Te uită cum plouă ianuarie...

 

Chiar aşa: "Ce e nou în oraşul nostru?"

         Dacă lipseam 15 ani din oraşul meu natal şi aş fi revenit acum, desigur că aveam nevoie de un însoţitor care să mă conducă. Oraşul Bacău, oraşul foştilor capitalişti de teapa lui Porumbaru, Filderman, Izvoreanu, Calmanovici, Iordănescu, oraşul vechilor magherniţi unde erau exploataţi crunt miile de muncitori, oraşul foştilor cerealişti care-şi umpleau hambarele pe urma trudei ţărănimii muncitoare, oraşul Bacău a devenit de nerecunoscut în anii puterii populare.

Nici în 50 de ani, vechea clasă exploatatoare, marii capitalişti nu realizau ceea ce a realizat poporul nostru muncitor în 15 ani de la eliberare. Oraşul Bacău şi-a schimbat complet înfăţişarea, au apărut fabrici noi ca cea de confecţii „Bacăul“, Uzina de şuruburi „Muncitorul liber“, Uzina metalurgică, Combinatul de carne. Iar Fabrica de textile „Proletarul“. Fabrica de piele şi încălţăminte „Partizanul“ au fost utilate modern şi înzestrate cu grădiniţe şi creşe pentru copii, cantine, dispensare medicale, staţionare, băi etc. În centrul oraşului au apărut clădiri impunătoare unde au fost amplasate magazine de stat. Chiar luna aceasta s-a deschis un nou magazin universal de toată frumuseţea. Tot anul acesta, locuitorii orașului Bacău au participat la inaugurarea marelui Stadion „23 August“, cu o capacitate de 20.000 de locuri. Teatrul de stat complet refăcut, Filarmonica de stat, două grădini de vară, ştrandul tineretului, 4 parcuri şi cele 3 săli de cinematograf stau la dispoziţia oamenilor muncii. Mereu oamenii muncii primesc locuinţe în noile blocuri ce se construiesc în diferite părţi ale oraşului.

Femeile, prin diferite acţiuni obşteşti şi prin participarea efectivă la munca patriotică, au contribuit ca oraşul Bacău, unul din principalele centre muncitoreşti ale ţării noastre, să arate cit mai frumos. Femeile din oraşul nostru sînt hotărîte să cinstească cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre cu noi realizări în producţie şi pe tărîm social. -  Maria MIHAI, preşedinta comisiei de femei de la Fabrica “Partizanul”

Sursa: revista “Femeia”, 1959

Foto: Bacăul la ora marilor prefaceri (colecţia ing. Mihai Ceucă)

Decembrie 1975: „Luceafărul“ - un mare magazin la Bacău

    La Bacău, a avut loc de curînd inaugurarea marelui magazin universal „Luceafărul“. Operă a proiectanţilor şi constructorilor din localitate, noua unitate a comerţului băcăuan, înălţată intr-un stil arhitectonic deosebit, constituie o adevărată podoabă a municipiului de pe Bistriţa. Pe o suprafaţă utilă de aproape 8 000 mp, cumpărătorii pot găsi o gamă variată de mărfuri industriale pentru bărbaţi, femei, copii şi adolescenţi. Magazinul are aproape 500 de lucrători şi dispune de raioane specializate care însumează mărfuri cît 50 de magazine obișnuite la un loc. (Gh. Baltă, corespondentul „Scînteii“) – în "Scînteia", 16 dec 1975.

Interviu revista "Femeia", 1976

"Luceafărul" comerţului băcăuan prinde viaţă. Una dintre cele mai interesante imagini cu "simbioza" vechi-nou din Bacăul sistematizării urbanistice din perioada comunistă. Sursa foto: colecţia ing. Mihai Ceucă; Ioan Bîşcă.

     Potrivit fotoreporterului Ioan Bîşcă, "magazinul universal Luceafărul a fost proiectat de Rozela Burnea Georgescu, arhitecta din Bacău care a mai semnat, între altele, proiecte precum blocuri de locuințe în Roman, Moinești, Comănești, Bicaz, Focșani și Bacău, sediul Procuraturii Bacău (1963), sediul Trustului Petrol Moinești (1966), Policlinica din Piatra Neamț (1967), magazine universale în Roman (1967) și Moinești (1968), complexul comercial „Zemeș” din Moinești (1968), hotelul Venus din Slănic Moldova (1971), hanul turistic „Măgura” (1974), extinderea și reamenajarea de la Teatrul Bacovia (1979), Hotelul Moldova (1979) și sala Ateneu din Bacău (1983)."

