“Undeva, într-un orăşel de provincie, o stradă de numai câteva sute de metri, care leagă două bulevarde tivite cu castani, a fost denumită, de edilii interbelici: 11 iunie. În memoria acelei zile de 11 iunie 1848, când Bibescu Vodă semna, la Bucureşti, Proclamaţia de la Islaz, care avea să devină noua constituţie a unei Valahii ce sta sub semnul revoluţiei.” Articolul semnat de Magda Cristina Ursache (click aici) m-a trimis instantaneu prin anii 1980-1981. Eram dus de mâna bunicii la primele întâlniri cu şcoala, împreună cu un ghiozdan mare şi greu. „Mergem pe 11 iunie.” „Ne întoarcem repede acasă pe 11 iunie”, auzeam aproape zilnic, mai ceva ca o aplicaţie GPS de astăzi, dar mult mai grijulie. Da, o străduţă de doar 152 m (aşa ne spune sec nomenclatorul stradal al municipiului) între străzile Vasile Alecsandri şi I.S. Sturza, o străduţă care mai păstrează ceva din tihna oraşului de odinioară, chiar dacă bătrânii castani din capăt al dispărut, lăsând loc unei clădiri masive. 152 m care leagă două străzi intens circulate, în care fiecare metru păstrează atâtea amintiri demne de “Romanul adolescentului miop” al marelui Eliade…
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
duminică, iunie 11, 2023
sâmbătă, iunie 10, 2023
Verdele răcoritor
Ce înseamnă câțiva platani umbroși, într-o zi caldă de vară,
traversând Parcul Catedralei pe o mică alee favorizată de verdele răcoritor...
În grafic: roșu este umiditatea relativă a aerului; cu verde, variația temperaturii.
joi, iunie 08, 2023
Metamorfoze urbane: de la Bacăul machetelor, la oraşul cel nou (1965)
„Am în faţă două fotografii: una înfăţişează macheta unor detalii de sistematizare, cealaltă oraşul Bacău în realitate. Sînt două fotografii a căror asemănare redă, concentrat, transformările înnoitoare cunoscute de acest oraş în anii şesenalului. lată, de pildă, detaliul de sistematizare a centrului său, întocmit în 1960. Ceea ce reprezenta în acel an macheta de-abia începuse să prindă contur. Erau construite doar o parte din blocurile de pe Calea Mărăşeşti. Blocurile din piaţa aflată în faţa clădirii sfatului popular regional şi de pe principalele artere ale oraşului se aflau încă pe hîrtia de calc a proiectanfilor. Dar ceea ce atunci constituia un proiect a devenit realitate. In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, constructorii au înălţat numeroase blocuri de locuinţe, o frumoasă casă de cultură cu o sală de spectacole cu 800 de locuri, bibliotecă, sală de lectură.
La cîteva sute de metri de centru, în completarea unui ansamblu realizat înainte de 1960, s-au înălţat alte blocuri cu 350 de apartamente. Situate în apropierea parcului Libertăţii, ele constituie, împreună cu alte construcţii noi, o reuşită unitate arhitectonică.
O altă parte a machetei reprezintă detaliul de sistematizare a Pieţei Gării. Aici au fost construite şi date în folosinţă peste 400 de apartamente. Pe machetă se profilează încă un bloc turn, un restaurant, spaţii de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti, autogara oraşului. Ele se vor adăuga celor 3 blocuri cu parter şi 9 etaje, executate cu cofraje glisante, care, împreună cu unităţile comerciale, formează un ansamblu urbanistic cu care ne mîndrim. În partea de sud a oraşului, la intrarea dinspre Bucureşti sînt în construcţie, în completarea unui cartier mai vechi, 300 de apartamente; primul bloc cu 60 de apartamente a şi fost dat în folosinţă. Statisticile consemnează că din 1961 şi pînă acum au fost construite pentru oamenii muncii din acest oraş moldovenesc 2 400 de apartamente.
Au mai fost înălţate Ia Bacău şi alte construcţii. Celor 80 de săli de clasă li se alătură construcţia maternităţii şi cea a pavilionului de pediatrie — clădiri cu o arhitectură dintre cele mai moderne.O preocupare deosebită există şi pentru amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi. S-a rezolvat în mare măsură şi problema locurilor de joacă pentru copii, cea a amplasamentelor pentru viitoarele garaje şi pentru spaţiile de parcare.
