La porţile Orientului

În limbaj modern: globalizare. 

La defilare

Să  mai spună cineva că nu a fost extrem de interesant la defilarea din acest an :)

Judeţul Bacău, între vitalitate şi dramatism demografic

   Nu este nevoie de indicatori demografici  simandicoşi, pagini pline cu tabele peste tabele ori grafice sofisticate pentru a surprinde realitatea. Harta de mai jos ne oferă o imagine spaţială clară a marillor disparităţi înregistrate de unităţile administrativ-teritoriale băcăuane în ceea ce priveşte dinamica populaţiei. 

Bacăul este coborât în ierarhia urbană naţională...

După un deceniu şi jumătate şi o duzină de modificări şi completări, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a făcut public Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, act normativ de importantă majoră, aflat se află în consultare publică până pe 8 decembrie. Obiectivul legii este “de a reglementa statutul localităților din România și de a le clasifica astfel încât să poată furniza un cadru pentru politici investiționale cu impact pozitiv asupra dezvoltării teritoriului național și îmbunătățirea calității vieții pentru toate comunitățile locale”. Forma supusă consultării propune clasificarea unităților administrativ teritoriale (UAT) urbane în 7 categorii, iar a celor rurale - în 2 categorii, faţă de legea aflată încă în vigoare (Legea nr. 351/2001), care ierarhiza toate localităţile în 5 categorii.

Potrivit MDRAP, modificările față de actul normativ în vigoare au urmărit „o reclasificare a localităților care să reflecte mai bine situația reală la nivelul teritoriului național. În România există 3181 unități administrativ–teritoriale de bază (103 municipii, 217 orașe și 2861 comune), care cuprind 13750 de localități astfel: 320 de localități urbane reședință de oraș / municipiu, 2861 de sate reședință de comună, 473 de localități componente ale orașelor / municipiilor, 470 de sate aparținătoare de orașe / municipii și 9626 de sate componente ale comunelor. Revizuirea sistemului actual de stabilire a statutului urban / rural este necesară întrucât acesta a permis, în lipsa unui mecanism de monitorizare, trecerea în categoria urbană a unor comune fără potențial de urbanizare și fragmentarea administrativă a altor comune. În momentul de față, foarte puține municipii și orașe îndeplinesc indicatorii minimali cantitativi și calitativi de definire a localităților, astfel încât este nevoie de o nouă viziune asupra rețelei de localități pentru ca acestea să poată fi sprijinite în procesul de dezvoltare în mod adaptat în funcție de rolul lor teritorial dar și de nevoile lor specifice.”

Conform noului proiect de lege, municipiul Bacău este coborât în ierarhia urbană naţională de la rangul I (municipiu de importanță națională, cu influență potențială la nivel european - foto) la categoria a III-a, pol regional secundar, municipiu de importanţă regională, alături de alte 17 oraşe. Oneştiul s-ar încadra în categoria a V-a (pol judeţean secundar, cu rol de echilibru la nivel judeţean), Comăneştiul şi Moineştiul sunt propuse la categoria a VI-a (centre urbane cu rol zonal, cu rol de servire teritorială şa nivel subjudeţean). În ultima categorie, cea mai eterogenă (centre urbane cu funcţii specializate), sunt trimise celelalte oraşe ale judeţului (Buhuşi, Slănic-Moldova, Dărmăneşti şi Târgu Ocna).

Era evident că Legea 351/2011 nu mai reflecta realităţile actuale din sistemul urban românesc. Din acest punct de vedere iniţiativa ministerului este lăudabilă. Din păcate ea păstrează însă acelaşi caracter discreţionar, în care diferitele tipologii par a fi făcute aleatoriu şi fără nicio bază concretă, cu excepţia poate a unor interese strict politice. Nu mă amăgesc cu ideea că fundamentarea acestui proiect de lege a luat în calcul (măcar ca intenţie) studii şi proiecte academice de mare valoare. Gândirea interdisciplinară nu ne este cunoscută la nivel de instituţie publică. Dar măcar se puteau lectura în prealabil documente oficiale care făceau o analiză mai serioasă a reţelei urbane (gen Strategia de dezvoltare teritorială a României – Studiul 15: Reţeaua de localităţi după rang şi importanţă, 2014). Nu mai avem timp pentru experimente şi jocuri teritoriale, aşa cum s-a făcut până acum. Nu putem băga în aceeaşi oală - la nivel funcţional – covrigii de Buzău cu nişte componente aeronautice. Doar dacă vrem să jucăm Marocco, însă cu efecte dezastruoase asupra relaţiilor şi aşa fragile dintre satul şi oraşul românesc...

