ALBUME VIVANTE.
(Ioana Parava, revista
“Ateneu”, anul 1970)
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
joi, ianuarie 19, 2023
Ceva ce n-a văzut Parisul :)
.jpg)
.jpg)
Obsedantul deceniu: sărbătorirea zilei de 7 noiembrie la Bacău...
O mostră din obsedantul deceniu...
Din Parcul Libertăţii coloane nesfârşite de oameni ai muncii — petrolişti, mineri, constructori — se îndreaptă spre tribună, scandând cu multă însufleţire lozinci: „Trăiască în veci marele Stalin, stegarul păcii şi libertăţii popoarelor!“, „Slavă lui Stalin!“.
Demonstranţii poartă panouri şi grafice prin care raportează cu mândrie partidului succesele obţinute în întrecerea socialistă. Printre ei se află colectivele întreprinderilor „Steaua Roşie“, „Partizanul“, „Proletarul“, etc. Colectivele puternicului combinat forestier „21 Decembrie“ — Vaduri, şantierul 801 construcţii Bicaz, fabricile de cherestea „Horia, Cloşca şi Crişan“, „7 Noembrie“, etc., ca şi Direcţia Regională Silvică-Bacău, deţinătoarea drapelului roşu de producţie pe ţară, produc în contul anului 1953.
Defilează brigadierii petrolişti Gheorghe Nichifor, Stoian Nicolae, Ion Stănescu, Ion Marian, etc., care, aplicând metoda sovietică a forajului rapid, realizează zilnic aproape două norme. Zilele acestea colectivul oficiilor de producţie 1 şi 3 a trimis patriei primele tone de petrol în contul anului 1953.
În aplauzele mulţimii trec brigăzile cunoscuţilor mineri fruntaşi Despa Vasile, Bâlbâc Ştefan, Harjaba Constantin, Tuluc Teodor, Acasandrei Vasile, Bran Alexandru, Mocanu Vasile, etc., care, aplicând metoda graficului ciclic, realizează zilnic aproape o normă şi jumătate. Stahanovistul miner Huluţaş Constantin extrage cărbune în contul anului 1953. Panourile şi pancartele purtate de manifestanţi vorbesc despre realizările regimului de democraţie populară.
Aproape 500 de petrolişti din regiunea Bacău au primit până acum apartamente spaţioase, cu tot confortul. Alte zeci de blocuri muncitoreşti, şcoli, cluburi, etc. sunt pe terminate. Pe Valea Tazlăului au fost puse la dispoziţia petroliştilor două dispensare, dotate cu tot confortul şi personalul necesar. In centrul carbonifer Comăneşti a fost inaugurat zilele acestea un spital modern cu o capacitate de 150 de paturi, având 26 de medici, etc. Toate acestea vorbesc cu putere despre grija partidului şi guvernului pentru ridicarea necontenită a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii.
Sursa: "Scînteia" 11 nov 1952
Foto: Demonstraţie "spontană" a oamenilor muncii în Piaţa Malinovschi (!) din Bacău. Sursa: Abramiuc Ioan, Teofănescu Viorica (1960) - "Geografia Regiunii Bacău", manual pentru clasa a III-a, Sfatul Popular Regional Bacău - Secţia Învăţămînt şi Cultură.
Vezi şi: Bacăul cartierelor muncitoreşti
Pe firul timpului: Aleea Parcului
Începuturile unui cartier care avea să devină pentru câteva decenii una dintre cele mai frumoase, căutate şi admirate zone rezidenţiale din Bacău...
În cartierul Parcul Libertăţii din Bacău, pe lîngă cele opt blocuri muncitoreşti construite şi date în folosinţă anul trecut, s-au ridicat anul acesta alte trei blocuri. De asemenea, la 6 mai a.c. s-au pus primele cărămizi la noul bloc — care va avea 38 de apartamente — ce se construieşte pe strada Karl Marx. Alte două blocuri muncitoreşti — cu 84 de apartamente în total — se construiesc pe strada Gheorghe Botezatu. Locuinţe noi se ridică şi pe străzile Cuza Vodă, Alexandru cel Bun, I. C. Frimu etc. ŞTEFAN I. PUŞCAŞ muncitor, în "Scînteia", 26 iunie 1959
Notă: str. Karl Marx este actuala str. Nicolae Titulescu, str. I.C. Frimu este actuala V. Alecsandri.
