Calendare, calendare...calende greceşti?

    Nu v-aţi dori un astfel de calendar pe birou (completat şi cu alte activităţi din sfere culturale, istorice, artistice, turistice etc) în care să puteţi selecta destinaţii pentru ieşirile în judeţ la final de săptămână şi nu numai? Avem un judeţ care posedă o mulţime de atracţii, o diversitate de activităţi locale, dar care sunt prea puţin cunoscute şi promovate. Avem şi o constelaţie de instituţii şi organizaţii care s-au obişnuit să conceapă/solicite strategii, prognoze, planuri doar de amorul artei, fără a coagula practic nimic? Cheltuim o mulţime de bani europeni doar pentru proiecte frumos poleite dar găunoase structural. Rezultatul se vede cu ochiul liber sau se scormoneşte cu greu în mediul online. Ce utilă ar fi o hartă interactivă prin care fiecare unitate administrativă din judeţ, la atingerea cursorului, să ne ofere acele repere din calendar care să suscite interesul şi dorinţa de a vedea la faţa locului crâmpeie autentice de trăire...Faceţi măcar o pauză de la şmenuieli, "licitaţii", afaceri de cumetrie, proiecte şi metafore politizate, mobilităţile europene, achiziţii, şi încercaţi ceva mai simplu, mai necesar... Un elev de liceu vă poate demonstra oricând că poate fi mai eficient, fără a avea acces la toată infrastructura de care dispuneţi.

Repere băcăuane

    Sinteză fotografică băcăuană: un curs de apă la corset (Bistriţa), o conductă atemporală (aoleu, avarie?), un arbore solitar (drujbele, unde sunt drujbele?) şi un cartier rezidenţial construit după toate regulile urbanismului contemporan. A, scuzaţi, am uitat de amurgul cu tentă violet...

Cu drujba la coadă. Coada Lacului Bacău II (sit Natura 2000)

     Fotografii făcute ieri, după ce am citit comunicatul CRE:

“Nu mai puţin de 43 de nuci dar şi zeci de alţi arbori şi arbuşti specifici zonei de luncă au fost tăiaţi pentru lemn de foc în coada lacului Bacău, în perimetrul sitului Natura 2000 “Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”. Incepând cu anul 2006, de când CRE Bacău exercită custodia acestei zone protejate, nu ne-am confruntat niciodată cu astfel de tăieri masive.

CRE Bacău a depus plângere la Secţia 2 Poliţie, astfel incât poliţia şi reprezentanţi ai Ocolului SIlvic au evaluat paguba şi vor încerca să descopere vinovaţii, deşi nu s-au arătat foarte încântaţi de sesizarea primită.

După părerea pădurarului, raportat la numărul de arbori tăiaţi, drujbarii au avut de lucru o zi întreagă. Curios este faptul că nimeni nu a auzit sau nu a văzut cele întâmplate, deşi la doar câţiva metri, peste dig, este situat un post de pază al Protecţiei CIvile.

Chiar dacă vor fi prinşi, aşa cum s-a mai întâmplat şi în trecut, de cele mai multe ori astfel de fapte sunt trecute cu vederea de organele în drept, fiind considerate “mărunte”. La fel ca în cazul braconajului piscicol, cei vinovaţi revin mereu la vechile îndeletniciri.

Chiar dacă valoarea economică nu este impresionantă pentru autorităţi, considerăm că dispariţia a zeci de arbori tineri din zona de luncă este o mare pierdere, cu atât mai mult cu cât vorbim de o arie naturală protejată.

Oraşul Bacău este unul din puţinele oraşe care se bucură de o arie natural protejată de importanţă europeană pe raza sa, zona fiind apreciată de iubitorii de natură, ciclism, fotografie, sporturi nautice sau pescuit.”  - sursa: Centrul Regional de Ecologie Bacău

     Alte comentarii sunt de prisos...

Enigmele spaţiului public

   O imagine relevantă despre modul în care spaţiul public este perceput, apreciat, utilizat şi gestionat într-o Românie (rur-)urbană cu pretenţii...