Sursa foto: Ioan Bîşcă/Deşteptarea. Colorizare digitală: LŞ

Cu cât se vinde Bacăul de odinioară?

 E mult, e puțin...Legile economiei de piață sunt "corectate" în lumea colecționarilor. Pasiunea costă, nu-i așa? 😁

Prin Bacău cu autobuzul...

La garajul secţiei de transporturi din cadrul Întreprinderii Comunale din Bacău stau la start cîteva maşini aşteptîndu-şi şoferii. Dar Vasile Hriţcu şi Victor Lupaşcu încă n-au venit şi nici nu vor veni curînd. La restaurantul Zahana berea curge şuvoaie, încercînd să le potolească setea. Beau de trei zile şi pîrdalnica de arsură încă nu-i stinsă. Cheful trebuie menţinut patru zile, la fel ca în fiecare lună după salariu, altfel strică firma şi li se duce dracului faima. (pasaj din articolul Prin Bacău cu autobuzul, ziarul „Munca” nr 5461/1965)

Foto: Restaurantul Zahana din vechiul centru al oraşului Bacău

Sursa: colecţia ing. Mihai Ceucă; Irina Amalia Băcăoanu

Parcul Bacăului: între geneză şi extincţie…

    GENEZA...Aşa se intitulează lucrările de artă înălţate de curînd în parcul Libertăţii din municipiul Bacău. Pentru realizarea lor, 40 de elevi de la liceele pedagogic, sanitar şi de construcţii din oraş au colindat localităţile de pe Văile Trotuşului, Caşinului, Oituzului, Tazlăului, adunînd în albume zeci de modele de sculptură în lemn, încrustate de artizanii satelor pe stîlpii porţilor, fîntînilor şi pridvoarele caselor. Constituiţi apoi într-o tabără de sculptură, sub îndrumarea profesorului Alexandru Huţanu, de la Şcoala populară de artă, ei au dăltuit in trunchiuri de stejar cele mai frumoase modele culese din comunele Berzunţi, Helegiu, Corbasca, Dofteana, Oituz şi Caşin, dînd viaţă unor veritabile opere de artă. Reunite sub genericul „Geneza”, lucrările tinerelor talente constituie astăzi nu numai o podoabă aleasă, ci şi un punct de atracţie pentru cei care vizitează oraşul. În acest mod informa întreaga ţară corespundentul ziarului Scînteia, Gheorghe Baltă, în numărul din 11 octombrie 1974, despre noua amenajare de parcul central al municipiului (Parcul Libertăţii, astăzi Parcul Cancicov).

"Geneza" altor vremuri...

 (credite foto: 1, 4 - Lucian Şerban; 2 - Ioan Bîşcă; 3 - Mihai Ceucă)

Astăzi, acest ansamblu practic nu mai există. Cei 22 de stâlpii au căzut unul câte unul, coloana infinitului s-a prăbuşit şi ea, doar poarta monumentală mai rezistă, într-o stare avansată de degradare. Cum s-a ajuns aici? S-a dat vina pe timp, pe vreme, pe vremuri. Sporadic, înainte de diverse campanii electorale, s-au făcut promisiuni peste promisiuni. Idei au fost din partea specialiştilor, elanul civic nu a lipsit. Indiferenţa este, se pare, mult mai puternică. Din patru în patru ani, se mai aude câte ceva despre un proiect de reabilitare şi modernizare a întregului parc, după care liniştea se aşterne din nou. Patru ani înseamnă cu mult mai mult decât o simplă perioadă de timp. Patru ani reprezintă o nouă generaţie de copii care va creşte, îndepărtându-şi tot mai mult paşii de inima verde a oraşului şi de locul în care s-au născut....

Vezi şi: Gura de rai din parc...

Un parc fără coloană...

Inedit: Restaurante mari, restaurante mici...în Bacăul anilor '70

Vă invit să vă delectaţi cu o savuroasă pagină despre reţeaua de restauraunte din oraşul Bacău şi modul în care se făcea alimentaţia publică la mijlocul deceniului 8 al secolului trecut. Articolul a fost publicat în numărul 3 din anul 1976 al revistei „Flacăra" („dosarul": Fără prejudecăţi despre RESTAURANTE MARI, RESTAURANTE MICI), sub semnătura lui Răzvan Bărbulescu, purtând titlul: Depăşirea planului de încasări nu este incompatibilă cu o servire exemplară într-un cadru civilizat:

Foto: Restaurantul cu autoservire "Macul Roşu" din Bacău, vara anului 1980.

