![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4kyGrb7najdLywU4cMQ1zapDDGeEVVaM2cwIyJ3vOmZIzAgsk26ore73ey5npVBViQ7SVb9IpDY-qVorN2N88Lxxxhebefpx1UgREloqzS424TDsZyxBLNtzh_3zMUuA9DLqWZ7W6e9k/s320/nu+calcati.jpg)
Am trecut
din nou prin părculețul din spatele blocurilor, în duminica de Florii – era o
hărmălaie de nedescris, o petrecere ad-hoc între vecini. Părinți și copii, bone
și bunici. Unii încropiseră „tradiționalul“ grătar cu mici, alții beau bere cu
navetele, cei mai mulți ronțăiau semințe, „legea patrușpatru“ nu se vedea pe
nicăieri. Nu știm cum să ne împrietenim în mod decent cu spațiul public, însă
uneori, de „sărbătorile legale“, îl ocupăm în mod abuziv și ne doare la bască.”
(Adina
Popescu – “Legea patruşpatru“ şi spaţiul
public, Dilema veche nr. 737, 5-11 aprilie 2018)