Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
duminică, mai 21, 2023
vineri, mai 19, 2023
Pe urmele domnitorului Gheorghe Ştefan, la Mănăstirea Caşin
joi, mai 18, 2023
Minunata rezervaţie naturală Buciaş
Nu vă găsiţi ritmul? Astenia de primăvară nu vă dă pace? V-aţi săturat de ecranul calculatorului, de activităţile repetitive, de monotonia zilelor citadine? Există un remediu, l-am spus de multe ori: natura. În acest caz, #pefirulapei, în cea mai frumoasă rezervaţie peisagistică din această parte a ţării: Buciaş.
joi, mai 11, 2023
Relativitatea timpului, supremaţia spaţiului: Bacău, 1960
Citim în revista Flacăra, numărul din iulie-septembrie 1960 (Anul 9, nr. 26-38), că timpul şi spaţiul se comportă bizar pe ruta Bucureşti - Bacău - Bacău. Săracii de ei, ce se mai alintau...Astăzi nu mai avem legături aeriene directe cu iubita noastră capitală, iar cu puţin efort străbatem oraşul în două ore...Vorba lui Magellan: Ca orice băcăuan, voi ajunge şi eu la strâmtoare....
duminică, martie 26, 2023
Spendoarea magnoliilor din București
joi, martie 16, 2023
Pe firul timpului: sfinţirea Bisericii "Sfântul Gheorghe" din fosta comună Domniţa Maria
După cinci ani de la punerea pietrei de temelie (15 august 1934), pe 12 noiembrie 1939 avea să fie oficiată slujba de sfinţire a Bisericii “Sfântul Gheorghe”, una dintre cele mai frumoase obiective de cult păstrate în municipiu. Momentul este prezentat în presa naţională printr-un articol generos publicat la pagina 8 a ziarului Universul din 17 noiembrie 1939:
Sfinţirea bisericii din com. Domniţa Maria (Bacău)
Bacău, 13 Noembrie
Duminică
12 Noemb. crt. s’a făcut cu mare solemnitate sfinţirea monumentalei biserici cu
hramul „Sf. Gheorghe“ din comuna suburbană Domniţa Maria, cea mai mare şi mai
frumoasă biserică din judeţul nostru şi unica — prin felul ei — din întreaga
eparhie.
Slujba
sfinţirii a fost oficiată de P. S. S. episcopul Lucian al Romanului, înconjurat
de un impunător sobor de consilieri referenţi de la Sf. Episcopie, în frunte cu
păr. econ. Gh. Vlad, directorul seminarului teolog „Sf. Gheorghe“ din Roman;
păr. econ. I. Dănilă, păr. econ. Bucevschi, păr. Gh. Chiriac, arhidiacon Ştefan
Prutéanu ş. a.
La
slujba sfinţirii au participat şi membrii clerului bacăuan, în frunte cu păr.
protoereu Th. Zotta, preot Gh. Berilă, pr. V. Pascalini, pr. D. Videaou,
protosinghelul Calist Berea, prof. diacon D. Iordache, prof. Th. Fecioru, prof.
C. Sturzu ş. a.
Au
participat deasemenea şi reprezentanţii autorităţilor în frunte cu: d. colonei
I. Minescu, prefectul judeţului; prof. Leonida Dimitrescu, primarul oraşului Bacău;
Const. Nădejde, secretar g-ral al F.R.N.; col. I. Dăscalescu, comandantul
gărzilor naţionale; căpitan Horvat, primarul com. Domniţa Maria ş.a. Mai erau
prezenţi: d-na şi d. C. Vasilescu, pictor din Bucureşti, autorul frumoaselor
podoabe picturale a bisericii, d-na şi d. inginer Dan Costinescu, directorul
general al fabricei de hârtie Letea; d. avocat Const. Zlotescu, preşedintele
Asociaţiei culturale Sf. Nicolae; d-na Ecat. Florescu, din partea societ.
„Crucea Roşie“; col. C. Brumă, direct, cămin, cult „V. Alecsandri“; d-na Maria
Fulgeanu, direct, şc. norm. fete; preot Gh. Bujor, ing. Hodivoignu, pr. C. Moiceanu,
C. Ursu, sub-administr. financ.; I. Dăscălescu, ajutor de primar al com.
Domniţa Maria; prof. Ana Monaru, prof. cat. Venescu, locot. Lefter, I.
Secăreanu, Nicolae Vlahuţă, secretar g-ral al primăriiei Bacău; I. Paloşanu,
director prefectura Bacău; I. Focşan, V. Covor, C. Stăncineanu, învăţător
Secăreanu ş. a.
