Pe aleea sportivilor (Clădirea Albastra - Sala Sporturilor). Specialiștii se încăpățânează să menționeze doar tăierile de formare, tăierile de întreținere și tăierile de regenerare....În Bacău se permanentizează "toaletarea" în forme incompatibile cu horticultura şi peisagistica urbană...
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
Se afișează postările cu eticheta străzi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta străzi. Afișați toate postările
miercuri, februarie 26, 2020
joi, decembrie 12, 2019
sâmbătă, august 03, 2019
Verde băcăuan pulverizat
O sugestivă imagine aeriană a fizionomiei urbane din partea central-vestică a Bacăului.
Sursa foto: Nicu Chiriac, 2019
Sursa foto: Nicu Chiriac, 2019
Etichete:
clădiri,
Foto,
sistematizare urbană,
spaţii verzi,
strategii,
străzi,
urbanism,
Utilităţi
miercuri, iulie 17, 2019
sâmbătă, iunie 15, 2019
Supravieţuitorul
Etichete:
mediu,
parc,
sistematizare urbană,
spaţii verzi,
străzi,
urbanism,
Utilităţi
sâmbătă, mai 11, 2019
O portiţă
Să fie aproape
vreo patruzeci de ani de când n-am mai trecut Dincolo. Pare de domeniul
incredibilului. Și atunci, când eram un țânc purtat de mâna bunicii, poarta era
mai mereu închisă. Era fascinantă mica scurtătură care ușura drumul
către/dinspre școală. Fascinantă nu neapărat prin "păcălirea"
spațiului, cât mai ales prin schimbarea bruscă a fizionomiei urbane. Copil
născut la bloc, între blocurile cele noi, intram într-o lume care părea
desprinsă din povești: case, o curte înverzită, căței, parcă și niște găini
cicălitoare...pentru un minut de traversare pe care încercam mereu să-l lungesc
cu fel de fel de tertipuri de pici poznaș, spre disperarea bunicii. De-a lungul
timpului, coada ochiului mai urmărea din când în când poarta care amintea de
copilărie. O poartă ce părea neclintită, dar știam că dincolo de ea e acea
alveolă care căpătase o aură mistică. Astăzi, din stradă, am văzut la un capăt
al traseului poarta deschisă. Curtea era tot acolo. Mai mică, mai înghesuită,
cenușie și neîngrijită. O lume în disoluție printre blocuri acum îmbătrânite.
La capătul celălalt, o portiță ruptă mă trimite spre Lumea Nouă. Sau o fi și ea
deja veche? Privesc spre locul unde bunica obișnuia să mă conducă după ce o
vizitam în tot mai rarele și tot mai scurtele vizite de om matur. Întotdeauna
mă grăbeam...Scurtătura inexistentă pe nicio hartă a orașului mă aruncă cu
puterea unui tsunami pe un țărm nostalgic, în care mirosul de cozonac și de
sărățele din aluatul pe care îl tăiam cu o rotiță zimțată (plăcerea mea...) se
amestecă cu bucuria unui copil care nu știa încă de necazurile universului. Mă
uit lung spre acel loc și parcă îi simt prezența, mâna grijulie care mă ținea
la traversatul străzii. Tsunami... Nu timpul este dușmanul nostru, ci
depărtările. Spațiul. Mă uit în spate: de asta sunt bune portițele...
Etichete:
Bacăul de altădată,
parc,
sistematizare urbană,
spaţii verzi,
străzi,
urbanism,
Utilităţi
Printre nici-uri
Nici mai mare, nici mai mic.
Nici mai frumos, nici mai urât. Nici mai smart, nici mai troglodit. Nici mai
romantic, nici mai pragmatic. Nici mai occidental, nici mai oriental. Nici mai
răsărit, nici mai amurg violet. Orașul meu. Aici am făcut ochi. Și asta schimbă
nici-urile, printre grăuncioare de polen și flori de plumb...
Etichete:
Bacăul de altădată,
străzi,
urbanism
joi, mai 02, 2019
Să ne transformăm oraşul ÎN BINE!
„Cine are dreptul de a transforma oraşul? Filosoful francez Henri
Lefebvre a oferit la un moment dat un răspuns simplu. Acest drept nu este ceva
care poate fi lăsat moştenire de către stat. Nu este o întâmplare determinată
de etnie, naţionalitate sau stat. Este câştigat prin actul de a locui. Dacă îţi
duci existenţa într-un peisaj comun urban, ai un drept natural de a participa
la trasarea viitorului său. Lefebvre a inventat un nou nume pentru formatorul
său de oraş cu drepturi naturale, care era deopotrivă cetăţean şi locuitor al
oraşului: citadin. (...) Suntem toţi
citadini. Suntem toţi, prin însăşi geografia vieţilor noastre, administratori
şi proprietari ai oraşului. Cei care realizează acest lucru pretind o putere
considerabilă.
