Să ne sufocăm intra muros!

     Am găsit și eu în poștă un ziar. Am remarcat nu neapărat macheta unui stadion futurist (mai am prin calculator vreo 3-4 planșe de acest gen, care au fost promovate meteoric de-a lungul timpului). Mi-a sărit în ochi "salba" de blocuri care a fost inserată în spatele arenei, în zona (fostelor) terenuri sportive. Zona care, in vremea copilăriei și adolescenței mele aducea sute de pici la joacă și la activități sportive. O zonă care venea în continuarea Parcului Libertății ("Cancicov"-ul de astăzi), reprezentând prin dimensiuni si complementaritatea funcțiilor, un element remarcabil pentru municipiu, element urbanistic rarisim la nivelul intraurban in reteaua urbană națională. Momentul '90 avea să aducă rapid destructurarea: degradarea spațiului verde, schimbarea utilizării terenului (mare universitate particulară, sedii de firme etc), ruinarea bazei sportive (in anii' 80 considerată cea mai mare si mai complexă din provincie). Acum, prin jocul imobiliar al ruletei public-privat al anilor de "tranziție la economia de piață", zona menționată are toate șansele să se metamorfozeze definitiv în beton, sticlă și asfalt, cu toate "beneficiile" asociate. Într-un oraș în care textura se densifică precum un țesut canceros, un oraș care nu cunoaște dezvoltare  prin "urban sprawl", intr-un oraș în care zona metropolitană este de 20 de ani o Fata Morgana rozalie, noi ne vom sufoca intra muros. Dar ce contează, de la un etaj superior unii vor rânji condescendent, plescăind mulțumiți la notificările primite pe telefon de la contul bancar. Restul e sporovăială cu esență de sustenabilitate long-lasting.

Cenuşerul "decorativ" din Parcul Cancicov

 Exemplar de cenușer (Ailanthus altissima), denumit popular fals oțetar sau "arborele puturos", dezvoltat în zona aleii centrale a Parcului "Cancicov". O specie invazivă, cu multe neajunsuri (drajonare puternică, flori cu miros dezagreabil, secretă o substanta toxică în sol, împiedicând dezvoltarea altor specii) care nu-l fac de dorit în amenajările verzi de tipul parcurilor urbane. Este adevărat, orice arbore aduce un plus pentru oraș, dar ar trebui să fim mai atenți la structura floristică și la intervențiile punctuale făcute la nivelul spațiilor verzi urbane de referință...

Valuri, valuri...de căldură

    Vara 2022 ne-a  oferit până acum  în Bacău 16 zile tropicale. Primul val de căldură, desfăşurat pe durata a 10 zile (27 iunie - 6 iulie), deşi poate surprinde prin poziţionarea în calendar sau prin valorile înregistrate (34-36 C), se încadrează în specificul climatologic al zonelor extracarpatice.

Maximul termic din 30 iunie (36,0 C), plasează deja anul 2022 în prima jumătate a celor mai călduroşi ani de după 2000 (v. grafic).

Evoluţia termică de până acum îmi aduce aminte de torida vara a anului 2012, atunci când s-au înregistrat nu mai puţin de 74 de zile tropicale, invazia persistentă a maselor de origine nord-africană determinând chiar înregistrarea unui nou record termic absolut pentru oraşul nostru (42,5 C!):

Temperaturi maxime înregistrate în Romania la data de 7 august 2012 (sursa: Viorica Dima şi colab - "Valuri de căldură în România", Editura Printech, 2016)

Este o certitudine că schimbările climatice pe care le traversăm ne vor aduce veri din ce în ce mai toride şi mai secetoase. O analiză făcută anul trecut pentru oraşul Bacău (click aici) demonstrează trendul ascendent al acestui fenomen cu impact negativ asupra unui întreg spectru de interacţiuni naturale, sociale şi economice:

Pentru luna iulie şi începutul lunii august trebuie să ne aşteptăm la noi valuri de căldură cu intensitate sporită. Prognozele avansate de modelul GFS estimează deja pentru săptămâna viitoare valori de 39-41 C (v. graficul de mai jos), ceea ce - în combinaţie cu deficitul pluviometric semnificativ - poate duce la compromiterea culturilor agricole pe suprafeţe întinse din judeţ. 

    Pentru noi, citadinii, disconfortul termic va pune la grea încercare răbdarea şi chiar sănătatea. În condiţiile efectului de insulă termică urbană, a te deplasa prin centrul oraşului la orele amiezii devine o provocare riscantă. Să nu uităm că valorile de temperatură oferite de staţiile meteo sunt înregistrate la umbră, în condiţii standardizate (adăpost meteo la 2 m înălţime, teren acoperit cu iarbă, absenţa construcţiilor în proximitate etc), deci valorile resimţite în zonele construite (cu densitate mare, lipsite de regulă de spaţii verzi sau măcar de pseudo-aliniamente de arbori cu umbră binefăcătoare) sunt cu câteva grade Celsius mai ridicate. Conf. dr. Lucian Sfîcă (UAIC) compara într-o recentă conferinţă specificul termic din centrul Bacăului cu cel dintr-o localitate de câmpie din judeţul Buzău. Verile copilăriei noastre se pare că au dispărut încetul cu încetul. Rămâne "în aer" interogaţia deja formulată aici, pe blog: Cât timp mai avem până când bucuriile specifice sezonului estival vor fi umbrite de disconfortul şi chiar chinul suportării unor valuri de căldură din ce în ce mai accentuate? 

Pe aceeaşi temă: Oraşul zilelor tropicale

                                Prima zi de vară 2022

Unde-i verde ...e și răcoare binefăcătoare

Un scurt trekking meteo exploratoriu, având ca subiect efectul de insulă termică urbană și rolul moderator jucat de spațiile verzi asupra topoclimatului urban.Transectul pietonal efectuat surprinde câteva aspecte interesante legate de variația temperaturii în funcție de o multitudine de factori (distanța față de zonele construite din proximitate, densitatea arborilor și arbuștilor, fragmentarea coronamentului, lățimea aleilor, prezența fântânilor arteziene, alternanța zonelor insorite și a zonelor umbrite etc) – v. harta.  Aș remarca la o primă analiză gradientul foarte ridicat pe direcția est-vest (diferență de 1,9 C între intrarea în parc dinspre  Calea Mărășești și locul de joacă amplasat într-o curtină de arbori maturi, cu o coroană densă), inerția termică mai mare din vestul parcului (cea mai îndepărtată zonă față de construcții compacte și valorile cu peste 1 C mai reduse față de pietonalul Poșta nr. 1 – Piața Tricolorului (Casa de Cultură). Desigur, în funcție de gradul de nebulozitate, momentul din an și intervalul orar utilizat pentru măsurători, aceste diferențe termice pot ajunge și la peste 5 C, într-un mozaic microclimatic gestionat de conglomeratul neomogen  al suprafețelor active ale orașului. Dar pentru acest aspect vom reveni pe larg în viitor...

Prima zi de vară 2022 şi o mică retrospectivă a verii trecute...

     Dacă tot avem parte în Bacău de prima zi de vară (acea zi cu temperatură maximă de peste 25 C), nu strică să aruncăm o privire sintetică peste situaţia înregistrată vara trecută, pe baza câtorva însemnări făcute pe o foaie de hârtie, urmărind zilnic site-ul ANM:

- luna iunie 2021: o lună care numai de vară nu a fost...Rece şi ploioasă, aceasta a adunat doar 4 zile cu temperaturi de peste 25 C, la finalul intervalului (23, 24, 25 şi 30 iunie);

- iulie: lună de vară care se înscrie în normalul climatologic, cu 18 zile tropicale (T peste 30 C). Un prim val de căldură s-a înregistrat în intervalul 11-19 iulie, dar cu temperaturi suportabile (30-32 C). Maxima verii avea să atingă 36,4 C pe 28 iulie (v. harta ANM de mai jos) Finalul lunii, adevărat Cuptor, cu 5 zile consecutive peste 33 C...