Actul
sfinţirii s’a făcut şi în prezenţa unui foarte mare număr de credincioşi, cu o
ceremonie din cele mai impunătoare. Răspunsurile au fost date de corul
primăriei oraşului Bacău, condus de maestrul Aurel Constantinescu. P.S.S.
episcopul Lucian al Romanului a ţinut o frumoasă predică, binecuvântând opera
creştinească ce s’a realizat prin stăruinţa şi munca depusă de preotul Gh.
Berilă, parohul bisericii.
Pr.
paroh Gh. Berilă a arătat împrejurările în cari s’a zidit sfântul locaş şi
munca depusă pentru realizarea ei. După terminarea sf. slujbe, s’a servit o
masă la şcoala normală de fete. Aici P. S. Sa episcopul Lucian a fost
întâmpinat de elevele străjere ale şcoalei, în frunte cu d-na directoare Maria
Fulgeanu, d-na prof. Florica Mihăilescu, dirijoarea corului şi d-ra prof. Elena
Mălinescu, comandanta legiunii străjereşti.
P.S.S.
episcopul Lucian, a vizitat localul şi clasele, rămânând foarte satisfăcut de
cele constatate. La masă s’a închinat pentru M. S. Regele şi pentru propăşirea ţării.
Sursa:
ziarul Universul, 17 noiembrie 1939
joi, februarie 16, 2023
Complexul Muzeal „Paul Țarălungă” din Prăjeşti: tur virtual
O excelentă iniţiativă în cadrul unui proiect de suflet, "Muzee de la sat" - Conservăm digital patrimoniul cultural material și îl transmitem următoarelor generații: Complexul Muzeal "Paul Ţarălungă" din Prăjeşti.
Complexul Muzeal „Paul Țarălungă”, format dintr-un muzeu și o grădină botanică, poartă numele fostului învățător din sat. Paul Țarălungă (1921-2012) s-a născut în Prăjești și a început să adune piese începând cu 1945. În 1970 a reușit deschiderea muzeului, în care ținea și lecții cu elevii săi. Sunt expuse obiecte din domeniile: botanică, zoologie, arheologie, paleontologie, etnografie, geologie și chiar și o sală dedicată numismaticii. În muzeu poate fi văzut un embrion uman, conservat în formol, în diverse stadii de evoluție. Multe dintre lucruri au fost găsite în împrejurimi, cum e și pisica sălbatică împăiată, găsită în Prăjești în 1970. Grădina botanică este unică, dacă ne referim la amplasarea rurală, și a avut în perioada de glorie aproximativ 2000 de specii de plante și arbori. (text: Muzee de la sat. Foto: Şerban Lucian, 2018). Pentru o vizită virtuală la acest interesant obiectiv de pe harta turistică a judeţului daţi click AICI.
duminică, ianuarie 22, 2023
Parcul Gherăeşti: "s-ar putea face şi spune, mult mai multe…”
Toate
acestea s-ar putea îmbunătăţii dacă primăria Bacău ar continua opera începută
de vechii conducători. Astăzi, parcul se
află în aceeaşi stare, ca şi acum câţiva ani. Dacă n-ar fi splendoarea lui
naturală, poziţia lui de un pitoresc încântător, băcăuanii n-ar avea unde să
evadeze pentru câteva ore, din fastidiosul cotidian. E atât de minunată poziţia
ce oare, încât uneori simţi nevoia să îngenunchezi în faţa naturii şi să-I proslăveşti
creaţiile...De pe mal, vezi plutele ce trec lin, scăpate din furia Toancelor
şi din coturile periculoase...Se pot spune multe de parcul Gherăeşti şi se
pot face multe; dar s-ar putea face şi spune, mult mai multe…”
miercuri, ianuarie 18, 2023
Pe firul timpului: cartierul gării
Oraşul cel nou avea nevoie de o nouă înfăţişare, modernă, în zona unei porţi de intrare atît de importante: gara C.F.R. Clădirea staţiei C.F.R. avea să mai aştepte însă până în toamna anului 1982…Detalii aici.
marți, ianuarie 17, 2023
"Băcăuanii îi sunt oricând credincioşi naturii"
Un interviu luat de Paula Ionescu primarului Bacăului, Ioan Ichim. Articolul a fost publicat în “România pitorească” în anul 1975.
Băcăuanii îi sunt oricînd credincioşi
naturii» ne-a declarat IOAN ICHIM, primarul municipiului
Bacăul
este cunoscut multora ca oraş natal al lui Bacovia. Se ştie că în anii
adolescenţei poetul colinda mulţi kilometri pe jos, prin zăvoaiele Bistriţei,
iarna patina ore întregi pe rîul îngheţat...