La realizarea tuturor acestor lucrări şi-au adus contribuţia atît proiectanţii cît şi constructorii. Ei au muncit cu iniţiativă şi pricepere pentru a realiza lucrări de calitate superioară, promovînd larg metodele moderne de execuţie şi materialele noi de construcţie. Cele trei blocuri din Piaţa Gării, ca şi alte blocuri construite în oraş, au fost realizate prin metoda cofrajelor glisante, metodă care va fi folosită şi la înălţarea blocurilor înalte din ansamblul Cornişa Bistriţei.
Proiectanţii şi constructorii noştri transformă în prezent în realitate noi detalii de pe machetă. Noile blocuri şi ansambluri de locuinţe, parcuri şi aşezăminte social-culturale dau oraşului o înfăţişare tot mai modernă, pe măsura epocii de adînci transformări pe care o trăim.”
Arh. Vasile DRĂGULESCU, Director al D.S.A.P.C. Bacău, în „De la machetă la realitate”, ziarul Scînteia, 5 martie 1965
sâmbătă, iunie 03, 2023
Tăcute oaze urbane...
Aproape de km zero. O întâlnire care m-a făcut să-mi propun odată și-odată un mic eseu despre farmecul unor străduțe din orașul mai puțin vizibil. Tăcute oaze efemere care mai rezistă timpului, palimpseste abia vizibile, destine care se sting încetul cu încetul. Frânturi din memoria urbei, precum o pagină din Eliade...Oameni, locuri, istorii nescrise. Le mai vedem, astăzi, în tăvălugul vanitătilor noastre? Trăim într-o lume care se schimbă din ce în ce mai rapid, de multe ori fără acordul, fără participarea şi chiar fără informarea noastră. A privi mai atent la oraşul în care locuim – pentru a încerca să-l descoperim şi să ne punem amprenta asupra felului în care se dezvoltă - devine aproape o datorie a fiecăruia dintre noi. (Miruna Tîrcă)
luni, mai 22, 2023
marți, mai 16, 2023
luni, aprilie 24, 2023
miercuri, aprilie 12, 2023
Centrul animat (1956)
În centrul orașului, la ore de maximă aglomerație😁. Sursa: TVR-jurnal de știri, 1956. Imagine recolorizată digital.
marți, martie 28, 2023
Autostrada A7 turează motoarele...
Prima autorizație de construire pe lotul 1 (din cele 3 necesare) din sectorul Focșani-Bacău (autostrada A7)! Ieri (27.03.2023) s-a eliberat autorizația pentru lotul 1 din Autostrada Focșani-Bacău (lotul Focșani-Pufești)
Caracteristicile lotului 1:
1) lungime - 35,6 km,
2) valoarea lucrărilor autorizate - 2,6 miliarde de lei,3) suprafața terenului - 6.100.500 m.p.
Coordonatele autostrăzii Focșani-Bacău:
1) 3 tronsoane în lungime totală de 95,9 kilometri,
2) contract semnat în decembrie 2022,
2) durata de execuție este de 30 de luni,
3) valoarea contractelor (finanțare parțială din PNRR) este de 6,5 miliarde de lei,
4) 91 de poduri și pasaje de construit.
Urmează eliberarea Ordinului de Începere a Lucrărilor pe lotul 1 și eliberarea Autorizațiilor de Construire pe loturile 2 și 3.
joi, martie 16, 2023
Pe firul timpului: sfinţirea Bisericii "Sfântul Gheorghe" din fosta comună Domniţa Maria
După cinci ani de la punerea pietrei de temelie (15 august 1934), pe 12 noiembrie 1939 avea să fie oficiată slujba de sfinţire a Bisericii “Sfântul Gheorghe”, una dintre cele mai frumoase obiective de cult păstrate în municipiu. Momentul este prezentat în presa naţională printr-un articol generos publicat la pagina 8 a ziarului Universul din 17 noiembrie 1939:
Sfinţirea bisericii din com. Domniţa Maria (Bacău)
Bacău, 13 Noembrie
Duminică
12 Noemb. crt. s’a făcut cu mare solemnitate sfinţirea monumentalei biserici cu
hramul „Sf. Gheorghe“ din comuna suburbană Domniţa Maria, cea mai mare şi mai
frumoasă biserică din judeţul nostru şi unica — prin felul ei — din întreaga
eparhie.