-august: valorile termice au fost peste media climatologică. Din cele 31 de zile, doar 6 au înregistrat valori sub 25 C, 14 au fost zile de vară şi 11 zile tropicale. Nu s-au întregistrat valuri de căldură de lungă durată, vârfurile termice fiind în intervalele 1-2 august (al doilea val de căldură, început de la final de iulie, cu temperaturi de 33,8 C şi respectiv 34,1) şi 15-17 august (cu valori de 34, 2 şi 34,9 C). Începând cu 19 august vremea a devenit mult mai plăcută, temperaturile maxime variind între  19,6 C şi 29 C, cu o singură zi tropicală (24 august, 31,1 C).

Conform unor studii mai vechi (Geografia României, vol I, Editura Academiei, 1983; Şandru şi Toma, 1986), Bacăul avea parte de peste 81 de zile de vară pe an, nedepăşind însă limita de 100 zile ce caracteriza în acea perioadă Câmpia Română. Lucrurile s-au schimbat însă mult, şi aşa cum spuneam în analiza publicată cu titlul „Oraşul zilelor tropicale”: În condiţiile schimbărilor climatice actuale, gradul de expunere şi vulnerabilitatea aglomeraţiilor urbane faţă de valurile de căldură din ce în ce mai persistente reprezintă o temă de cercetare extrem de necesară. Particularităţile dinamicii urbane a Bacăului în ultimele trei decenii (dublarea suprafeţei intravilanului, de la 1883 ha în 1993 la 3940 în prezent, densificarea excesivă a clădirilor, degradarea constantă a spaţiilor verzi, reducerea suprafeţelor forestiere din zona suburbană) accentuează efectul de „insulă termică”, valorile termice reale înregistrate în zona centrala şi în cartierele aglomerate fiind cu cel puţin 1-2 °C peste valorile înregistrate în condiţii standardizate, la staţia meteo amplasată în vestul oraşului. În aceste condiţii, ne punem  justificat întrebarea: Cât timp mai avem până când bucuriile specifice sezonului estival vor fi umbrite de disconfortul şi chiar chinul suportării unor valuri de căldură din ce în ce mai accentuate?

    Ce fel de vară vom avea anul acesta? Las meteorologilor bucuria unor prognoze cu procente mari de reuşită. Noi să aruncăm preventiv o privire la instalaţia de aer condiţionat, să căutăm alei cu multă umbră lăsată de Verdele de Bacău 💚 şi să ne pozitivăm mental la ideea că efectul de insulă termică urbană nu va conduce la ridicarea mercurului în termometre până la valori insuportabile. Dar despre efectul de insulă termică băcăuană vom mai vorbi acuşica, prin analiza primelor date meteo comparative obţinute la nivelul intravilanului oraşului şi a zonei sale suburbane, în urma derulării unui interesant proiect derulat de profesioniştii UAIC aici, la noi...Ţineţi aproape!

Vezi şi Oraşul zilelor tropicale

Incalzirea globală - varianta de Bacău

Cât de mult s-a încălzit...

Remember pentru o nouă temperatură maximă absolută în Bacău...

Generaţii

Magnolia - un simbol al frumuseţii şi nobleţei din amenajările verdelui urban

    Numele magnoliei provine de la primul botanist francez, Pierre Magnol, directorul Grădinii Montpellier între anii 1697 şi 1709, care a făcut prima descriere ştiinţifică a plantei. Arborele este răspândit în Asia de Sud-Est, Japonia, estul Americii de Nord, Brazilia, Mexic, Europa. Magnoliile sunt considerate fosile vii, deoarece au apărut pe Terra în urmă cu 5 milioane de ani, iar specii din această familie au fost găsite fosilizate, cu vârste impresionante, datate între 20 și 95 de milioane de ani. Există peste 70 de specii de magnolie, trăsătura lor comună fiind florile hermafrodite, în formă de cupă, de dimensiuni mari, cu petale roz, albe, violet, galbene, care emană un parfum fin. Magnolia înflorește la de la inceputul primaverii până la finalul verii (în funcție de specie și climat), putând atinge înălțimi de până la 10-11 metri -  (sursa: botanica.net, gardens.org)