— Un
îndrăgostit de natură, aşa cum a fost Bacovia, a putut să găsească totdeauna,
în jurul oraşului nostru, locuri care să încînte ochiul şi sufletul. Să ai apa
Bistriţei în apropiere, păduri şi pajişti înverzite — asta înseamnă tot atîtea
rezervaţii pentru linişte, odihnă, recreere. Am depăşit însă demult timpul
modestului orăşel de provincie. Ascensiunea contemporană a municipiului,
concretizată pe multiple planuri, cuprinde în mod firesc şi schimbările aduse
peisajului de agrement. Frumuseţea naturii a fost ajutată şi completată pe
măsura nevoilor omului modern. Desigur, toate aceste locuri care compun acum
oazele timpului liber al locuitorilor noştri sunt destinate în egală măsură
tuturor turiştilor care vin să ne viziteze. Este important de amintit că pentm
a ajunge la ele nu trebuie parcurse distanţe mari şi obositoare.
— Am
aflat şi din ziarul local «Steagul roşu» că marea bucurie a băcăuanilor a fost
în acest an crearea «Insulei de agrement».
—
Este o bucurie şi pentru că locuitorii municipiului au participat direct,
alături de edili, prin muncă patriotică, la realizarea ei ca şi a altor locuri
destinate odihnei. Pe fosta albie a Bistriţei, acolo unde există acum un lac de
redresare, noi am amenajat un spaţiu de zece hectare de verdeaţă: iarbă,
garduri vii, 2.000 de arbori şi trandafiri, ala umbroase, 300 de bănci, un
kilometru şi jumătate de promenadă, o frumoasă panoramă spre o oglindă de apă
de 36 de ha, două şalupe şi bărci pentru plimbări de agrement, mai avem acolo o
plajă cu vestiare, terenuri de sport, restaurant, un parking asfaltat. Aceasta
este în linii mari, «Insula de agrement» la care se poate ajunge în numai 20 de
minute, ea aflîndu-se la numai trei kilometri de oraș.
— Am
auzit vorbindu-se și despre Parcul Gherăești. Este departe?
—
Mergînd spre extremitatea de nord-vest a municipiului, la cinci kilometri.
Acolo există arbori, iarbă, în mijlocul lor căsuţe într-un camping care oferă
peste 100 de locuri de cazare, o platformă pentm corturi, o
patiserie-restaurant, un bazin de înot şi o terasă unde se prezintă deseori
spectacole artistice. Un loc nu numai pitoresc, dar şi deosebit de interesant,
este parcul dendrologic de la Hemeiuș (la nouă kilometri de oraş, pe şoseaua
spre Piatra Neamţ) unde pot fi văzute specii de arbori şi plante din toate
zonele ţării. în apropiere amatorii de sport găsesc terenuri de tenis, handbal
şi baschet. Frumoasa pădure de pe dealul Măgura — care face parte din fondul
funciar subcarpatin — se află la 16 kilometri de Bacău. Este un alt loc de
odihnă unde turiştii găsesc, la hanul cu acelaşi nume al cooperaţiei de consum,
bunătăţi ale bucătăria moldoveneşti. Pentm cei mai mici cetăţeni ai noştri
agrementul este şi trebuie să însemne multă mişcare, sport. De aceea, aş mai
aminti şi baza nautică de pe lacul de acumulare Bacău II (la cinci kilometri de
oraş) unde au loc şi concursuri naţionale de juniori şi unde se poate practica
şi învăţa înotul. Există acolo şi o platformă pentm instalarea corturilor.
—
Dar pentru ce mai vîrstnici, care au rămas şi ei credincioşi naturii cu
sufletul?
— Bacăul are Parcul Libertăţii în care ne-am îngrijit să aducem anul acesta încă 2100 de arbori şi trandafiri, 100 de mii de flori şi să începem extinderea lui cu încă 1800 mp. Aici, un inimos artist cum este profesorul Huţanu a realizat, împreună cu elevii săi de la Şcoala de artă populară, lucrări de sculptură în lemn care se potrivesc de minune cadrului. În Parcul Trandafirilor vrem să readucem atmosfera chioşcului cu fanfară de pe vreme bunicilor noştri. Deoarece avem în vedere, ca în întreaga ţară, ocrotirea fondului forestier, tot ceea ce vom face pentm băcăuani în continuare se referă la modernizarea zonelor de agrement care trebuie să fie marile noastre surse de refacere fizică şi spirituală.
vineri, ianuarie 13, 2023
Bacău - un oraş modern, înfloritor....