Slujba
sfinţirii a fost oficiată de P. S. S. episcopul Lucian al Romanului, înconjurat
de un impunător sobor de consilieri referenţi de la Sf. Episcopie, în frunte cu
păr. econ. Gh. Vlad, directorul seminarului teolog „Sf. Gheorghe“ din Roman;
păr. econ. I. Dănilă, păr. econ. Bucevschi, păr. Gh. Chiriac, arhidiacon Ştefan
Prutéanu ş. a.
La
slujba sfinţirii au participat şi membrii clerului bacăuan, în frunte cu păr.
protoereu Th. Zotta, preot Gh. Berilă, pr. V. Pascalini, pr. D. Videaou,
protosinghelul Calist Berea, prof. diacon D. Iordache, prof. Th. Fecioru, prof.
C. Sturzu ş. a.
Au
participat deasemenea şi reprezentanţii autorităţilor în frunte cu: d. colonei
I. Minescu, prefectul judeţului; prof. Leonida Dimitrescu, primarul oraşului Bacău;
Const. Nădejde, secretar g-ral al F.R.N.; col. I. Dăscalescu, comandantul
gărzilor naţionale; căpitan Horvat, primarul com. Domniţa Maria ş.a. Mai erau
prezenţi: d-na şi d. C. Vasilescu, pictor din Bucureşti, autorul frumoaselor
podoabe picturale a bisericii, d-na şi d. inginer Dan Costinescu, directorul
general al fabricei de hârtie Letea; d. avocat Const. Zlotescu, preşedintele
Asociaţiei culturale Sf. Nicolae; d-na Ecat. Florescu, din partea societ.
„Crucea Roşie“; col. C. Brumă, direct, cămin, cult „V. Alecsandri“; d-na Maria
Fulgeanu, direct, şc. norm. fete; preot Gh. Bujor, ing. Hodivoignu, pr. C. Moiceanu,
C. Ursu, sub-administr. financ.; I. Dăscălescu, ajutor de primar al com.
Domniţa Maria; prof. Ana Monaru, prof. cat. Venescu, locot. Lefter, I.
Secăreanu, Nicolae Vlahuţă, secretar g-ral al primăriiei Bacău; I. Paloşanu,
director prefectura Bacău; I. Focşan, V. Covor, C. Stăncineanu, învăţător
Secăreanu ş. a.
Actul
sfinţirii s’a făcut şi în prezenţa unui foarte mare număr de credincioşi, cu o
ceremonie din cele mai impunătoare. Răspunsurile au fost date de corul
primăriei oraşului Bacău, condus de maestrul Aurel Constantinescu. P.S.S.
episcopul Lucian al Romanului a ţinut o frumoasă predică, binecuvântând opera
creştinească ce s’a realizat prin stăruinţa şi munca depusă de preotul Gh.
Berilă, parohul bisericii.
Pr.
paroh Gh. Berilă a arătat împrejurările în cari s’a zidit sfântul locaş şi
munca depusă pentru realizarea ei. După terminarea sf. slujbe, s’a servit o
masă la şcoala normală de fete. Aici P. S. Sa episcopul Lucian a fost
întâmpinat de elevele străjere ale şcoalei, în frunte cu d-na directoare Maria
Fulgeanu, d-na prof. Florica Mihăilescu, dirijoarea corului şi d-ra prof. Elena
Mălinescu, comandanta legiunii străjereşti.
P.S.S.
episcopul Lucian, a vizitat localul şi clasele, rămânând foarte satisfăcut de
cele constatate. La masă s’a închinat pentru M. S. Regele şi pentru propăşirea ţării.
Sursa:
ziarul Universul, 17 noiembrie 1939
joi, martie 09, 2023
Orașe pentru oameni
duminică, martie 05, 2023
vineri, martie 03, 2023
Târâș-grăpiș, spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei socialiste 😁
“Cum e şi firesc, sfatul popular al oraşului Bacău, are prevăzute în plan numeroase construcţii. Unele lucrări au fost începute şi construcţiile merg înainte, altele ca, de pildă, teatrul de vară din parcul Libertăţii, amenajări edilitare, cvartalul de locuinţe, şcoala din cartierul Gherăeşti etc., nu au fost nici măcar proiectate deşi fondurile pentru construcţia lor au fost alocate la vreme. În afară de acestea mai există însă şi alte construcţii neîncepute. Refacerea străzilor 9 Mai, 23 August şi alte lucrări nu au fost începute pentru că nu s-au prevăzut fonduri. La acestea există în schimb documentaţiile respective.