Am învăţat acest lucru de la
oameni care au încetat să mai aştepte primarii, proiectanţii sau inginerii să
le refacă străzile sau cartierele. Unii dintre aceştia, precum vecinii care
şi-au dărâmat gardurile de pe strada N din Davis, doresc conturarea unei
comunităţi care are mai mult sens pentru ei decât cea pe care le-au servit-o
proiectanţii. Unii sunt mânaţi de dorinţa de a reclama un simţ aproape
intangibil al apartenenţei. Alţii vor locuri mai sigure pentru copiii lor. Unii
încearcă să salveze planeta. Unii vor mai multă libertate de a trăi şi a se
mişca cum doresc.Cu toţii dovedesc că
revoluţia oraşului fericit poate începe chiar de la uşa de intrare şi că
fiecare dintre noi are puterea de a modifica propriul oraş. Unii dintre ei
descoperă că schimbăndu-şi oraşele, se schimbă şi ei.” (Charles Montgomery
– Oraşul fericit, Igloo Media, Bucureşti, 2017)
Sursa foto: Sorin Filip - Planning urban, Presa Universitară Clujeană, 2009
Etichete:
eveniment,
investitii,
mediu,
parc,
patrimoniu,
sistematizare urbană,
spaţii verzi,
strategii,
străzi,
urbanism,
Utilităţi
vineri, aprilie 12, 2019
Perfecţiunea pavelelor
Cresc ale ierbii
Fire albastre
Pân la-nălţimea
Inimii noastre.
Asta-i măsura,
Pune natura
Luncilor margini,
Lege-n paragini.
(Lucian Blaga – “Iarbă”)
vineri, ianuarie 11, 2019
sâmbătă, ianuarie 05, 2019
Prin Bacăul de ieri - o imagine inedită din deceniul 7
O imagine inedită a oraşului din perioada 1976-1978. Fotografia mi-a fost transmisă de un băcăuan cu suflet mare. Vă las bucuria de a localiza şi descifra frântura de istorie urbanistică ...
luni, noiembrie 26, 2018
Unul câte unul...
Pe strada Mihai Viteazu. Nu se poate să nu-i fi admirat, de-a
lungul anilor, frumoasa coroana cu o formă perfect globulară...
(foto: captură Google Maps)
Acum nu mai
este...
Update ora 22: am inteles de la cineva din zona ca exemplarul a fost doborat de zapada apoasa de acum cateva zile. Coroana bogata a acumulat un volum mare si trunchiul s-a frant undeva la 1 m deasupra solului.
joi, noiembrie 01, 2018
marți, octombrie 30, 2018
Toamna acasa la George Bacovia
“E trist. Frunzişul e
galben şi sunt şi frunze roşii ca pete de sânge; dacă vrei să rămâi pe gânduri,
pe aceste alei de toamnă, e prea mult mister şi nu e nimeni să râdă, sau să te
plângă.
Numai poeţii redau în
câteva strofe, aceste stări de melancolie, şi numai ei ne amintesc de tăceri şi
singurătăţi...
(… ) …câte grădini
plouate, cu parfum de toamnă, până spre casă…”
(George Bacovia – A bătut vântul)
sâmbătă, august 18, 2018
Ce ar fi fost dacă...
Au dispărut deşeurile "istorice". Ar fi fost prea frumos ca locul lor să fie luat de spaţiu verde, continuare firească a Parcului Catedralei şi încadrare peisagistică valorizantă pentru impozantul lăcaşul de cult. Vom avea - se pare - locuri de parcare, după cum putem observa în documentul postat de edili (click aici pentru vizualizare şi descărcare în format pdf). Pentru că lucrurile par a fi bătute în cuie, nu cred că are rost să mai aduc argumente pro şi contra, să filozofez despre ceea ce înseamnă oraşul durabil şi prietenos, despre calitatea locuirii urbane, despre mediu, despre exemple de succes înregistrare de alte oraşe, de bibliografii ştiinţifice, despre...Scurt pe doi: malpraxis urbanistic.
De-a lungul devenirii sale, Bacăul a avut parte de numeroase jumătăţi de măsură şi de nefericite greşeli urbanistice. Ar mai conta una în plus?
Foto: 15 martie 2018
Foto: 16 august 2018
Propunere obiectiv "Construire parcare şi amenajare Parcul Catedralei, municipiul Bacău" (sursa: municipiulbacau.ro)
Pe aceeaşi temă: Parcare înghesuită în spatele Catedralei Ortodoxe. Asta vrem de la zona centrală a Bacăului: mai multe maşini?
Etichete:
investitii,
mediu,
parc,
sistematizare urbană,
spaţii verzi,
strategii,
străzi,
urbanism,
Utilităţi
luni, iunie 18, 2018
Hoinar prin oraş
Mergi cu gândurile-n depărtări şi brusc privirea îţi e
atrasă de un drumeag din spatele unei porţi. Un scaun stă în aşteptare, parcă rămas
suspendat de admiraţie în faţa atâtor inflorescenţe matinale. Aştepţi să se
întâmple ceva. Măcar un miros de dulceaţă de trandafiri sau o
unduire de pisică leneşă. Viaţa este un voiaj spre acasă, îmi aminteşte
Melville...