    Dintre cele mai cunoscute specii în România, sunt de amintit: 1.Magnolia stellata: foarte des regăsită la noi. Acest tip are coroana rotundă și foarte amplă. Florile albe, duble, mici, în formă de stea apar în lunile martie și aprilie. 2. Magnolia x soulangeana: acest tip poate atinge circa 7 metri. Florile mari, de culoare roz cu alb la interior, în formă de cupă apar în aprilie. 3. Magnolia liliiflora: are florile mari, de culoare violet, cu nuanțe de crem în interior, ce apar în lunile mai, iunie. 4. Magnolia grandiflora (magnolia veșnic verde): atinge dimensiuni mari, atât în ceea ce privește înălțimea arbustului, cât și a florilor care ajung până la 25 cm în diametru, având un parfum intens. 5. Magnolia acuminata: poate ajunge la înălțimi de peste 10 m. Lujerul acestei specii este roșiatic, iar florile sunt de culoare gălbuie, apărând în luna mai. 6. Magnolia obovata: aceste magnolii înfloresc în luna iunie. Frunzele sale sunt mari, iar florile albe în formă de cupă au filament roșu și un parfum intens. 7. Magnolia kobus, cu flori mari (10 cm diametru), usor parfumate. Inflorirea are loc înaintea infrunzirii, în perioada martie-aprilie. La maturitate poate sa se dezvolte la o înalţime de 5-10 metri. Cresterea arborelui este lentă spre medie. 

Foto 1: Magnolia kobus, Bacău Nord, 1 aprilie 2022 Foto 2: Magnolia soulangeana, Parcul Catedralei, 13 aprilie 2021 Foto 3: Magnolia liliflora, sursa: Wikipedia. Foto 4: Magnolia acuminata, Magnolia lui Bacovia, Bacau, 14 aprilie 2021.

Un vis devenit realitate: 22 martie, Ziua Parcului "Cancicov" din Bacău

Perseverenţa nu este o cursă lungă. Perseverența este suma mai multor curse scurte una după alta, impulsionate de spiritul locului, de memorie și afectivitate. Pe traseul sinuos dintre ieri și mâine, ziua de azi aduce un reper luminos: în ședința Consiliului Local Bacău, ziua de 22 martie, Ziua Parcului Cancicov, a primit undă verde. Inima verde a Bacăului merită atenție, recunoaștere și un suflu nou...

Detalii în Ziarul de Bacău. Video cu votul în Consiliul Local Bacău - click aici.

Veşti bune: spaţiile verzi din municipiul Bacău au crescut cu peste...1 mp

O analiză comparativă a situaţiei spaţiilor verzi inventariate la nivelul municipiului Bacău, pe baza rapoartelor anuale privind starea mediului din judeţ (rapoarte elaborate de APM Bacău şi publicate aici):

Bază de date A INS Bucureşti, disponibilă on-line prin serviciul INS - Tempo, ne oferă următoarea dinamică a spaţiilor verzi:

Dincolo de situaţia scriptică, de inadvertenţe şi cosmetizări legislative, rămâne de mare actualitate întrebarea: Care este situaţia REALĂ?

Toamna exploziei... pe firul apei

 

Noi hazarduri biologice: ploșnița dantelată a stejarului

 Cu ajutorul unui grup de entomologi, am deslușit misterul care afectează gorunul din dotare: ploșnița dantelată a stejarului (Corythucha arcuata). Specie invazivă cu proveniență nord-americană a fost detectată in Europa pentru prima dată în anul 2000 și în România începând cu 2015. Ulterior, noi atacuri au fost notate la diferite specii de stejar din orașe și păduri, confirmându-se răspândirea rapidă a insectei. Puținele studii existente la nivel național (Brasov, Bucuresti) încearcă să identifice aria de răspândire și ciclul de viață al dăunătorului în condițiile bioclimatice din România. In contextul globalizării, astfel de hazarduri biologice devin din tot mai frecvente, cu efecte dificil de estimat mai ales in condițiile în care România nu pare a fi pregătită logistic pentru intervenții rapide...