Sursa: colecţia ing. Mihai Ceucă

„Duminică, 1 august. Seara, la restaurantul „Parcul Libertăţii“ erau două nunţi, în interior şi pe terasă, iar în grădină se bea bere şi se mîncau seminţe. De dovleac. Cu plăcere sau cu îndîrjire, toată lumea, la unison, era mobilizată ca la un adevărat concurs „cine mănîncă şi împrăştie mai repede“. Atîta dăruire, mărturisesc sincer, impresiona. Şi organizarea. Moderna unitate pusese la dispoziţia amatorilor, evident în limita posibilităţilor, farfurioare pentru coji. Părăsindu-ne o clipă extazul, constatăm cu toată seriozitatea că după două-trei-patru ore farfurioarele deveniseră cu totul neîncăpătoare şi nu numai ele, ci şi feţele de masă şi grădina şi..„ ca într-o imagine de coşmar, albele coji ajunseseră să acopere totul. Altfel, unitatea era bine aprovizionată cu „fripturi, antricoate, organe“, dar cine mai avea timp de ele?! Restaurantul este modern, Parcul Libertăţii frumos, plin de seminţe şi sticle de bere, goale, primele datorate numeroşilor „furnizori“ de toate vîrstele, şi de ambele sexe, dar de aceeaşi culoare, iar celelalte — rod al iniţiativei unităţii de a vinde bere oricui şi oricum, cu sticla şi cu Iada, în parc sau în picioare, în grădină. Ceva mai tîrziu, la „Moldoveanca", toată lumea bea. încet, cumpătat, moldoveneşte. „Dacă nu-i dai unuia de băut fără mîncare, te bate de te sminteşte sau îţi umple condica de minciuni“, mi se confesează Florica Lupaş, care-i ţine locul responsabilei, plecată în concediu. Localul mic, dar cochet, îngrijit, v-aţi dat probabil seama după denumire, este unul cu specific local şi oferă la preţuri de categoria a doua citeva dintre invenţiile culinare moldoveneşti, însă în seara asta are foarte puţini amatori. Absolut firesc. Ca să ştii să preţuieşti binele trebuie neapărat să ai de-a face cu răul. De pildă, la restaurantul „Decebal“! Drumul spre interiorul restaurantului, cel mai modern din Bacău, o adevărată oază de linişte, civilizaţie, bun-gust şi bună servire, trece prin infernul grădinii unde trebuie să fac un veritabil slalom printre numeroşii amatori de bere, care la ora aceea sprijineau tot ce găseau: stîlpi, coloane, scări. Pentru că şi aici, berea, pe lîngă cea servită cît de cît civilizat şi prompt la mese, se vindea în două colţuri cu coadă şi scandal, în picioare. Tot „Decebal“, tot categoria I, dar altă optică asupra comerţului.