La finalul articolului veţi găsi şi anul la care se face referire...😏
Bacău - un oraş modern, înfloritor
În anii construcţiei socialiste, dar mai ales în perioada
care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, Bacăul a cunoscut,
asemenea tuturor localităţilor patriei, o puternică dezvoltare industrială şi
urbanistică, devenind o aşezare modernă, înfloritoare. În mai puţin de două
decenii, aici au fost construite două mari platforme industriale, în care se
înalţă unităţi puternice, ale căror produse sunt cunoscute şi solicitate nu
numai de economia naţională, ci şi la export, în numeroase ţări ale lumii. Între
acestea se numără întreprinderea de maşini-unelte, întreprinderea metalurgică,
Combinatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea de panouri electrice pneumatice,
Combinatul de prelucrare a lemnului. În acelaşi timp, s-au dezvoltat şi
modernizat combinatul de celuloză şi hirtie „Letea“, întreprinderea de pielărie
şi încălţăminte „Partizanul“, Întreprinderea de postav „Proletarul“,
întreprinderea mecanică şi altele. Acest ritm impetuos de dezvoltare economică
a făcut ca municipiul Bacău să realizeze în prezent o producţie industrială
anuală în valoare de circa 14 miliarde lei. Oamenii muncii de aici s-au angajat
ca în cinstea celei de-a 40-a aniversări a actului istoric de la 23 August 1944
şi a celui de-al XIII-lea Congres al partidului să realizeze o producţie
suplimentară în valoare de 500 milioane lei.
În imediata apropiere a cetăţilor industriale se înalţă
noile şi modernele cartiere de locuinţe. Pe cimpul dinspre Sărata, ca şi peste
pasajul de cale ferată, unde pînă nu de mult hălăduiau bălăriile, s-au
construit cartiere noi, adevărate „oraşe“ în oraş: Republicii, Cornişa
Bistriţei, Carpaţi, Milcov, Aviatori şi altele, în care trăieşte, în condiţiile
unui confort modern, peste 80 la sută din populaţia oraşului. Alături de cele
circa 45 000 de apartamente, s-au construit numeroase edificii
social-culturale, magazine comerciale, unităţi turistice şi prestatoare de
servicii pentru populaţie. Oraşul s-a îmbogăţit cu lucrări de artă monumentală,
au fost amenajate parcuri şi grădini, complexe sportive şi de agrement. Dacă la
data construirii lor — ne spune tovarăşul Vasile Albu, primarul municipiului —
vechiul palat administrativ sau fostul cinematograf „Mărăşti“, acum Teatrul
dramatic „Bacovia“, erau considerate construcţii monumentale, astăzi ele se
pierd între noile edificii realizate de proiectanţii şi constructorii noştri:
Casa de cultură, complexul hotelier „Moldova“, complexele comerciale „Select“ şi
„Romarta“, Institutul de învăţămînt superior, spitalul judeţean, sala
sporturilor. Şi continuăm să construim în ritm intens. Pînă la sfirşitul
actualului cincinal mai avem de înălţat şi pus în funcţiune noi capacităţi de
producţie, obiective social-culturale şi circa 8 000 de apartamente.
Într-adevăr, Bacăul continuă să fie un vast şantier. Se
construieşte atît în centru, cît şi în noile ansambluri de locuinţe Bistriţa-Lac,
Mioriţei, Bacovia, Ştefan cel Mare. Este de subliniat faptul că, în ultimii zece
ani, populaţia oraşului s-a dublat. Modernizarea centrului, ca şi a întregului
oraş este însoţită, cum e şi firesc, de un amplu program de lucrări
edilitar-gospodăreşti. Bacăul, care cu ani în urmă nu avea nici o stradă
asfaltată, dispune acum de o reţea de peste 120 kilometri de străzi
modernizate. În prezent, pe întreg cuprinsul oraşului se execută ample lucrări
de extindere a reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă, se amenajează noi
spaţii de joacă pentru copii, de recreare şi agrement. Sunt preocupări la
înfăptuirea cărora, pe lîngă fondurile alocate de stat, îşi aduc contribuţia
toţi cetăţenii. Acest aport se concretizează prin executarea unor lucrări
edilitar-gospodăreşti în acest an, prin muncă voluntar-patriotică, în valoare
de peste 200 milioane lei. Este şi aceasta o dovadă a dorinţei fiecărui băcăuan
de a-şi vedea oraşul în care trăieşte şi munceşte tot mai frumos, mai
înfloritor.
Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii"
Sursa: Scînteia, 15 martie 1984
Pe firul timpului: Hotelul "Moldova"
Un nou hotel la Bacău. La Bacău, în apropierea „Parcului trandafirilor“ se înalţă noul hotel al oficiului judeţean de turism, care va avea o capacitate de cazare de aproape 400 locuri. Noul hotel va dispune de numeroase spatii comerciale şi pentru diverse servicii. Constructorii trustului județean s-au angajat să încheie lucrările în a doua jumătate a anului 1979. (Gh. Baltă) - "Scînteia", 27 iulie 1978
Tot la înălţime se dovedesc şi constructorii din municipiul Bacău. În modernul ansamblu „Bistriţa-Lac“, ei au pus la dispoziţia oamenilor muncii noi blocuri de locuinţe. Cu acestea, numărul apartamentelor construite în anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului în municipiul Bacău a ajuns la 50 033. Numai în actualul cincinal au fost înălțate blocuri care însumează 950 de apartamente, cu 743 mai mult decît prevedea planul. În acelaşi timp, s-au dat în folosință moderna gară de călători, hotelul „Moldova“, piaţa centrală agroalimentară, două cinematografe, unităţi comerciale și altele. În anul 1985 vor fi construite încă 1 800 de apartamente, iar in viitorul cincinal — alte circa 10 000 de apartamente, precum si un mare număr de obiective social-edilitare. ("Scînteia", 2 decembrie 1984)
luni, ianuarie 09, 2023
Parcul Bacăului: între geneză şi extincţie…
GENEZA...Aşa se intitulează lucrările de artă înălţate de curînd în parcul Libertăţii din municipiul Bacău. Pentru realizarea lor, 40 de elevi de la liceele pedagogic, sanitar şi de construcţii din oraş au colindat localităţile de pe Văile Trotuşului, Caşinului, Oituzului, Tazlăului, adunînd în albume zeci de modele de sculptură în lemn, încrustate de artizanii satelor pe stîlpii porţilor, fîntînilor şi pridvoarele caselor. Constituiţi apoi într-o tabără de sculptură, sub îndrumarea profesorului Alexandru Huţanu, de la Şcoala populară de artă, ei au dăltuit in trunchiuri de stejar cele mai frumoase modele culese din comunele Berzunţi, Helegiu, Corbasca, Dofteana, Oituz şi Caşin, dînd viaţă unor veritabile opere de artă. Reunite sub genericul „Geneza”, lucrările tinerelor talente constituie astăzi nu numai o podoabă aleasă, ci şi un punct de atracţie pentru cei care vizitează oraşul. În acest mod informa întreaga ţară corespundentul ziarului Scînteia, Gheorghe Baltă, în numărul din 11 octombrie 1974, despre noua amenajare de parcul central al municipiului (Parcul Libertăţii, astăzi Parcul Cancicov).
Astăzi, acest ansamblu practic nu mai există. Cei 22 de stâlpii au căzut unul câte unul, coloana infinitului s-a prăbuşit şi ea, doar poarta monumentală mai rezistă, într-o stare avansată de degradare. Cum s-a ajuns aici? S-a dat vina pe timp, pe vreme, pe vremuri. Sporadic, înainte de diverse campanii electorale, s-au făcut promisiuni peste promisiuni. Idei au fost din partea specialiştilor, elanul civic nu a lipsit. Indiferenţa este, se pare, mult mai puternică. Din patru în patru ani, se mai aude câte ceva despre un proiect de reabilitare şi modernizare a întregului parc, după care liniştea se aşterne din nou. Patru ani înseamnă cu mult mai mult decât o simplă perioadă de timp. Patru ani reprezintă o nouă generaţie de copii care va creşte, îndepărtându-şi tot mai mult paşii de inima verde a oraşului şi de locul în care s-au născut....
Vezi şi: Gura de rai din parc...
duminică, ianuarie 08, 2023
Inedit: Restaurante mari, restaurante mici...în Bacăul anilor '70
Vă invit să vă delectaţi cu o savuroasă pagină despre reţeaua de restauraunte din oraşul Bacău şi modul în care se făcea alimentaţia publică la mijlocul deceniului 8 al secolului trecut. Articolul a fost publicat în numărul 3 din anul 1976 al revistei „Flacăra" („dosarul": Fără prejudecăţi despre RESTAURANTE MARI, RESTAURANTE MICI), sub semnătura lui Răzvan Bărbulescu, purtând titlul: Depăşirea planului de încasări nu este incompatibilă cu o servire exemplară într-un cadru civilizat:
„Duminică, 1 august. Seara, la restaurantul „Parcul Libertăţii“ erau două nunţi, în interior şi pe terasă, iar în grădină se bea bere şi se mîncau seminţe. De dovleac. Cu plăcere sau cu îndîrjire, toată lumea, la unison, era mobilizată ca la un adevărat concurs „cine mănîncă şi împrăştie mai repede“. Atîta dăruire, mărturisesc sincer, impresiona. Şi organizarea. Moderna unitate pusese la dispoziţia amatorilor, evident în limita posibilităţilor, farfurioare pentru coji. Părăsindu-ne o clipă extazul, constatăm cu toată seriozitatea că după două-trei-patru ore farfurioarele deveniseră cu totul neîncăpătoare şi nu numai ele, ci şi feţele de masă şi grădina şi..