Sursa: "Munca", iulie 1959
Noua modernitate (Sursa: revista "Arhitectura", 1959)
miercuri, ianuarie 18, 2023
Pe firul timpului: cartierul gării
Oraşul cel nou avea nevoie de o nouă înfăţişare, modernă, în zona unei porţi de intrare atît de importante: gara C.F.R. Clădirea staţiei C.F.R. avea să mai aştepte însă până în toamna anului 1982…Detalii aici.
Turnurile din faţa gării, gata scoase din cutie pentru oamenii muncii...(1964)
Record termic
Record termic al iernii 2022-2023 și posibil record absolut pentru această zi, chiar de... Ziua internațională a omului de zăpadă😁
Sursa: ANM
...şi maxima zilei:
Temperaturi maxime, 18 ianuarie 2023 (sursa: ANM)
PS: "O zi istorică pentru observațiile meteorologice în România. Maximul absolut de temperatură a aerului din luna ianuarie de la Oravița (22,2C), datând din 2001 a fost doborât de valoarea de astăzi de la Turnu Măgurele (22,5C). În Moldova au fost stabilite noi recorduri absolute la cele mai multe stații meteorologice, printre care Adjud, Galați, Iași, Tecuci, Negrești, Târgu Neamț, Suceava, Bacău, Roman. Ar fi de notat maximul de la Adjud prin care valoarea maximă absolută a lunii ianuarie în Moldova a trecut de 20C (20.2C) pentru a doua oară în această lună, după ce la Rădăuți, pe 1 ianuarie, s-a înregistrat o maximă similară, de 20.2C. Valorea record anterioară acestei luni record pentru întreaga regiune era de 18.6C la Adjud. Valul de aer cald este însă în plină desfășurare, fiind așteptate valori ce pot depăși 14-15C și în următoarele două zile" - Sursa: Meteo Moldova
marți, ianuarie 17, 2023
"Băcăuanii îi sunt oricând credincioşi naturii"
Un interviu luat de Paula Ionescu primarului Bacăului, Ioan Ichim. Articolul a fost publicat în “România pitorească” în anul 1975.
Băcăuanii îi sunt oricînd credincioşi
naturii» ne-a declarat IOAN ICHIM, primarul municipiului
Bacăul
este cunoscut multora ca oraş natal al lui Bacovia. Se ştie că în anii
adolescenţei poetul colinda mulţi kilometri pe jos, prin zăvoaiele Bistriţei,
iarna patina ore întregi pe rîul îngheţat...
— Un
îndrăgostit de natură, aşa cum a fost Bacovia, a putut să găsească totdeauna,
în jurul oraşului nostru, locuri care să încînte ochiul şi sufletul. Să ai apa
Bistriţei în apropiere, păduri şi pajişti înverzite — asta înseamnă tot atîtea
rezervaţii pentru linişte, odihnă, recreere. Am depăşit însă demult timpul
modestului orăşel de provincie. Ascensiunea contemporană a municipiului,
concretizată pe multiple planuri, cuprinde în mod firesc şi schimbările aduse
peisajului de agrement. Frumuseţea naturii a fost ajutată şi completată pe
măsura nevoilor omului modern. Desigur, toate aceste locuri care compun acum
oazele timpului liber al locuitorilor noştri sunt destinate în egală măsură
tuturor turiştilor care vin să ne viziteze. Este important de amintit că pentm
a ajunge la ele nu trebuie parcurse distanţe mari şi obositoare.
— Am
aflat şi din ziarul local «Steagul roşu» că marea bucurie a băcăuanilor a fost
în acest an crearea «Insulei de agrement».