Câteva imagini foarte sugestive am găsit aici.

Căutăm soluții pentru salvarea gorunului...

Încălzirea globală - varianta de Bacău

 

Oraşul zilelor tropicale...

În plină caniculă, cred că ar fi interesant să aruncăm o privire „la rece” în legătură cu numărul de zile tropicale (definite climatologic ca fiind acele zile în care temperatura maximă depăşeşte 30° C) înregistrate în oraşul Bacău. Fără a avea pretenţii de studiu datorită seriei limitate de date meteo şi a unui bagaj minimal de studii şi cercetări existente în biblioteca personală, putem totuşi să evidenţiem câteva aspecte interesante.

Punctul de plecare vine din tratatul „Geografia României”, vol I, publicat în anul 1983 sub egida Academiei Române: „Zilele tropicale (temperaturi maxime ≥30° C) sunt posibile din mai până în septembrie, sporadic chiar şi în octombrie. Cel mai mare număr de zile tropicale se înregistreză în Câmpia Română (35-40 de zile anual). În celelalte regiuni de câmpie, scade la 20-30 de zile anual, iar în depresiunile intramontane sub 10 zile. Pe litoral, prezenţa brizelor  face ca frecvenţa zilelor tropicale să fie foarte mică (2,4 zile).”

Beneficiind de arhiva de date meteo existente pe site-ul american www.geodata.us pentru oraşul Bacău (temperaturi maxime zilnice, arhivă limitată din păcate la intervalul 1989-2014), observăm o creştere evidentă a numărului de zile tropicale pentru perioada menţionată. Acest număr variază de la 5 (vara anului 1991) la 61 în vara anului 2012, când, pe fondul unui prelungite advecţii de aer fierbinte tropical, în Bacău s-a înregistrat un nou record termic absolut: 42,5 °C, la data de 7 august. În timp ce deceniul 9 a însumat 197 zile tropicale, primul deceniu al secolului nostru a adus cu aproape o treime mai multe zile tropicale (260 zile), pentru ca în doar primii 5 ani ai deceniului 2010-2019 să se depăşească numărul de zile tropicale din întreg deceniul 9... Graficul de mai jos este relevant, linia de tendinţă reflectând incidenţa tot mai mare a acestor zile fierbinţi de vară...

Menţionez că aceste valori se referă strict la cele trei luni de vară, numărul anual fiind evident mai mare prin includerea zilelor tropicale (nu puţine...) din lunile mai şi septembrie.

Neavând la dispoziţie o situaţie sintetică pentru Bacău, pentru comparaţii, luăm în discuţie graficele din acelaşi tratat de geografie, unde valorile termice înregistrate în intervalul 1960-1980 însumau pentru Iaşi 19 zile tropicale (4 în iunie, 8 în iulie, 7 în august), 32 pentru Bucureşti-Băneasa (cu 7, 13 şi 12 zile) şi 36 pentru Craiova (cu 7, 14 şi respectiv 15 zile tropicale), valori pe care Bacăul anilor 2000 le va depăşi sistematic. În mod cert, acel maxim amintit pentru Câmpia Română acum patru decenii nu mai corespunde realităţii zilelor noastre...

Alte aspecte care pot fi extrase din analiza datelor meteo de pe site-ul menţionat:

-        creşterea frecvenţei zilelor tropicale încă de la începutul lunii iunie;

-   creşterea frecvenţei şi duratei valurilor de caniculă: în anii '90 intervalul cu temperaturi avea în medie 2-3 zile consecutive (cu o frecvenţă de 3-4 perioade călduroase pe vară). După 2000, advecţiile tropicale devin mult mai persistente, depăşind frecvent 6-7 zile consecutive (ex: 17-22 august 2002, 15-25 iulie 2007, 1-14 august 2013 etc.).