„ ca într-o imagine de coşmar, albele coji ajunseseră să acopere totul. Altfel, unitatea era bine aprovizionată cu „fripturi, antricoate, organe“, dar cine mai avea timp de ele?! Restaurantul este modern, Parcul Libertăţii frumos, plin de seminţe şi sticle de bere, goale, primele datorate numeroşilor „furnizori“ de toate vîrstele, şi de ambele sexe, dar de aceeaşi culoare, iar celelalte — rod al iniţiativei unităţii de a vinde bere oricui şi oricum, cu sticla şi cu Iada, în parc sau în picioare, în grădină. Ceva mai tîrziu, la „Moldoveanca", toată lumea bea. încet, cumpătat, moldoveneşte. „Dacă nu-i dai unuia de băut fără mîncare, te bate de te sminteşte sau îţi umple condica de minciuni“, mi se confesează Florica Lupaş, care-i ţine locul responsabilei, plecată în concediu. Localul mic, dar cochet, îngrijit, v-aţi dat probabil seama după denumire, este unul cu specific local şi oferă la preţuri de categoria a doua citeva dintre invenţiile culinare moldoveneşti, însă în seara asta are foarte puţini amatori. Absolut firesc. Ca să ştii să preţuieşti binele trebuie neapărat să ai de-a face cu răul. De pildă, la restaurantul „Decebal“! Drumul spre interiorul restaurantului, cel mai modern din Bacău, o adevărată oază de linişte, civilizaţie, bun-gust şi bună servire, trece prin infernul grădinii unde trebuie să fac un veritabil slalom printre numeroşii amatori de bere, care la ora aceea sprijineau tot ce găseau: stîlpi, coloane, scări. Pentru că şi aici, berea, pe lîngă cea servită cît de cît civilizat şi prompt la mese, se vindea în două colţuri cu coadă şi scandal, în picioare. Tot „Decebal“, tot categoria I, dar altă optică asupra comerţului.
Luni, 2 august, îi însoţesc pe dr. Dan Alexandrescu şi pe unul dintre asistenţii Inspectoratului sanitar într-un scurt raid de dimineaţă prin cîteva unităţi ale Trustului de alimentaţie publică din Bacău. Constatările pe scurt. La „Popas‘‘-Gherăeşti, într-un local care aşteaptă renovarea, sălile de consumaţie, dichisite cu o recuzită de la revelion, erau aranjate cu grijă, dar pereţii erau murdari şi pe alocuri scorojiţi, covoarele atît de pătate şi de murdare încit nu le mai puteai ghici culoarea, iar bucătăria, în materie de muşte, tindea să stabilească un record. Restaurantul „Nord“ „lucra“ numai cu grădina şi cu o încăpere profilată pe produse de tip „Gospodina“, despre care responsabilul Gheorghe Melinte avea numai cuvinte de laudă, dar căreia tocmai în dimineaţa aceea i se defectase instalaţia frigorifică, termometrul arătind in jur de +13 grade. „Micul restaurant“, unitate ieşită zilele acestea din renovare şi propusă, într-un viitor apropiat, pentru demolare, n-are, fie şi pentru această scurtă existenţă, o vitrină frigorifică, produsele crude şi preparate (de care unitatea nu duce cîtuşi de puţin lipsă) fiind ţinute „la vedere“ sub o foiţă de celofan. Oricum, dacă nu se vînd, se strică. În continuare, ne impresionează plăcut unitatea cu autoservire „Macul Roşu“, Îngrijită şi bine gospodărită, „Lacto-vegetarian“-ul cu o încăpere pentru copii şi o încărcată listă de bucate sau bogatul sortiment culinar al restaurantului „Bistriţa“. Seara, pe cont propriu, în calitate de consumator, aştept 20 de minute să vină un ospătar, sau să debaraseze cineva masa. Înzestrată cu pahare murdare, scrum de ţigară, o faţă de masă, mă rog, o masă care nu se deosebea cu nimic de celelalte libere. Într-o atmosferă de certă nesiguranţă, pândit de diferiţi indivizi în libertate prin bucătărie sau prin locul de acces al ospătarilor, încerc să descopăr măcar responsabilul, prezent conform programului, dar absent conform voinţei proprii şi logicii barmanului Georgeta Dobrescu: „are şi el treabă, n-o să stea tot timpul aici!“ Şi uite aşa, renunţ la mişcare, îmi piere şi foamea, singura grijă fiind să mă îndepărtez cît mai repede de privirile „amicale“ ale celor cîţiva magnifici cu echilibrul instabil. Am vizitat numeroase restaurante din Bacău. Mai mari şi mai mici, ale T.A.P.L.-ului şi ale O.J.T.-ului şi o remarcă s-a impus imediat: la Bacău se mănîncă bine. Adică unităţile sînt foarte bine aprovizionate, preparatele sînt numeroase şi prezentate într-o gamă culinară largă, şorturile de vin sunt din cele mai bune, bere (cel puţin cit a durat ancheta noastră) s-a vîndut din belşug. Firesc, cei ce răspund de aceste treburi, respectiv conducerile T.A.P-L.-ului şi O.J.T.-ului sau diferiţii responsabili de unități cu care am stat de vorbă, sînt mîndri de încasările lunare, de planurile „de vinzare“ depăşite. Firesc, pentru această bună aprovizionare trebuie să alergi, să te zbaţi, să sondezi, să n-aştepţi pentru că nu-ţi vine de nicăieri de-a gata un vin bun, de pildă. Dar acest aspect nu este singurul. Şi aici se impune o a doua remarcă: desigur, vindem, dar cum? Este de fapt şi concluzia anchetei noastre. Nu vedem nici o incompatibilitate între depăşirea planului de încasări şi o servire exemplară intr-un cadru civilizat, o dovadă în acest sens, pe lingă cele menţionate anterior, fiind restaurantul „Parcul trandafirilor". O faţă de masă curată, un aer care se poate respira, un serviciu prompt, o orchestră discretă sînt numai cîteva dintre atributele unui local civilizat, indiferent dacă este mare sau mic şi patronat de T.A.P.L. sau O.J.T."