Luni, 2 august, îi însoţesc pe dr. Dan Alexandrescu şi pe unul dintre asistenţii Inspectoratului sanitar într-un scurt raid de dimineaţă prin cîteva unităţi ale Trustului de alimentaţie publică din Bacău. Constatările pe scurt. La „Popas‘‘-Gherăeşti, într-un local care aşteaptă renovarea, sălile de consumaţie, dichisite cu o recuzită de la revelion, erau aranjate cu grijă, dar pereţii erau murdari şi pe alocuri scorojiţi, covoarele atît de pătate şi de murdare încit nu le mai puteai ghici culoarea, iar bucătăria, în materie de muşte, tindea să stabilească un record. Restaurantul „Nord“ „lucra“ numai cu grădina şi cu o încăpere profilată pe produse de tip „Gospodina“, despre care responsabilul Gheorghe Melinte avea numai cuvinte de laudă, dar căreia tocmai în dimineaţa aceea i se defectase instalaţia frigorifică, termometrul arătind in jur de +13 grade. „Micul restaurant“, unitate ieşită zilele acestea din renovare şi propusă, într-un viitor apropiat, pentru demolare, n-are, fie şi pentru această scurtă existenţă, o vitrină frigorifică, produsele crude şi preparate (de care unitatea nu duce cîtuşi de puţin lipsă) fiind ţinute „la vedere“ sub o foiţă de celofan. Oricum, dacă nu se vînd, se strică. În continuare, ne impresionează plăcut unitatea cu autoservire „Macul Roşu“, Îngrijită şi bine gospodărită, „Lacto-vegetarian“-ul cu o încăpere pentru copii şi o încărcată listă de bucate sau bogatul sortiment culinar al restaurantului „Bistriţa“. Seara, pe cont propriu, în calitate de consumator, aştept 20 de minute să vină un ospătar, sau să debaraseze cineva masa. Înzestrată cu pahare murdare, scrum de ţigară, o faţă de masă, mă rog, o masă care nu se deosebea cu nimic de celelalte libere. Într-o atmosferă de certă nesiguranţă, pândit de diferiţi indivizi în libertate prin bucătărie sau prin locul de acces al ospătarilor, încerc să descopăr măcar responsabilul, prezent conform programului, dar absent conform voinţei proprii şi logicii barmanului Georgeta Dobrescu: „are şi el treabă, n-o să stea tot timpul aici!“ Şi uite aşa, renunţ la mişcare, îmi piere şi foamea, singura grijă fiind să mă îndepărtez cît mai repede de privirile „amicale“ ale celor cîţiva magnifici cu echilibrul instabil. Am vizitat numeroase restaurante din Bacău. Mai mari şi mai mici, ale T.A.P.L.-ului şi ale O.J.T.-ului şi o remarcă s-a impus imediat: la Bacău se mănîncă bine. Adică unităţile sînt foarte bine aprovizionate, preparatele sînt numeroase şi prezentate într-o gamă culinară largă, şorturile de vin sunt din cele mai bune, bere (cel puţin cit a durat ancheta noastră) s-a vîndut din belşug. Firesc, cei ce răspund de aceste treburi, respectiv conducerile T.A.P-L.-ului şi O.J.T.-ului sau diferiţii responsabili de unități cu care am stat de vorbă, sînt mîndri de încasările lunare, de planurile „de vinzare“ depăşite. Firesc, pentru această bună aprovizionare trebuie să alergi, să te zbaţi, să sondezi, să n-aştepţi pentru că nu-ţi vine de nicăieri de-a gata un vin bun, de pildă. Dar acest aspect nu este singurul. Şi aici se impune o a doua remarcă: desigur, vindem, dar cum? Este de fapt şi concluzia anchetei noastre. Nu vedem nici o incompatibilitate între depăşirea planului de încasări şi o servire exemplară intr-un cadru civilizat, o dovadă în acest sens, pe lingă cele menţionate anterior, fiind restaurantul „Parcul trandafirilor". O faţă de masă curată, un aer care se poate respira, un serviciu prompt, o orchestră discretă sînt numai cîteva dintre atributele unui local civilizat, indiferent dacă este mare sau mic şi patronat de T.A.P.L. sau O.J.T."

***

Note: evidenţierea prin caractere boldite ne aparţine. T.A.P.L. = Trustul de Alimentaţie Publică Locală; O.J.T. = Oficiul Judeţean de Turism.

 

 

Cum s-a manifestat pentru Bacău valul de căldură din mijlocul iernii?

    Secvenţele de încălzire din mijlocul iernii reprezintă fenomene obişnuite. Un exemplu recent este cel din iarna trecută, în perioada 3-5 ianuarie 2022, atunci când mercurul termometrelor a urcat până la 17,2 °C. De data această vorbim de un adevărat val de căldură, impresionant prin durată, intensitate şi extindere la nivelul Europei. Faţă de mediile climatologice de referinţă (1991-2020), temperaturile au fost chiar si cu 12-13 °C mai mari, anomalii nemaiîntâlnite la nivelul multor staţii meteo, inclusiv Bacău, după cum putem observa în graficul de mai jos...

North Boom Valley (Bacău): cele trei mari proiecte de pe Ştefan cel Mare

    Analizate individual şi fragmentat cronologic, pe măsura anunţării lor, aceste proiecte prezintă avantaje incontestabile, dar şi puncte nevralgice. La modul landscape view, de pe malul opus al Lacului Bacău II, acest puzzle ar putea oferi în final un profil urban modern. La scară intraurbană, zona de nord a oraşului va deveni însă un muşuroi sufocat constructiv, strada Ştefan cel Mare (prin cei doar 1300 m lungime totală) devenind un fel de Canal Suez în vârf de sarcină…În sinteză, cele trei mari proiecte sunt prezentate în cele ce urmează:

Zona marilor prefaceri 

(sursa hărţii: Google Earth)

City Lake View

Adresă: str. Ștefan cel Mare 22 B

Dezvoltator/Constructor: City Residence/Simba Invest

Prezentare: bloc P+10 etaje, 62 apartamente de 2 și 3 camere + 8 duplexuri la etajele 9 si 10

Locuri de parcare: 238

Suprafaţă spaţiu verde: 3000 mp

Web: cityresidencebacau.ro

Observaţii:  În construcţie. Apartamentele sunt deja vândute.

