Sindromul verdelui pe hârtie: protejarea arborilor "excepţionali"

      Autoritățile locale vor avea obligația de a proteja arborii excepționali de pe teritoriul localităților lor, a decis Senatul săptămâna trecută. Prevederile proiectului de lege adoptat vizează completarea și actualizarea cadrului legislativ existent privind conservarea și extinderea spațiilor verzi din intravilanul localităților. Potrivit prevederilor actului normativ, categoria arborilor excepționali include specimenele de arbori unici, fie prin dimensiune, vârstă, formă, locație sau raritate, fie printr-o sere de calități de ordin estetic, istoric, cultural sau economic. Arborii vor fi identificați de autoritățile locale, urmând a fi stabilite modalități de protejare și conservare a acestora. Autoritățile locale vor întocmi registre locale ale arborilor excepționali, similare registrelor locale ale spațiilor verzi, în care vor fi menționate datele tehnice asociate acestora. Registrele au caracter public, putând fi consultate la sediile autorităților locale. Fiecare lună de întârziere în întocmirea registrelor locale ale arborilor excepționali va fi sancționată cu amenzi, astfel: 2000 lei pentru fiecare comună, 2500 lei pentru fiecare oraș, 3000 lei pentru fiecare municipiu și 3500 lei pentru fiecare primărie de sector, conform stiripesurse.ro. 
      În sinteză: redundant, demagogic şi ipocrit. Dacă nu mă credeţi, uitaţi-vă cu atenţie prin oraşul dumneavoastră de domiciliu...Cel din România, ca să fiu mai exact.

       Vezi şi: Arbori remarcabili din Bacău

Bacăul experienţelor senzoriale

     O iniţiativă interesantă a fost pusă astăzi în aplicare în centrul municipiului: Map me Happy Bacău, rod al Asociaţiei Romanian Youth Movement for Democracy (RYMD), asociaţie cunoscută băcăuanilor prin proiectul „Cetățeni Activi pentru Bacău”. Oraşul are nevoie de revalorizarea spaţiului public, de un urbanism participativ aplicat, după cum spuneam de n ori pe acest blog. Iată un prim pas făcut cu dreptul. Sper să mai urmeze şi alţii. Cunosc foarte bine faptul că în România rezultatul final al multor proiecte de acest gen ajunge – în cel mai bun caz  – într-un sertar al unui funcţionar public lipsit de orice pregătire/viziune. De această dată sunt mai optimist: mă bucur că măcar băcăuanii de vârsta a treia au avut posiblitatea de a-şi admira oraşul de pe o imagine satelitară de 50 mp…

Pe masa de biliard a culturii

       O comparaţie între oraşele candidate la titlul de capitală culturală europeană 2021, oraşele mari ale României (cu o populaţie de peste 100000 de locuitori) şi zonele lor de influenţă urbană. Este clar, multe oraşe şi-au (re)descoperit vocaţia culturală. Măi să fie!

Fond hartă: Ariile de influenţă ale oraşelor mari, sursa: OACHEŞU ŞTEFAN VILSON  (2011) - "ROLUL ORAŞELOR MARI ÎN DEZVOLTAREA REGIONALĂ A ROMÂNIEI", (rezumat teză de doctorat), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie

14 oraşe se bat pentru a deveni capitală culturală europeană. Candidatura Bacăului a fost acceptată

      Conform Hotnews, "candidaturile a 14 orase din Romania - Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Brasov, Braila, Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Sfantu Gheorghe, Suceava, Timisoara si Targu-Mures - au fost acceptate pentru titlul de Capitala europeana a culturii 2021, in urma analizarii documentatiei depuse, anunta Ministerul Culturii. Eligibilitatea dosarelor de candidatura ale oraselor mentionate a fost validata de expertii Comisiei Europene, se arata intr-un comunicat citat de Mediafax. In prima jumatate a lunii noiembrie vor fi publicate informatii suplimentare despre agenda reuniunii si planificarea prezentarii candidaturilor de catre orasele candidate, iar reuniunea de preselectie, in urma careia juriul european va intocmi o lista scurta a oraselor candidate, va avea loc in perioada 7 - 10 decembrie.

     "Numarul mare al oraselor candidate demonstreaza constientizarea actului cultural ca instrument al cresterii economice si al dezvoltarii", declara Ionut Vulpescu, ministrul Culturii. "Suntem placut surprinsi de interesul manifestat de autoritatile locale, de cetatenii oraselor care si-au depus candidatura. Interesul pentru cultura are si o componenta pragmatica, de care nu putem sa nu ne bucuram: se constientizeaza astfel faptul ca actul cultural devine tot mai mult un instrument al cresterii economice, al dezvoltarii si genereaza prosperitate", a mai spus acesta. In plus, ministrul Culturii spune ca felul in care au reactionat cetatenii, mobilizarea diverselor institutii si conlucrarea lor pentru intocmirea proiectelor fiecarui oras sunt un atu pentru dezvoltarea lor viitoare. "Experienta capatata acum, ideile promovate si proiectele intocmite pot fi folosite pentru generarea unor noi proiecte culturale, pe care Ministerul Culturii va fi bucuros sa le sustina. Sunt convins ca numarul mare de candidaturi va fi urmat de actiuni practice, concrete, in sustinerea proiectelor fiecarei comunitati in parte, care sa dovedeasca seriozitatea lor", a incheiat acesta.

