Pe urmele poetului George Bacovia

Pelerinaj la Sfântul Ioan Bosco

Ora Pământului ...sătul

    O fi fost aseară Ora Pământului, dar prin Bacău lumea a fost mai ocupată cu alte lucruri mai importante. Spre exemplu cu cina. Aproape peste tot, luminile bucătăriilor au sfidat protocolul...

Cronica termică a unui week-end geros

Sursa: INM

Debut cu dreptul la Concursul Naţional de Geografie "Terra"

     Astăzi, în întreaga ţară s-a desfăşurat etapa judeţeană a Concursului Naţional de Geografie „Terra” pentru clasele V-VII, concurs aflat la prima ediţie. Înscris în calendarul olimpiadelor şi concursurilor şcolare, competiţia poartă girul Ministerului Educaţiei Naţionale şi a partenerilor reprezentaţi de Societatea de Geografie din România şi de cunoscuta editură CD PRESS, autoare a celei mai citite reviste de popularizare a ştiinţelor, „Terra Magazin”. 

     Demersul organizării acestui concurs naţional a avut la bază o realitate evidentă: interesul deosebit al elevilor pentru geografie şi rolul major pe care îl are această disciplină în formarea culturii generale, într-o zonă neacoperită până acum de "umbrela" performanţelor olimpiadelor şcolare (clasele V-VII). 

     Graţie mediatizării constante şi a interesului crescut din partea elevilor şi a profesorilor de geografie, la nivelul judeţului Bacău participarea a fost semnificativă: 767 elevi la etapa locală, 310 elevi calificaţi la etapa judeţeană, cea mai bună reprezentare numerică la un concurs şcolar de geografie organizat în judeţul Bacău după anul 1989. Rezultatele obţinute la această primă ediţie sunt disponibile aici. Etapa naţională va avea loc pe 27 aprilie.
    Update: Cele mai bune performanţe le-au obţinut următoarele unităţi de învăţământ (în paranteză este trecut numărul de premii şi menţiuni şi numele profesorului îndrumător): Şcoala “Al. I. Cuza” Bacău (11, prof. Iraşcu Viorel), Şcoala “Ghiţă Mocanu” Oneşti (10, prof. Oprea Antoaneta), Şcoala “Miron Costin” Bacău (8, prof. Merăuţă Andra-Andreea), Şcoala nr. 1 Oneşti (6, prof. Sbârcea Gheorghe), C.N. “Ferdinand I” Bacău (5, prof. Coman Mariana), Şcoala “Liviu Rebreanu” Comăneşti (5, prof. Stoicescu Mihaela), C.N. “D. Cantemir” Oneşti (3, prof. Şerban Otilia), Liceul Tehnologic Oneşti (2, prof. Pleşu Ioana), Şcoala „Ştefan cel Mare” Zemeş (2, prof. Munteanu Elena, prof. Şalaru Oana), Şcoala „George Bacovia” (2, prof. Ungurean Nicoleta).

Cod portocaliu până mâine dimineaţă

         Din această seară  (ora 18) şi până mâine dimineaţă la ora 8, vom avea parte de o vreme de iarnă în toată puterea cuvântului. Conform ANM, ninsorile se vor extinde în Moldova treptat dinspre nordul regiunii, iar viteza vântului va depăşi temporar 80-90 km/h, viscolind zăpada. Intensificări ale vântului de 80-90 km/h se vor semnala local şi temporar şi în Bărăgan şi Dobrogea, unde precipitaţiile vor fi mixte. În Carpaţii Meridionali rafalele vor depăşi 100-120 km/h, iar zăpada va fi puternic viscolită. Vremea se va răci accentuat în toate regiunile, devenind geroasă în cursul nopţilor şi al dimineţilor cu precădere în nord, nord-est şi centru.În funcţie de evoluţia fenomenelor, este posibil ca, în cursul zilei de sâmbătă, 23 martie, Administraţia Naţională de Meteorologie să actualizeze prezentul mesaj prin atenţionări ulterioare.

CONCURS: Bacăul sistematizării comuniste

     Din tolba cu surprize extragem o fotografie făcută undeva pe la sfârşitul deceniului 6 - începutul deceniului 7 al secolului trecut. Întrebarea concursului: unde este astăzi zona surprinsă în imagine? Desigur, răspunsul ar trebui să aibă un grad de exactitate mai mare decât formularea de genul "cartierul X". Pentru acest concurs punem la bătaie un exemplar din ghidul "Fotografia digitală. Peste 300 de sfaturi pentru a obţine imagini excepţionale."

     Notă: răspunsurile se dau sub formă de comentarii pe blog şi nu pe reţele de socializare. Deadline: ora 20,00.

Update: Timpul a expirat. Din cele 21 de răspunsuri mai mult sau mai puţin corecte, cel mai complet şi exact a fost răspunsul dat de Marian:

„Din câte reușesc să-mi dau seama fotografia pare a fi făcută de pe un bloc turn din Cornișa, nu știu ce număr. Dar cred că este vorba de intersecția străzii Stadionului cu strada Alecu Russo, blocul turn din dreapta fiind cel din spatele Oficiului Poștal nr. 6 (Vama Veche) de pe Stadionului. În dreapta-spate se vede și podul care traversa Bistrița imediat în aval de baraj. Probabil barajul era în construcție, întrucât lacul de acumulare în care acum se află și Insula de Agrement este complet gol.

In partea stângă se văd cele trei blocuri de garsoniere de lângă Sala Sporturilor, iar în lungul străzii, ultimul bloc vizibil fiind Stadionului nr. 13.

Dacă imaginea era în format wide, in dreapta primului bloc din prim plan s-ar fi văzut și Școala nr. 16, actuala Școală Alecu Russo...

Este destul de exact?”

Felicitări!  Îl aştept să mă contacteze pentru a intra în posesia premiului.

Bacăul şi mişcările seismice. Ne paşte ceva?

     Recentele mişcări seismice care au avut epicentrul în zona Sascutului (16 martie, magnitudine 3,8-3,9 grade pe scara Richter şi 20 martie, magnitudine 3,6 grade, ultimul resimţit până la Corbasca şi Oneşti, conform spuselor unor cunoscuţi) pot pune în discuţie particularităţile seismice ale unei zone mai puţin studiate în detaliu de specialişti. Câteva explicaţii ne le oferă Mircea Radulian, director ştiinţific la Institutul Naţional de Fizica Pământului, care a declarat pentru pauliuc.net următoarele: “Vorbim despre nord-vestul zonei seismice din Depresiunea Bârlad, unde există un sistem de falii active de suprafaţă. Acum s-a produs ceea ce ştiinţific se numeşte un «roi de seisme», adică mai multe cutremure moderate, urmate de mai multe replici de mică intensitate, în jur de 2 grade”.

            Posibilitatea producerii în această zonă a unor cutremure crustale (de mică adâncime), care să genereze pagube materiale sau pierderi de vieţi omeneşti, pare a avea o probabilitate extrem de mică. Cele mai importante cutremure produse aici, conform unei documentări personale, nu au depăşit 5,5 grade în ultimele două secole: 4,5 grade în 1800, 5,3 grade pe 2 noiembrie 1871 şi 5,5 grade pe 31 ianuarie 1900.

         Apelând la cunoştinţele de geologie, câteva frânturi de curs pot menţine însă o uşoară stare de incertitudine epistemologică: “La extremitatea sudică si vestică  a Platformei Moldoveneşti a fost delimitat un teritoriu, a cărei poziţie a creat si creează încă multe probleme de corelare...Fundamentul cristalin a fost interceptat numai prin foraje...”