***
Note: evidenţierea prin caractere boldite ne aparţine. T.A.P.L. = Trustul de Alimentaţie Publică Locală; O.J.T. = Oficiul Judeţean de Turism.
sâmbătă, ianuarie 07, 2023
North Boom Valley (Bacău): cele trei mari proiecte de pe Ştefan cel Mare
Analizate individual şi fragmentat cronologic, pe măsura anunţării lor, aceste proiecte prezintă avantaje incontestabile, dar şi puncte nevralgice. La modul landscape view, de pe malul opus al Lacului Bacău II, acest puzzle ar putea oferi în final un profil urban modern. La scară intraurbană, zona de nord a oraşului va deveni însă un muşuroi sufocat constructiv, strada Ştefan cel Mare (prin cei doar 1300 m lungime totală) devenind un fel de Canal Suez în vârf de sarcină…În sinteză, cele trei mari proiecte sunt prezentate în cele ce urmează:
City Lake View
Adresă:
str. Ștefan cel Mare 22 B
Dezvoltator/Constructor:
City Residence/Simba Invest
Prezentare: bloc P+10 etaje, 62 apartamente de 2
și 3 camere + 8 duplexuri la etajele 9 si 10
Locuri de parcare: 238
Suprafaţă spaţiu verde: 3000 mp
Observaţii: În construcţie. Apartamentele sunt deja vândute.
Ansamblul Avanera:
Adresă:
str. Ștefan cel Mare 24E
Dezvoltator/Constructor: Trutzi Real Estate
Prezentare: 200 de apartamente, regim de înălțime
S+P+10E (înălțime totală 39 metri), spaţii de birouri, spaţii comerciale,
locuri de joacă (497 mp). Suprafaţă construită: 22913 mp
Locuri de parcare: 271
Suprafaţă spaţiu verde: 2309 mp
Web: avanera.ro
Observaţii: în construcţie.
Bacău Shopping Mall
Adresă: str. Ștefan cel Mare 28 (Arena Mall),
până la magazinul Lidl (str. Ștefan cel Mare 36)
Dezvoltator/Constructor: Arena Mall, Accor/SSAB Bacău
Prezentare: extindere Arena Mall cu 14.600 de
metri pătrați, construire Hotel Mercure**** (capacitate: 80 camere), ansamblu
rezidențial cu circa 300 de apartamente.
Locuri de parcare: 1.923 (cu tot cu mall-ul)
Suprafaţă spaţiu verde: ?
Web: - (detalii în Ziarul de Bacău)
Observaţii: Obiectivele sunt în etapa obţinerii autorizaţiior de construire. Inaugurarea extinderii centrului comercial
este programată pentru data de 30 noiembrie 2024, iar a hotelului pentru cel
târziu 1 mai 2025, conform Ziarului deBacău. Valoare investiţie: 35 de milioane de euro.
vineri, ianuarie 06, 2023
Pe firul timpului: Hotelul "Decebal" din Bacău
Din nou înapoi, pe firul timpului băcăuan, încercând să intrăm în atmosfera marilor transformări edilitar-urbanistice ale deceniilor 6-7 din secolul trecut. Astăzi ne vom apleca asupra Hotelului "Decebal", construcţie ridicată rapid şi care a devenit pentru următoarele decenii unul dintre cele mai cunoscute repere citadine, dacă ne luăm fie şi numai după numărul mare de cărţi poştale ilustrate emise şi circulate în întreaga ţară o lungă perioadă. De ajutor ne stă presa locală şi naţională, prin care am navigat cu multă curiozitate, precum pescarul în căutarea unor capturi cât de mici, dar cu valoare documentară....