-        accentuarea vârfului termic al valurilor de căldură: dacă în anii '90 acesta se situa în jurul valorii de 31° C, maximele termice vor ajunge treptat spre 33° C, cu o depăşire mult mai frecventă a unor valori considerate excepţionale acum 30 de ani (câteva exemple: 37,5 °C pe 5 iulie 2000, 38°C pe 2 iulie 2003, 38,4 °C pe 26 iunie 2007, 40,3 °C pe 24 iulie 2007, 42,5 °C pe 7 august 2012). În aceste condiţii, disconfortul termic resimţit de populaţie este resimţit din ce în ce mai acut.

Perioada	Numărul mediu lunar de zile tropicale înregistrate în Bacău pentru intervalul iunie-august
1990-1999	6,5 zile tropicale/lună de vară
2000-2009	8,6 zile tropicale/lună
2010-2014	13,6/lună

 

Fără a avea la dispoziţie datele meteo din ultimii 16 ani, este o certitudine că fenomenul instalării unor veri din ce în ce mai toride caracterizează şi centrul Moldovei. Începând cu anul 2016, fiecare an a fost considerat cel mai cald an din istorie, doborând recordurile anterioare, situaţie confirmată pe plan naţional de Administraţia Naţională de Meteorologie. În aceste condiţii, chiar şi fără datele înregistrate la staţia meteo Bacău în perioada 2015-2020, nu cred că greşesc dacă afirm că acest risc climatic este în prezent comparabil ca frecvenţă şi intensitate cu zonele cele mai afectate din România anilor '70-'80 (Câmpia Olteniei, Câmpia Burnazului, Bărăganul Ialomiţei).

În condiţiile schimbărilor climatice actuale, gradul de expunere şi vulnerabilitatea aglomeraţiilor urbane faţă de valurile de căldură din ce în ce mai persistente reprezintă o temă de cercetare extrem de necesară. Particularităţile dinamicii urbane a Bacăului în ultimele trei decenii (dublarea suprafeţei intravilanului, de la 1883 ha în 1993 la 3940 în prezent, densificarea excesivă a clădirilor, degradarea constantă a spaţiilor verzi, reducerea suprafeţelor forestiere din zona suburbană) accentuează efectul de „insulă termică”, valorile termice reale înregistrate în zona centrala şi în cartierele aglomerate fiind cu cel puţin 1-2 °C peste valorile înregistrate în condiţii standardizate, la staţia meteo amplasată în vestul oraşului. În aceste condiţii, ne punem  justificat întrebarea: Cât timp mai avem până când bucuriile specifice sezonului estival vor fi umbrite de disconfortul şi chiar chinul suportării unor valuri de căldură din ce în ce mai accentuate?

Vezi şi:Maxime termice în Bacău

Pe firul apei...

 

Ploaia de aur din Parcul Trandafirilor

    Să tot fie câțiva ani buni de când nu am mai avut parte de aceste momente atât de intense. Ziua în care, într-o singură oră, bătrâna Doamnă din Parcul Trandafirilor își scutură veșmintele bilobate. O ploaie de aur oferită băcăuanilor în liniște, sakura autohtonă, apogeu al curgerii lui noiembrie spre iarnă, adăugând încă un an spiritului locului...

 Vezi şi Parcul Trandafirilor, o singură dată pe an...

Frumuseţea lucrurilor trecătoare

 Pași printre frunze, în prima dimineață de noiembrie. E duminică, nimeni nu s-a grăbit să măture aleile, lăsând vântului tăios șansa să-și mute de colo până colo mantia efemeră. De pe o bancă, un bătrânel privește lung la dansul galben - ruginiu.Topîrceanu îi șoptește din spate:

"Cad grăbite pe aleea

Parcului cu flori albastre

Frunze moarte, vorba ceea,

Ca iluziile noastre."

Toamna pe uliţă

 

Îmi curge, alene, o toamnă prin suflet...

 Îmi curge, alene, o toamnă

prin suflet,

miroase a râs, și a plâns,

și a ploaie,

prin gene îmi trece albastru

mai pal

și aur și-aramă de soare

mai blând.

Se-aude în pruni vineții

dans de vrăbii

zgribulite în zori

și mi-e atât de teamă

de bruma dintâi și din urmă

ce are să vină, să stea,

să rămână.

(Iulia Ştefaniu - Teamă)

Salutări de pe Culmea Pietricica...