—
Este o bucurie şi pentru că locuitorii municipiului au participat direct,
alături de edili, prin muncă patriotică, la realizarea ei ca şi a altor locuri
destinate odihnei. Pe fosta albie a Bistriţei, acolo unde există acum un lac de
redresare, noi am amenajat un spaţiu de zece hectare de verdeaţă: iarbă,
garduri vii, 2.000 de arbori şi trandafiri, ala umbroase, 300 de bănci, un
kilometru şi jumătate de promenadă, o frumoasă panoramă spre o oglindă de apă
de 36 de ha, două şalupe şi bărci pentru plimbări de agrement, mai avem acolo o
plajă cu vestiare, terenuri de sport, restaurant, un parking asfaltat. Aceasta
este în linii mari, «Insula de agrement» la care se poate ajunge în numai 20 de
minute, ea aflîndu-se la numai trei kilometri de oraș.
— Am
auzit vorbindu-se și despre Parcul Gherăești. Este departe?
—
Mergînd spre extremitatea de nord-vest a municipiului, la cinci kilometri.
Acolo există arbori, iarbă, în mijlocul lor căsuţe într-un camping care oferă
peste 100 de locuri de cazare, o platformă pentm corturi, o
patiserie-restaurant, un bazin de înot şi o terasă unde se prezintă deseori
spectacole artistice. Un loc nu numai pitoresc, dar şi deosebit de interesant,
este parcul dendrologic de la Hemeiuș (la nouă kilometri de oraş, pe şoseaua
spre Piatra Neamţ) unde pot fi văzute specii de arbori şi plante din toate
zonele ţării. în apropiere amatorii de sport găsesc terenuri de tenis, handbal
şi baschet. Frumoasa pădure de pe dealul Măgura — care face parte din fondul
funciar subcarpatin — se află la 16 kilometri de Bacău. Este un alt loc de
odihnă unde turiştii găsesc, la hanul cu acelaşi nume al cooperaţiei de consum,
bunătăţi ale bucătăria moldoveneşti. Pentm cei mai mici cetăţeni ai noştri
agrementul este şi trebuie să însemne multă mişcare, sport. De aceea, aş mai
aminti şi baza nautică de pe lacul de acumulare Bacău II (la cinci kilometri de
oraş) unde au loc şi concursuri naţionale de juniori şi unde se poate practica
şi învăţa înotul. Există acolo şi o platformă pentm instalarea corturilor.
—
Dar pentru ce mai vîrstnici, care au rămas şi ei credincioşi naturii cu
sufletul?
— Bacăul are Parcul Libertăţii în care ne-am îngrijit să aducem anul acesta încă 2100 de arbori şi trandafiri, 100 de mii de flori şi să începem extinderea lui cu încă 1800 mp. Aici, un inimos artist cum este profesorul Huţanu a realizat, împreună cu elevii săi de la Şcoala de artă populară, lucrări de sculptură în lemn care se potrivesc de minune cadrului. În Parcul Trandafirilor vrem să readucem atmosfera chioşcului cu fanfară de pe vreme bunicilor noştri. Deoarece avem în vedere, ca în întreaga ţară, ocrotirea fondului forestier, tot ceea ce vom face pentm băcăuani în continuare se referă la modernizarea zonelor de agrement care trebuie să fie marile noastre surse de refacere fizică şi spirituală.
La Insulă, în 1975
Foto: Ioan Bâşcă, Deşteptarea - click aici
Ceauşescu despre Bacău
Din deceniul în care Ceauşescu o luase razna, iar presa de partid bătea câmpii cu graţie:
Puternica dezvoltare pe care a cunoscut-o Bacăul în domeniul industriei, ca şi în celelalte sectoare, demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru comunist, care aplică neabătut legităţile generale la condiţiile concrete ale ţării noastre - Nicolae Ceauşescu
Scînteia, 14 iulie 1984
Scînteia, 14 iulie 1984 - Secţiunea: "LUMINOASE ÎNFĂPTUIRI ÎN ANII SOCIALISMULUI: ORAŞE ALE UNEI CIVILIZAŢII NOI,
MODERNE (1944-1984).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)