Din aceste două aspecte puse faţă în faţă, reiese că comitetul executiv orăşenesc şi-a creat singur încurcături. În loc să asigure documentaţii pentru lucrările care au deja fondurile prevăzute, a făcut exact pe dos. Aşa că unde sînt fonduri nu sînt documentaţii, iar unde sînt documentaţii nu sînt fonduri. O judicioasă planificare ar putea pune capăt acestei anomalii.”
Sursa: Cînd e una, nu e alta – ziarul România liberă, 31 mai 1958
Utilizarea terenului în Zona urbană funcţională Bacău (proiect Copernicus)
O hartă sugestivă a modului de utilizare a terenului pentru Zona urbană funcţională* Bacău (ZUF sau FUA în limba engleză - functional urban area), parte a programului Copernicus – Land Monitoring Service, materializat în proiectul Copernicus Urban Atlas. Produsul cartografic a fost obţinut din prelucrarea unui set de imagini optice la rezoluție spațială ridicată (VHR – Very High Resolution) efectuate de misiunea Sentinel-2.
*Zona urbană funcțională: o zonă urbană funcțională constă dintr-un oraș și
zona sa de provenienţă a navetiştilor. Zonele urbane funcționale constau,
așadar, dintr-un oraș dens locuit și o zonă de mobilitate zilnică mai puţin
populată, a cărei piață a muncii este puternic integrată cu localitatea urbană
(OECD, 2012). Prof. George Ţurcănaşu (Facultatea de Geografie, UAIC) detaliază şi clarifică conceptul: „Simplificând,
ZUF e un termen ce vizează arealul de recrutare a forţei de muncă navetiste pe
vectorul îndreptat spre oraşul central. Pentru a înlesni comparaţia între
diferitele structuri urbane europene, programul de finanţare ESPON recomandă ca
limita exterioară a ZUF să fie dată de valoarea de minim 15% navetişti din
populaţia ocupată. Nu se impune nici o restricţie din perspectiva morfologică.
În configurarea la nivel naţional a acestor tipuri de structuri, unele state
practică şi criterii morfologice, astfel încât ZUF ale diverselor state
europene nu sunt pe deplin comparabile.”
luni, februarie 27, 2023
Oraşul de 15...secunde
Nu nu este o greşeală în titlu, cu referire la conceptul la modă despre oraşul de 15 minute. Aici vorbim de cele 15 secunde preţioase, pierdute de orăşeanul de la bloc, după ce închide uşa apartamentului, în drum spre presantele treburi zilnice. Desigur, ghena de gunoi se află la câţiva kilometri distanţă, pericolele pândesc la tot pasul, un râu învolburat stă în calea efortului citadin şi timpul este, nu-i aşa, atât de preţios...
sâmbătă, februarie 25, 2023
Promenadă în Bacăul de altădată
Centrul era locul de întâlnire a tuturor celor care doreau să fie văzuţi din diferite motive. Era o ridicare la scară a tradiţionalei „bătături a satului” unde nu se mai adunau oamenii la joc, ci la vedere. Rituala plimbare pe centru a familiilor aşezate, funcţionari la stat ori oameni care trăiau aventura existenţei pe cont propriu, începea de la Grădina Publică...(Eugen Uricaru)
vineri, februarie 24, 2023
Parcul auto băcăuan
Conform ultimelor date publicate de Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări, în judeţul Bacău erau înmatriculate la începutul anului trecut 237858 vehicule, din care 189577 autoturisme (v. tabel).
După cum se poate
observa, majoritatea autoturismelor au o vechime mai mare de 15 ani. Raportat la numărul de locuitori, judeţul
Bacău se situează pe locul 9 din coadă (329,4
autoturisme/1000 locuitori). În valori absolute stăm mai bine
(locul 13), fiind depăşiţi de judeţe
cu o populaţie mai numeroasă şi/sau
cu un nivel mai ridicat de dezvoltare (Cluj, Timiş, Constanţa,
Prahova, Argeş, Braşov, Dolj, Bihor,
Suceava, Iaşi, Ilfov, Mureş).
De curiozitate, o simulare rapidă a „amprentei la sol” a parcului auto
băcăuan ne oferă o suprafaţă ocupată de autovehiculele înmatriculate în judeţ
de cca 100-110 ha, punându-le una lângă alta, ca într-un joc de puzzle, fără a
însuma şi autovehiculele înmatriculate în afara României şi, evident, fără a
lua în calcul motorizatele aflate în tranzit, din alte judeţe (poligonul marcat cu galben pe harta de mai jos). Dacă le-am lua
şi pe acestea în calcul, probabil că amprenta la sol s-ar dubla.