Etichete:
Foto,
sistematizare urbană,
străzi,
urbanism
luni, iunie 11, 2018
Meandre stradale
O dimineaţă în care paşii te scot de pe traseul obişnuit,
probabil sub efectul teilor înfloriţi. O dimineaţă în care ajungi într-un
meandru stradal necunoscut, de nici 400 m lungime, un fel de buclă
spaţio-temporală din care freamătul urban dispare ca prin farmec, făcând loc
unui ostrov plin de culoare. Atmosferă care aduce un pic din Eliade, cu
misterele străzii Mântuleasa... Endemism urban, bucurie pentru suflet. Oraşul oferă noi suprize...
Vezi şi: Departe, în centru oraşului
miercuri, mai 23, 2018
Incompatibilitate urbana
"Un oras poate fi prietenos cu oamenii sau cu masinile, dar nu poate fi prietenos cu ambele categorii" (Enrique Penalosa). Imaginea alaturata, surprinsa aseara pe o strada din nordul orasului, este reprezentativa si din pacate tot mai des intalnita in Bacau...
Etichete:
spaţii verzi,
străzi,
urbanism
marți, aprilie 17, 2018
Pilula de urbanism (10): Românul şi spaţiul public
“Am crescut
cu interdicții și cu reguli fixe legate de spațiul public, dintre care poate
cea mai stupidă dintre toate a rămas faimoasa „Nu călcați iarba!“. Din nou am
avut un șoc cînd am văzut pentru prima oară în străinătate, prin anii 2000,
oameni care profită de fiecare petec citadin de iarbă nu doar ca să-l calce,
dar ca să se întindă pe el, să se relaxeze, să încropească cîte un picnic (și
cu bere, desigur, sau cu cîte o sticlă de vin). La noi, spațiul public, în loc
să ne aparțină – pentru că noi sîntem în fond cei care locuim orașele, nu
autoritatea, nu legile – e un spațiu încă ostil. Nu prea ne vine să facem nimic
acolo, de multe ori doar îl traversăm grăbiți, în drum spre casele noastre,
unde nu mai există nici o interdicție, noi sîntem cei care facem regulile. Ne
refugiem în spații private, pe terase și în baruri, care rămîn clasicele locuri
pentru șuete și petreceri. Ne refugiem și în parcuri, vara, multe arată precum
curțile unor sanatorii, au ceva de cură de recuperare, cu oamenii care lîncezesc
pe bănci, nu se întîmplă nimic acolo. Nu simțim strada ca pe un spațiu viu, ca
pe un spectacol, o iubim doar cînd toată lumea pleacă prin vacanțe și, în
sfîrșit, e pustie. Nu ne-a învățat nimeni cum să ne „folosim“ orașul ca să ne
fie bine și de multe ori nici n-avem voie s-o facem. Mă gîndesc că
interdicțiile astea mărunte nu au nici o legătură, de fapt, cu normalitatea.
Doar le-am moștenit și le ducem mai departe, în vreme ce în alte părți ale
lumii, mai civilizate, orice poate deveni „normal“ atîta timp cît se păstrează
în limitele bunului-simț, iar regulile se impun de la sine. Da, oamenii consumă
alcool pe stradă și în parcuri, dar își duc gunoaiele la coș din principiu și
nu pentru că le e frică de vreo lege.
Am trecut
din nou prin părculețul din spatele blocurilor, în duminica de Florii – era o
hărmălaie de nedescris, o petrecere ad-hoc între vecini. Părinți și copii, bone
și bunici. Unii încropiseră „tradiționalul“ grătar cu mici, alții beau bere cu
navetele, cei mai mulți ronțăiau semințe, „legea patrușpatru“ nu se vedea pe
nicăieri. Nu știm cum să ne împrietenim în mod decent cu spațiul public, însă
uneori, de „sărbătorile legale“, îl ocupăm în mod abuziv și ne doare la bască.”
(Adina
Popescu – “Legea patruşpatru“ şi spaţiul
public, Dilema veche nr. 737, 5-11 aprilie 2018)
Etichete:
parc,
pilula,
spaţii verzi,
străzi,
urbanism
joi, martie 08, 2018
Incursiuni cartografice prin parc (1896 - prezent)
O inedită şi extrem de utilă incursiune cartografică prin cel mai important parc al Bacăului. Imaginile de mai jos (planuri de oraş, imagine aeriană, hărţi topografice, ortofotoplanuri) conturează dinamica evoluţiei spaţiale pe mai bine de 100 de ani de urbanism băcăuan. În vâltoarea istoriei recente, parcul avea să rămână unul dintre puţinele repere care nu au fost mutilate sau înlăturate din ţesutul citadin...
1896
1933
1944
1963
1971
1971
1972
1978
1983
1987
2010
Etichete:
Bacăul de altădată,
evenimente editoriale,
Foto,
parc,
patrimoniu,
sistematizare urbană,
spaţii verzi,
strategii,
străzi,
urbanism
Abonați-vă la:
Postări (Atom)