Foto: Municipiul Bacău, str. 9 Mai, 29 ianuarie 2017

Lirică urbană: Oraş pustiu, îngândurat...

   La finalul anului trecut aminteam de zece posibile evoluţii urbanistice pentru oraşul Bacău în 2017. Un posibil decalog în cheie tragi-comică. Se pare că obiectivul numărul 4 devine deja realitate:

Reactualizarea studiului seismic care să demonstreze fără putinţă de tăgadă multiplicarea bulinelor roşii pe toate blocurile din centrul oraşului (perimetrul Războieni - Bulevardul Unirii - 9 Mai, încadrat deja prin raport de expertiză tehnică în clasa I de hazard), necesitatea evacuării populaţiei în intervalul dintre cele două echinocţii, închiderea tuturor spaţiilor comerciale şi declararea zonei drept rezervaţie urbană în curs de consolidare. Studiul seismic va fundamenta propunerea de includere a centrului civic pe lista scurtă din patrimoniul UNESCO – categoria situri vernaculare decrepit-încropite.

Observ că şi presa locală a sesizat fenomenul - a se vedea articolul  "Incet, dar sigur, centrul oraşului devine pustiu" 

   Îmi aduc aminte de un pasaj din Jan Gehl: "Acolo unde spaţiile în aer liber sunt de calitate mediocă, vor avea loc doar activităţi strict necesare. Pe străzi şi în spaţii de proastă calitate se desfăşoară un minimum de activitate: oamenii tind să se grăbească spre casă." (Viaţa între clădiri. Utilizările spaţiului public, Editura "Igloo Media", Bucureşti, 2011). Disoluţia unui oraş nu începe doar prin ignorarea paşilor săi încastraţi în timpul devenirii urbane. Câteva lacăte puse pe uşa unor anoste clădiri din vremurile noastre pot deschide, insidios, calea spre acelaşi deznodământ nedorit. Ce bine ar fi să nu ne mai batem joc de propriul oraş...

Căile Domnului

Când Cel de sus împodobeşte ultimul drum.

De unde se alimentează Bacăul cu apă?

    Pentru că tot am fost întrebat de mulţi băcăuani afectaţi de ultima avarie a conductei cu bucluc...

     „Municipiul Bacau este alimentat cu apa din doua surse: Lacul Poiana Uzului si Uzina de apa Darmanesti, localizate la aproximativ 50 km la vest de oras (in Muntii Carpati) si doua fronturi de captare apa subterana, localizate la aproximativ 5 km nord de oras.

Captari de apa subterana:

1. Statia Margineni  – cu fronturile de captare Margineni 1 (28 de foraje), Hemeiusi I +II (13+5 foraje) - este construita intre anii 1960 -1986 la o adancime de 8-12 m sub nivelul solului, cu o capacitate maxima de 270 l/sec.

2. Statia Gheraiesti  – cu fronturile de captare Margineni 2 (16 foraje) si Gheraiesti I +II (44+ 44 foraje), construita intre anii 1966 -1986 la o adancime de 9 -15 metri sub nivelul solului , cu o capacitate maxima de 415 l/sec.

 Captarea de suprafata:

1.Aductiunea UTA- Darmanesti Bacau;

2.Aductiunea Margineni –Barati;

3.Aductiuni de la foraje la statiile de pompare Margineni si Gheraiesti;

 Exista trei statii de pompare principale pentru alimentarea orasului Bacau: 1.Caraboaia; 2. Margineni si 3. Gheraiesti. Municipiul Bacau detine pentru tratarea apei o statie de clorinare si o statie de tratare realizate prin programul ISPA, derulat in perioada sept.2005 – decembrie 2010.

Municipiul Bacau are pentru distributie urmatoarele rezervoare: Barati 20000 mc , Gheraiesti 30000 mc  Margineni 10200 mc, Caraboaia 600 mc , Trebes 250 mc, Luncani 250 mc, totalizand 61.100 mc.

Reteaua de distributie este in lungime de 255,2 km."

   Sursa: Studiu justificativ privind stabilirea indicatorilor de performanta ai Serviciului de Alimentare cu Apa si de Canalizare. Foto: bacau.net