City Lake View (sursa foto: Fb/cityresidencebacau)

Ansamblul Avanera:

Adresă: str. Ștefan cel Mare 24E

Dezvoltator/Constructor: Trutzi Real Estate

Prezentare: 200 de apartamente, regim de înălțime S+P+10E (înălțime totală 39 metri), spaţii de birouri, spaţii comerciale, locuri de joacă (497 mp). Suprafaţă construită: 22913 mp

Locuri de parcare: 271

Suprafaţă spaţiu verde: 2309 mp

Web: avanera.ro

Observaţii:  în construcţie.

Ansamblul Avanera 

(sursa foto: avanera.ro)

Bacău Shopping Mall

Adresă: str. Ștefan cel Mare 28 (Arena Mall), până la magazinul Lidl (str. Ștefan cel Mare 36)

Dezvoltator/Constructor: Arena Mall, Accor/SSAB Bacău

Prezentare: extindere Arena Mall cu 14.600 de metri pătrați, construire Hotel Mercure**** (capacitate: 80 camere), ansamblu rezidențial cu circa 300 de apartamente.

Locuri de parcare: 1.923 (cu tot cu mall-ul)

Suprafaţă spaţiu verde: ?

Web: - (detalii în Ziarul de Bacău)

Observaţii: Obiectivele sunt în etapa obţinerii autorizaţiior de construire. Inaugurarea extinderii centrului comercial este programată pentru data de 30 noiembrie 2024, iar a hotelului pentru cel târziu 1 mai 2025, conform Ziarului deBacău. Valoare investiţie: 35 de milioane de euro.

 

Bacău Shopping Mall şi Hotelul Mercure 

(foto: ziaruldebacau.ro şi profit.ro)

     Într-un grand total ar ieşi peste 562 apartamente, 2432 locuri de parcare (inclusiv cu cele de la mall), spaţiu verde ....., mobilitate.....funcţionalităţi..... etc. Între sclipiciul planşelor desenate şi realitatea de peste câţiva ani rămân în suspensie multe semne de întrebare adresate oraşului pentru oameni. Ce contează însă, dacă  modelul la modă de oraş al sfertului de oră este oferit pe tavă cu dezinvoltură, desigur într-o manieră conceptuală recristalizată mioritic...

Vezi şi: Nordul Bacăului, sufocat de proiecte imobiliare

Pe firul timpului: Hotelul "Decebal" din Bacău

      Din nou înapoi, pe firul timpului băcăuan, încercând să intrăm în atmosfera marilor transformări edilitar-urbanistice ale deceniilor 6-7 din secolul trecut. Astăzi ne vom apleca asupra Hotelului "Decebal", construcţie ridicată rapid şi care a devenit pentru următoarele decenii unul dintre cele mai cunoscute repere citadine, dacă ne luăm fie şi numai după numărul mare de cărţi poştale ilustrate emise şi circulate în întreaga ţară o lungă perioadă. De ajutor ne stă presa locală şi naţională, prin care am navigat cu multă curiozitate, precum pescarul în căutarea unor capturi cât de mici, dar cu valoare documentară....

Noul şi vechiul într-o luptă disproporţionată... 

(foto: colecţia Ioan Bîşcă/Deşteptarea; coloriaj digital: LŞ

Ziarul Informaţia Bucureştiului din 21 noiembrie 1969 anunţa pe prima pagină, la secţiunea “Veşti turistice”, cu câteva luni bune înainte, marele eveniment:

Informaţia este preluată rapid şi de alte ziare. 

Reţelele sociale nu apăruseră nici măcar în literatura SF... (foto: "Munca", noiembrie 1969)

La începutul anului viitor, la Bacău, se va da în folosinţă hotelul „Decebal“, o construcţie modernă care va oferi turiştilor condiţii optime de cazare. Clădirea are 12 niveluri, la ultimul fiind amplasate o terasă şi o cofetărie. Spaţiul de cazare va fi de peste 200 de locuri. La parter vor funcţiona un salon de coafură - frizerie şi chioşcuri cu articole de artizanat. De asemenea, hotelul va dispune de un bar de zi, parking etc.