Vezi şi: Podu Turcului şi PATN: universuri paralele

România expediţiilor polare...

     Cotidianul Adevărul ne prezintă o situaţie a drumurilor cu risc major de înzăpezire (foto).  Punând alături o hartă cu reţeaua rutieră din România, ne-am întreba dacă ţărişoara noastră nu s-a transformat într-un iceberg plutind în derivă în cine ştie ce ţinuturi polare...

   Articolul complet este disponibil aici.

Oraşul dilemelor cotidiene

      „Cutia asta de beton, aşa cum o numesc miturile urbane, e o ridicătură în pătura de ciment pe care noi am construit-o. Asta îmi aminteşte de cînd eram mică şi patul în care dormeam mi se părea imens, iar atunci cînd voiam să mă ascund, mă băgam sub pătură, iar corpul meu făcea ca ea să semene cu un cort. Totul e conectat şi compact, cu mici denivelări, ceea ce mă face să visez că stau sub aceeaşi membrană imensă cu toate babele, casnicele, copiii care au învăţat să se joace singuri în faţa blocului, cu parcările subterane, cu scriitorii…”

       Un savuros articol din ultimul număr al revistei Dilema veche, număr dedicat oraşului şi problemelor legate de această construcţie umană atât de greu de îmblânzit. Despre cultura locuirii, vecinătăţile urbane băcăuane şi reverberaţiile urbanismului socialist, sub peniţa sprinţară a artistului vrăncean Geo Barcan- click aici.  

      P.S.: Geo, nu-i aşa că te vei face arhitect sau urbanist? Oraşul ar avea o mare şansă...

Arcuri de triumf dintr-o lume (aproape) dispărută

   Poarta tradiţională românească: hotar, obiect de mândrie, simbol al trecerii, pătrundere dintr-un spaţiu profan într-unul domestic, „arc de triumf” al unei lumi vernaculare aflate pe cale de dispariţie...Dintre puţinele exemple care mai stau în picioare, să admirăm astăzi frumuseţea artei populare din zona Lapoş - Dărmăneşti.

    „Poarta îndeplineşte în viața poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viata insului. Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viată, în viața reală de afară. Poarta veghează la căsătorie şi sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi; ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai putin, să vegheze alte naşteri, alte nunți, alte morți” (Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1943)

Intrăm pe cod de ninsoare

       Pentru intervalul 24 noiembrie, ora 16 – 25 noiembrie, ora 14, ANM ne avertizează că va ninge temporar în zona de munte, iar în Carpaţii Meridionali şi în cea mai mare parte a Carpaţilor Orientali se va depune strat de zăpadă, local mai consistent. Treptat, vor predomina ninsorile şi în estul şi sudul Transilvaniei, precum şi în Subcarpaţii Moldovei.Trecător şi izolat, precipitaţii mixte vor fi şi în zonele deluroase din restul teritoriului. În sudul şi sud-estul ţării se vor cumula cantităţi de apă ce pot atinge pe arii restrânse 15...20 l/mp. Precipitaţii, local mai abundente, se vor semnala şi pe parcursul zilelor următoare. 

Demult

Trecând pe strada ta,

Pe care nimeni n-o mai ştie -

Al nopţii foşnet evoca:

- Filosofie!

Încet, un paznic fluiera

Poema-atâta de târzie...

Pustiul nopţii evoca:

- Filosofïe!

Alveole spaţio-temporale

   Una dintre puţinele case din centrul Bacăului care au scăpat ca prin minune de tăvălugul sistematizării comuniste. Dacă zidurile ar putea vorbi...