Geografie economică băcăuană (ediţie revizuită şi adăugită)

   Nu este nevoie să scormoneşti prin cartiere mărginaşe. Aceste anunţuri sunt tot mai vizibile în plină zonă centrală. Par să se înmulţească pe zi ce trece, semn de boală grea. Sau poate o fi o stare de spirit...

Sub vremuri, vorba cronicarului

     Un unghi neverosimil. Un fel de tânguire sau poate o temenea între cer şi pământ, fără a-şi ştirbi din demnitatea regnului său...

Parcul "George Bacovia",  februarie 2017

Let's get lost!

     Veştile bune trebuie să circule :). Rezervaţi-vă un loc cel târziu până pe 10 martie, la adresa de e-mail office@cedratour.ro !

Vezi şi:
Un week-end al geografilor
Recunoaşte Bacăul! Povestea merge mai departe
Geografii încep anul şcolar cu o nouă surpriză

Toponimii variabile

   De o parte şi de alta a aceleaşi străzi, separate de vreo 12 metri. Probabil că axul drumului poartă numele de Răszboieni...

O nouă staţiune turistică pe harta judeţului Bacău

Localitățile Borsec (județul Harghita) și Sucevița (județul Suceava) au fost atestate ca stațiuni turistice de interes național, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în ședința de astăzi.

De asemenea, un număr de 10 localități sau zone componente ale unor localități au primit atestare ca stațiuni turistice de interes local: Baia de Fier - județul Gorj, Boghiș - județul Sălaj, Colibița - județul Bistrița-Năsăud, Moisei - județul Maramureș, Negrești Oaș – județul Satu Mare, Pojorâta – județul Suceava, Sângeorgiu de Mureș – județul Mureș, zona Băile Banffy – municipiul Toplița, județul Harghita, zona Băile Ocna Dej – municipiul Dej, județul Cluj, zona Moinești-Băi – municipiul Moinești, județul Bacău.

Prin promovarea ca stațiuni turistice de interes național sau local, aceste localități vor avea șanse mari în atragerea de finanțări nerambursabile, în condițiile în care unele programe de finanțare impun existența atestării ca stațiune turistică.

După completările făcute astăzi, în total sunt atestate ca stațiuni turistice de interes național 43 de localități, iar 57 de localități au primit atestatul de stațiuni turistice de interes local.

Foto sus: o superbă imagine panoramică a municipiului Moineşti (sursa: Viorel Costea)

La cumpărături

     Strada Regele Ferdinand (actuala N. Bălcescu), 1936. Cam pe unde este magazinul Profi din centru. Poftiţi la shopping! 

Ce imagine preferaţi? :)

Prin drogheriile Bacăului

Sursa: DJBAN

La început de secol XX

     Trăim într-o lume în care bunele maniere devin tot mai desuete. Bădărănia, brutalitatea limbajului, ochiul chiorâş, mizantropia, infatuarea, intoleranţa, wtf-urile devin omniprezente în mai toate mediile reale sau virtuale. Şi atunci te minunezi când vezi o astfel de urare venită parcă din altă lume, fie ea şi de la 1901...

Axis mundi

   La capăt de stradă. La un fel de răscruce a timpului citadin cu rezonanţă medievală. Mai nou, la o străpungere subpământeană care vascularizează şi regenerează suflul oraşului spre apus. Paradoxal, aproape invizibilă de când mă ştiu. Suportând cel mult priviri grăbite ale omului nou, oripilat de aerul vetust şi de izul de clisă rebreniană. Ceva totuşi mai atrăgea privirea ca un magnet. Ceva inexistent în cartierul fără prispe dar plin de panouri prefabricate. Abia acum câteva zile am remarcat: sub streaşina dintre lumi, stâlpii de susţinere parcă dispăruseră în neant. Devenea clar, nervurile lemnoase nu mai puteau hrăni o lume de mult dispărută şi prea uşor trecută în uitare...

Topul staţiunilor balneare din România. Slănic-Moldova ocupă locul 7 în ierarhia ARB

   Asociaţia Română de Balneologie (ARB) a publicat recent o clasificare a staţiunilor balneare din ţara noastră, folosind o bază metodologică reprezentată de o analiză multicriterială. Cele zece criterii de evaluare luate în considerare pentru anul 2016 se referă la următoarele aspecte, conform /bioclima.ro:

1.   Accesibilitate, infrastructura, patrimoniu public, management urbanistic, implicarea autoritatilor locale;

2.   Existenţa unor structuri de educaţie şi cercetare ştiinţifică aflate în legătură cu centre universitare apropiate, prezenţa unui personal universitar în staţiune, existenţa unui nucleu de cercetare ştiinţifică;

3.   Notorietatea externă a staţiunii: identificarea unor elemente ce vizează promovarea staţiunii la nivel internaţional, spoturi video în limba engleza, situri web în limba engleză, participarea la targuri internaţionale, articole ştiinţifice în limba engleză, participarea la evenimente desfăşurate la nivel internaţional, legaturi externe, prezenţa unor tour-operatori intarnţionali, existenţa unor investitori externi;

4.   Notorietatea internă a staţiunii: identificarea unor elemente moderne de promovare internă a staţinuii balneare, organizarea unor evenimente specifice promovarii sectorului balnear , participarea la targuri interne de turism, articole şi materiale de promovare în limba română, situri de promovare ;

5.   Calitatea factorilor naturali de cură utilizaţi în staţiunea balneară analizată, certificarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, elemente de cercetare ştiinţifică a factorilor naturali, diversitatea factorilor naturali utilizaţi, gradul de prezentare a acestora;

6.   Calitatea serviciilor turistice şi medicale din cadrul staţiunii balneare analizate, nivelul de calificare a resurselor umane, prezenţa animatorilor de staţiune ;

7.   Strategii de dezvoltare a staţiunii identificate prin planuri ale autorităţilor locale şi ale operatorilor din staţiunea balneară analizată ;

8.   Nivelul investiţiilor în baze de tratament şi unităţi de cazare la nivelul staţiunii balneare analizate ;

9.   Disponibilitate la dialog a factorilor de decizie locali şi a investitorilor / operatorilor economici din staţiune ;

10. Premii ştiinţifice, medalii, menţionări ale staţiunii în documente ale autorităţilor centrale, vizibilitate a nivelului de excelenţă al staţiunii balneare.

Sursa tabelului: Asociaţia Română de Balneologie