     Primăvara anului 1970: hotelul este terminat, iar România liberă din 26 aprilie 1970 anunţa sintetic: În localitate a fost dat ieri în folosinţă complexul hotelier„Decebal“. Clădirea situată în centrul oraşului are 12 nivele şi este construită într-un stil arhitectonic original. În cadrul acestui complex funcţionează un hotel cu 214 locuri, un restaurant, bar, terasă, cofetărie, magazin de artizanat, diferite unităţi de autoservire.

Important detaliu, am aflat astfel data exactă a inaugurării: sâmbătă, 25 aprilie 1970. Reţinem data.

Foto: prof. Valeriu Bogdăneţ ("România liberă, 5 mai 1970)

O nouă realizare arhitectonică împodobeşte centrul oraşului Bacău: complexul turistic „Decebal“. O contracţie care îmbină stilul modern cu semnele arhitecturii tradiţionale îşi desfăşoară contururile într-o piaţă spaţioasă, îmbogăţind peisajul citadin. Realizat în întregime de arhitecţii şi inginerii proiectanţi de la D.S.A.P.C. Bacău, care au găsit soluţii pline de fantezie şi originalitate, noul hotel-restaurant reprezintă, prin linia sa armonioasă şi prin interioarele de bun gust şi eleganţă, un punct de permanentă atracţie. Apariţia acestui hotel al O.N.T.-ului a declanşat un plăcut spirit competitiv. Conducerea T.A.P.L. a terminat de curînd renovarea restaurantului „Bistriţa“. Apreciem în mod deosebit efortul de ase creia o ambianţă intimă la care se adaugă inspiratele forme geometrice ale pereţilor. După ce, în cadrul acestei rubrici, aim criticat lipsa de fantezie a unor decoratori de restaurante, ne face plăcere să evidenţiem această iniţiativă. Rămîne acum ca cele două frumoase puncte de frecvenţă umană să nu fie degradate în nici un fel, iar serviciul curent să nu abdice de la normele civilizate pe care le presupune cadrul arhitectonic. (în articolul “Urbanizare şi civilizaţie” din revista Ateneu, anul 1970, sub semnătura Ioanei Parava)

O pagină întreagă dedicată promovării noului obiectiv (sursa: "Ateneu", 1970)

La Bacău a fost inaugurat un nou complex hotelier, purtînd numele „Decebal". Clădirea, situată în centrul oraşului, este construită într-un stil arhitectonic original, dispunînd, în cadrul celor 12 nivele, de 214 locuri de cazare, un restaurant, bar, cofetărie, magaxin de a rtizanat, unităţi pentru servicii şi de o terase-restaurant. (Drum nou nr. 4/1970)

Sursa: "Scînteia", 7 iulie 1970

Peste cîteva zile se vor da în funcţie două noi şi moderne complexe hoteliere şi de alimentaţie publică din reţeaua O.N.T. Este vorba de hotelul „Decebal" din Bacău, amplasat în centrul oraşului, avînd o capacitate de 214 locuri în camere cu 1 şi 2 paturi, dotate cu confort optim şi mobilat modern. Hotelul dispune şi de un restaurant propriu avînd o capacitate de 190 locuri, precum şi de un bar de zi,loc de parcare etc. Un edificiu asemănător îşi va deschide porţile în curînd şi în oraşul Craiova. El se va numi „JIUL“ şi are o capacitate de cazare de 264 locuri în camere cu 1 şi 2 paturi, precum şi 8 apartamente. Hotelul are restaurant propriu cu o capacitate de 170 locuri, precum şi un frumos bar de zi. (în articolul Decebal şi Jiul,  ziarul Munca, 23 aprilie 1970). În acelaşi număr al publicaţiei apare şi o imagine cu Hotelul UGSR (astăzi „Venus”) din Slănic-Moldova, sub caracterizarea: îşi profilează silueta zveltă noua clădire care va dispune în final de 500 de locuri pe serie şi un confort ultramodern)

Sursa: "Satul Românesc", 1970

Sursa: "România liberă", oct 1970

O "flamură roşie" (fostul cinema) încă mai pâlpâia...

Sursa foto: colecţia I. Bîşcă

      La doar un an şi jumătate diferenţă, tot în centrul oraşului, în imediata apropiere, avea să se înalţe o altă siluetă. O siluetă de o altă factură: statuia poetului George Bacovia. Timpul nu mai avea răbdare, vorba lui Marin Preda...

Video inedit AICI

       Hotel Decebal, anii '80 (cpi)