             Ministerul Culturii a lansat, in decembrie 2014, un apel adresat oraselor din Romania care doresc sa candideze la titlul de Capitala europeana a culturii pentru anul 2021. Programul "Capitala culturala europeana" a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii. Pana in prezent, peste 40 de orase au detinut acest titlu. In 2007, orasul Sibiu a detinut acest titlu, alaturi de Luxemburg. Orasul Mons, situat in sudul Belgiei, a preluat la sfarsitul lunii ianuarie rolul de "capitala culturala europeana", pentru un an, alaturi de localitatea Plzen din Cehia, cu ambitia de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economica, la fel ca predecesoarele sale, Lille si Liverpool."

Sursa: hotnews.ro

Harta eparhiilor

O interesantă hartă a eparhiilor, datată 1902.  Faţă de situaţia actuală, lucrurile stăteau cam altfel...

(Click pe hartă pentru mărire)

Lacustră

Trecem la ora de iarnă

      În acest week-end vom trece la ora de iarnă, ziua de duminică, 25 octombrie  devenind astfel cea mai lungă zi a anului. Nu uitaţi deci ca sâmbătă noaptea/duminică dimineaţa să daţi ceasurile înapoi cu o oră. Bucuria celor mai puţin matinali!

Jumătate de toamnă

Relativitatea binomului spaţiu-timp (varianta românească)

  În sfârşit, iată că şi cei de la Google Maps au înţeles cum stă treaba cu starea drumurilor româneşti. Calvarul deplasărilor exprimat în unitate de timp :)

Imaginea oraşului, în ochii adolescenţilor

      Câteva concluzii extrase din paginile unor adolescenţi de 16-17 ani, după un seminar referitor la imaginea urbană. Lucrarea practică de final a vizat un studiu de caz la îndemână: oraşul Bacău. Nu vă gândiţi că sunt copii. De multe ori, luciditatea şi profunzimea lor este de mii de ori mai valoroasă decât demagogia politicienilor. Deci Bacăul este...

”.. un oraş care nu a mai evoluat şi care uşor, uşor, începe să regreseze”

„oraşul în care pasarela de la gară îţi poate oferi priveliştea unor frumoase apusuri de Soare”

„oraşul în care cartierele din nord şi din zona gării sunt periculoase”

„o imagine externă nu este foarte importantă deoarece foarte puţine persoane sunt interesante să viziteze oraşul”

„din punct de vedere estetic oraşul este semi-curat”

„nu avem campanii de promovare a oraşului”

„pe strada Logofăt Tăutu (cea cu Şcoala „Mihai Drăgan”) am descoperit o porţine superbă, cu multă verdeaţă”

„constat cu tristeţe că nu văd acest oraş servindu-mi ca locuinţă peste 10 ani”

„din punctul meu de vedere, Bacăul este un oraş frumos dar totuşi indiferent pentru cei care nu locuiesc aici, pentru că oraşul nu excelează la capitolul atracţii turistice”

„se dărâmă mult şi nu se construieşte nimic atractiv”

„un oraş care nu este exploatat cum trebuie”

„un oraş în care calităţile eclipsează defectele”

„dacă îi întrebăm pe tineri, aceşti pot afirma cu dezolare că Bacăul este un oraş mort. Ei îşi doresc mai mult divertisment, mai multe activităţi culturale, mai mult din partea universităţilor din oraş”

„multe minusuri la capitolul imagine”

„un oraş monoton pentru vizitatori”

„un oraş  care nu are o strategie menită să-l pună în valoare o imagine proprie”

„nu vreau să par pesimistă. Tind să cred că Bacăul va evolua spre bine”

„pentru ca oraşul să se schimbe, trebuie să ne schimbăm mai întâi noi”

„un mare dezavantaj este numărul mic al facultăţilor”

"un oraş care poate fi vesel şi colorat dar care îmbracă culorile dragi lui Bacovia pentru că aşa ne complacem, aşa ne-am obişnuit, aşteptând să vine o minune din exterior care să ne aducă pe tavă, ca unui om bolnav, pastila visată" 

„oraş gri, fără viaţă”

„oraş fără identitate”

„un oraş din ce în ce mai aglomerat, în care este greu să respiri printre atâtea construcţii şi maşini”

„are marele avantaj că putem dărâma multe pentru a construi mai bine, mai folositor”

Vezi şi: Ce ne place şi ce nu ne place în Bacău