Dacă am aduna toate autovehiculele înmatriculate judeţ şi le-am aşeza frumos unul lângă altul, ar ocupa, teoretic, întreaga suprafaţă cuprinsă între calea ferată - Str. Oituz - Parcul Catedralei - Strada 9 Mai - Secţia 1 Poliţie :)
miercuri, februarie 22, 2023
Zău că poţi să te crezi într-un colţ de Rai, când locuieşti la Bacău...
Bacăul în cîşlegele* de iarnă
Bacăul,
inima Moldovei, este netăgăduit unul din cele mal plăcute oraşe ale ţării
noastre.
Vara,
te bucuri de un aer curat şi învioitor, de Bistriţă, în apele căreia poţi să te
răcoreşti de căldura zilei, de nopţi admirabile luminate de un cer înstelat, neîntrecut
de limpede, şi, în fine, de frumoasele împrejurimi, unde dumbrăvile şi
crîngurile din lunca Bistriţei îţi oferă colţuri de pămînt odihnitoare pentru
sufletele ostenite de emoţiunile zilnice. Numai vorbesc de vînatul bogat şi
divers ce se află prin acele locuri, care pasionează pe numeroşii vînători
băcăoani.
Iarna
nu mai puţin poţi petrece minunat la Bacău. Am avut ocazie să văd Bacăul în
serbătorile de iarnă şi pe dată, - ca să vorbesc şi eu academiceşte ca mai
marii zilei - am rîvnit încumetarea de a spune şi altora rostul temeinic şi
temeinicia rostului Băcăoanilor care face din acest oraş unul ce se poate
asămălui cu un colţ de Paris.
La Bacău toate se fac la vreme şi cu bună chibzuială. Munca-i muncă, petrecerea petrecere. Nicăieri nu se vede mai bine naiva preocupare de a petrece inofensiv. Pînă şi sexul frumos este altfel de cît cum este el de obiceiu pe alocurea. De unde mai pretutindeni balurile şi petrecerile n’auatracţie pentru femei de cît că le oferă ocazia să-şi etaleze luxul toaletelor lor, aci vezi doamne şi d-şoare din cele mai gingaşe, care îmbrăcate cît se poate de simplu, nu’s preocupate de cît să-şi arăte graţia manierilor şi perfecţiunea danţului şi astfel obţin adevăratul succes ce trebuie să rîvnească oricine înţelege rostul lumei.
Numai
puţin cavalarii sunt ireproşabili. Urbanitatea cea mai perfectă face dintrinşii
cel mai „chic du monde copurchic”. Dănţuitorii corecţi şi îndemânatici, au
făcut din danţurile aclamatate la Bacău o adevărată artă. Şi cu asta, toată
lumea este atât de „bon enfant“ încît nu auzi vorbind de cît de reuşita
seratelor de la clubul militar, de succesul d-rei Blanche Lescaut de monologurile
ce recită un tînăr, de cîntecele ce cîntă un altul, astfel, încît legendele ce
alimentează imaginaţia locuitorilor al oraşelor, intrigele caracteristice ale
provincialor la Bacău aproape lipsesc cu totul.
Toate
aceastea, mie unul, îmi prezintă atîta farmec încît mă apucă gînduri negre cînd
mă gîndesc că trebue să reintru în mormîntul tîrgulul meu de reşedinţă.
Şi
ce drăguţ şi curat este oreşul! Ce sală minunată de danţ se află la Palatul
administrativ! Ce sala de teatru frumoasă s’a făcut în alt Palat (?),— cel municipal.
D’apoi ce berărie curată, unde se adună societatea cea mal aleasă! În fine dacă
mai pui pe lîngă acest aspect occidental al oraşului şi drăguţenia locuitorilor
sei, zeu, că poţi să te crezi într’un colţ de raiu, cînd locueşti la Bacău...
Pe
viitor voi vorbi de Bacăul literar şi artistic, căci, să nu vă miraţi, băcaoanii
fac de toate la vremea lor şi cu bună chibzuinţă.
19 Ianuarie 1898.
Un băcaoan
pribegit.
marți, februarie 21, 2023
Harta la zi a proiectelor de autostrazi din Romania
Să le vedem și în realitate....