmi trece albastru

mai pal

și aur și-aramă de soare

mai blând.

Se-aude în pruni vineții

dans de vrăbii

zgribulite în zori

și mi-e atât de teamă

de bruma dintâi și din urmă

ce are să vină, să stea,

să rămână.

(Iulia Ştefaniu - Teamă)

Salutări de pe Culmea Pietricica...

 

Răsărit de august

Wabi-sabi: frumusețea lucrurilor trecătoare

  La câtiva paşi de noi, zi de zi apar noi surprize... Trebuie doar să le vedem, nu doar să le privim...

În imagini, un bătrân salcâm japonez (Sophora japonica) îşi scutură podoabele peste mesele şahiştilor din Parcul Cancicov

Frumoasa vale a Ciugheşului

Lăsaţi-i pe alţii să se înghesuie pe Valea Prahovei...

Ascultând ploaia

Slănic-Moldova, frumoasa perlă...