Ziarul Informaţia Bucureştiului din 21 noiembrie 1969 anunţa pe prima pagină, la secţiunea “Veşti turistice”, cu câteva luni bune înainte, marele eveniment:
La începutul anului viitor, la Bacău, se va da în folosinţă hotelul „Decebal“, o construcţie modernă care va oferi turiştilor condiţii optime de cazare. Clădirea are 12 niveluri, la ultimul fiind amplasate o terasă şi o cofetărie. Spaţiul de cazare va fi de peste 200 de locuri. La parter vor funcţiona un salon de coafură - frizerie şi chioşcuri cu articole de artizanat. De asemenea, hotelul va dispune de un bar de zi, parking etc.
Primăvara anului 1970: hotelul este terminat, iar România liberă din 26 aprilie 1970 anunţa sintetic: În localitate a fost dat ieri în folosinţă complexul hotelier„Decebal“. Clădirea situată în centrul oraşului are 12 nivele şi este construită într-un stil arhitectonic original. În cadrul acestui complex funcţionează un hotel cu 214 locuri, un restaurant, bar, terasă, cofetărie, magazin de artizanat, diferite unităţi de autoservire.
Important detaliu, am aflat astfel data exactă a inaugurării: sâmbătă, 25 aprilie 1970. Reţinem data.
O nouă realizare arhitectonică împodobeşte centrul oraşului Bacău: complexul turistic „Decebal“. O contracţie care îmbină stilul modern cu semnele arhitecturii tradiţionale îşi desfăşoară contururile într-o piaţă spaţioasă, îmbogăţind peisajul citadin. Realizat în întregime de arhitecţii şi inginerii proiectanţi de la D.S.A.P.C. Bacău, care au găsit soluţii pline de fantezie şi originalitate, noul hotel-restaurant reprezintă, prin linia sa armonioasă şi prin interioarele de bun gust şi eleganţă, un punct de permanentă atracţie. Apariţia acestui hotel al O.N.T.-ului a declanşat un plăcut spirit competitiv. Conducerea T.A.P.L. a terminat de curînd renovarea restaurantului „Bistriţa“. Apreciem în mod deosebit efortul de ase creia o ambianţă intimă la care se adaugă inspiratele forme geometrice ale pereţilor. După ce, în cadrul acestei rubrici, aim criticat lipsa de fantezie a unor decoratori de restaurante, ne face plăcere să evidenţiem această iniţiativă. Rămîne acum ca cele două frumoase puncte de frecvenţă umană să nu fie degradate în nici un fel, iar serviciul curent să nu abdice de la normele civilizate pe care le presupune cadrul arhitectonic. (în articolul “Urbanizare şi civilizaţie” din revista Ateneu, anul 1970, sub semnătura Ioanei Parava)
La Bacău a fost inaugurat un nou complex hotelier, purtînd numele „Decebal". Clădirea, situată în centrul oraşului, este construită într-un stil arhitectonic original, dispunînd, în cadrul celor 12 nivele, de 214 locuri de cazare, un restaurant, bar, cofetărie, magaxin de a rtizanat, unităţi pentru servicii şi de o terase-restaurant. (Drum nou nr. 4/1970)
Peste cîteva zile se vor da în funcţie două noi şi moderne complexe hoteliere şi de alimentaţie publică din reţeaua O.N.T. Este vorba de hotelul „Decebal" din Bacău, amplasat în centrul oraşului, avînd o capacitate de 214 locuri în camere cu 1 şi 2 paturi, dotate cu confort optim şi mobilat modern. Hotelul dispune şi de un restaurant propriu avînd o capacitate de 190 locuri, precum şi de un bar de zi,loc de parcare etc. Un edificiu asemănător îşi va deschide porţile în curînd şi în oraşul Craiova. El se va numi „JIUL“ şi are o capacitate de cazare de 264 locuri în camere cu 1 şi 2 paturi, precum şi 8 apartamente. Hotelul are restaurant propriu cu o capacitate de 170 locuri, precum şi un frumos bar de zi. (în articolul Decebal şi Jiul, ziarul Munca, 23 aprilie 1970). În acelaşi număr al publicaţiei apare şi o imagine cu Hotelul UGSR (astăzi „Venus”) din Slănic-Moldova, sub caracterizarea: îşi profilează silueta zveltă noua clădire care va dispune în final de 500 de locuri pe serie şi un confort ultramodern)
joi, ianuarie 05, 2023
Iași mai vizibil decât Bacău, dar tot Bacovia e fruntea 😁