Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

joi, 22 decembrie 2016

Zece dorinţe pentru Bacăul anului 2017


Zece zile trec absurd de nu ştiu
Nu ştiu cum, nu ştiu pe unde, nu ştiu
Zece vieţi de-aş sta în tine
Tot ar fi puţine...
(prelucrare după Florin Chilian)

Despre un decalog urbanistic am vorbit mai demult. La final de decembrie, aşa cum se cade prin creştini, ar fi timpul să ne punem nişte dorinţe pentru un an mai bun, cu speranţe şi optimism. După un somn cu tulburări cataleptice, câteva vise remanente mi s-au părut în această dimineaţă mai mult decât realizabile. M-am gândit să vi le împărtăşesc sub forma unei liste de visuri urbanistice, visuri care pot transcede lumea onirică...poate chiar la anul. Într-o ordine aleatorie, acestea ar fi:

1. Începerea filmărilor la o nouă ecranizare după înfricoşătoarele „Păsări” ale lui Afred Hitchcock.  Hotelul „Moldova” va fi elementul central al acţiunii, asigurându-se în acest fel şi o plată consistentă făcută de Metro-Goldwyn-Mayer către bugetul local, sumă care ar depăşi de două ori valoarea producţiei industriale a Bacăului  din ultimul deceniu.
  

2. Utilizarea structurii de rezistenţă a stadionului municipal pentru ridicarea unui amfiteatru după modelul celui din Delphi. Cofinanţarea europeană ar permite inclusiv amejajarea unui vomitarium complet utilat, necesar diverselor întâlniri politice şi evenimente electorale. Înaltul rang de oracol va fi acordat, prin rotaţie, timp de 29 de zile, fiecărui consilier local şi judeţean care a propus în ultimul mandat cel puţin două direcţii vizionare pentru dezvoltarea oraşului Bacău pe termen mediu şi lung. Eu îi pot aştepta cu braţele deschise pentru a le vorbi despre bizare palimseste urbane.


3. Defrişarea Parcului Cancicov şi începerea lucrărilor de amenajare a noii grădini botanice şi a grădinii zoologice (cu multe animale domestice, după cum au declarat recent reprezentanţii autorităţilor). Sper din toată inima să fie respectat proiectul din faza iniţială, prin care Bacăul se va putea bucura de un ecosistem tropical în care interacţiunea om – natură să optimizeze circuitele de materie, energie şi informaţie pe întreg teritoriul administrativ al oraşului şi chiar în Zona Metropolitană Bacău.


4. Reactualizarea studiului seismic care să demonstreze fără putinţă de tăgadă multiplicarea bulinelor roşii pe toate blocurile din centrul oraşului (perimetrul Războieni - Bulevardul Unirii - 9 Mai, încadrat deja prin raport de expertiză tehnică în clasa I de hazard), necesitatea evacuării populaţiei în intervalul dintre cele două echinocţii, închiderea tuturor spaţiilor comerciale şi declararea zonei drept rezervaţie urbană în curs de consolidare. Studiul seismic va fundamenta propunerea de includere a centrului civic pe lista scurtă din patrimoniul UNESCO – categoria situri vernaculare decrepit-încropite.


5. Montarea panourilor de polistiren expandat cu densitate de 40 kg/mc pe structura metalică deja încastrată pe faţada clădirii Teatrului Municipal “Bacovia”. În felul acesta cultura, patrimoniul şi arhitectura îşi vor găsi căi protejate de reverberare la nivel regional şi naţional. În plus, cu o minimă cheltuială dată de achiziţionarea a 2-3 kilograme de pioneze, s-ar asigura o suprafaţă generoasă pentru un afişaj stradal civilizat şi vitalizant din punct de vedere cromatic.


6. Conceperea sub înalta probitate a unui grup de lucru interdisciplinar (la care să participe autorităţi, instituţii descentralizate, ONG-uri, asociaţiile de proprietari, elevi şi studenţi, regii autonome şi societăţi comerciale reprezentative din judeţ, partide politice şi organizaţii profesionale) a unui calendar „Bacău – capitala hazardurilor 2017”, în care să fie menţionate toate avariile climatice, tehnologice, hidrologice, sociale, incendii, accidente ş.a.m.d. Promovarea eficientă la nivel naţional ar putea aduce o creştere semnificativă a veniturilor, dinamizarea economiei locale şi îmbunătăţirea imaginii oraşului. Spre deosebire de alte titluri recent obţinute (oraş european al sportului, capitala tineretului din România), capitala hazardurilor şi-ar putea demonstra perenitatea şi rolul de pol de dezvoltare la nivelul întregului istm ponto-baltic. Chiar şi obişnuita noastră ceaţă ar putea fi revalorizată şi cosmetizată pentru o strategie inedită de marketing cu tentă bacoviană...



7. La câte plantări de arbori s-au făcut oficial în ultimii 10-15 ani, de când monitorizez verdele urban băcăuan, sunt convins că beneficiile ecologice şi sanogene îşi vor arăta roadele în 2017, oraşul îşi va contura fizionomia de pădure urbană sempervirescentă, atractivă şi primitoare pentru toţi rezidenţii şi migranţii ei de peste mări şi ţări. Noile plantaţii de aliniament cu exemplare viguroase de păducel vor asigura materia primă pentru tratarea cu succes a seniorilor băcăuani suferinzi de hipertensiune  arterială, ateroscleroză și angină. Există asigurări că îşi va începe astfel activitatea şi Centrul de Medicină Alternativă (subordonat Spitalului Municipal Bacău) în trei puncte de tratament: Casa Sterian, Casa Alecsandri şi Casa de Cultură.



8. Din lista cu dorinţe nu putea lipsi vreo cupă de pământ excavată pentru şoseaua de centură, aeroport şi autostrada care să transforme Bacăul într-un centru multi-modal al Surâsului Estului (Grimasa Răsăritului?) pentru Buzele Occidentului. Să ne aducă 2017 măcar o pistă pentru biciclete şi două podeţe care să unească Pasajul C.F.R. de Pasajul Letea pe sub terminalul aeroportuar care drenează oraşul spre Mediterana latinităţii noastre ancestrale...


9. Continuarea promovării potenţialului turistic judeţean prin implementarea proiectului „Şapte zile de rătăcire”. Voucherele de vacanţă primite deja de bugetari îşi vor găsi astfel cea mai bună utilizare, iar turismul montan, ecumenic sau cultural din orizontul local şi apropiat va avea şanse excelente de afirmare de la izvoarele Trotuşului şi până în Valea Zeletinului sau văgăunile Pereschivului.


10. Agrementarea băcăuanilor prin exotica insulă aflată sub unduirile Bistriţei. Am înţeles că proiectul avea malformaţii congenitale, aşa că nu mă mai aştept la aqua-land, bibliotecă, ceainărie sau debarcader multifuncţional. M-aş mulţumi cu accesul liber la o grupare de plopi bătrâni ciuntiţi de vânt şi invadaţi de tufele de vâsc, sub care să mă aşez pentru a mai da o pagină de calendar: I-auzi corbii!“ - mi-am zis singur... şi-am oftat/Iar în zarea grea de plumb/Ninge gri.





 La mulţi şi sănătoşi ani edilitar - urbanistici!

Un comentariu: