Bacăul la 1967: lupta dintre "vechi" şi "nou"

     O imagine cât pentru o mie de cuvinte. Bacăul pe la 1967, cu o fizionomie eterogenă, contrastantă, care mai păstra o parte a trăsăturilor interbelice (gospodăriile de pe fruntea de terasă a Bistriţei, între stadion şi Policlinica Veche, nordul oraşului - în fundal - cu puternic iz de târg patriarhal etc). Centrul oraşului intrase deja în vâltoarea sistematizării comuniste (blocurile de pe Calea Mărăşeşti şi strada 9 Mai, Hotelul "Bistriţa" şi Casa de Cultură a Sindicatelor).

Dinamica parcului auto băcăuan

    Faţă de anul 2010 (clic aici) parcul auto al judeţului a crescut cu 16,7%, ajungând la 142111 vehicule. Acelaşi trend l-au înregistrat şi autoturismele înmatriculate cu număr de Bacău, semn că românul renunţă greu la confortul motorizat, chiar şi în vremuri de recesiune economică. În profil regional, deşi am micşorat un pic diferenţele, rămânem pe acelaşi loc 3, după Iaşi şi Suceava. Structura parcului auto este evidenţiată în tabelul de mai jos (sursa: drpciv.ro)

   Ca un mic fapt inedit, dacă am însuma "amprenta la sol" a tuturor vehiculelor din parcul judeţean (fără a le lua în considerare pe cele aflate în tranzit), s-ar depăşi valoarea de 154 ha, adică întreaga suprafaţă ocupată de căile de comunicaţie şi transport rutier din municipiul Bacău, înscrisă în planul urbanistic general...

Trecător prin judeţ (21): Parcul cu Pini din Moineşti

    Este situat pe versantul sud-estic al Dealului Osoiu (659 m), deasupra zonei centrale a municipiului Moineşti, fiind reprezentat de o plantaţie compactă de pin negru (Pinus nigra), făcută de Societatea petrolieră „Steaua Română”, în anul 1930, pentru a stabiliza alunecările de teren din zonă. Parcul şi-a păstrat în bună măsură aspectul iniţial, în care construcţiile au fost limitate prin declararea ca arie protejată. Suprafaţa de 1,52 ha este acoperită în proporţie de 95% de vegetaţie. În ultimele două decenii, parcul a devenit una din destinaţiile de agrement preferate de moineşteni, prin modernizarea cu fonduri PHARE a complexului turistic limitrof, care oferă posibilităţi diversificate de petrecere a timpului liber (cazare în vile, restaurant, teren sportiv, paintball, zorbing).

     Parcul cu Pini a fost declarat arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate.

Prin Colinele Tutovei, la altitudini maxime

     O imagine superbă cu Dealul Doroșan(u), cea mai mare altitudine din estul județului Bacău (561 m), în Colinele Tutovei, pe raza (sper să nu greșesc) comunei Colonești. Sursa: prof. Bogdan Pădurariu, 2014.

Bacăul anilor `80

Primele două imagini cred că sunt inedite. 

Strada Mioriței, 1983 (Sursa: Adrian Daniel)

Parcul Trandafirilor și Hotelul "Moldova" (Sursa: Gabi)

Parcul "Libertății"cu palmierul din fața aleii principale (Sursa: carte poștală ilustrată)

La cererea publicului însetat de cunoaştere

      Curios, dar adevărat. Pentru intelectualii care citesc blogul, dar nu au avut niciodată curiozitatea sau timpul disponibil de a căuta în dicţionar... Cunoscătorii au recunoscut manualul de geografie de clasa a IX-a, cel de pe care au învăţat generaţii întregi de liceeni. "Vechiul", unicul manual care exista înaintea "alternativelor", dar care poate rivaliza oricând cu mult mai coloratele surate "actualizate".

Mintea românului...

Ca pentru 2 februarie - Ziua Mondială a Zonelor Umede... 

Pe Bârnat, în intravilan, la doi paşi de Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Bacău (titulatură completă). Situaţie existentă înainte de căderea zăpezii.

Priorităţile Bacăului - rezultatul sondajului de opinie

    Sondajul cu tema Ce i-ar trebui Bacăului în 2014? a ajuns la final. Cele trei priorităţi pe care cititorii le-au ales dintr-o listă destul de lungă (foto) au fost însumate, rezultatele fiind următoarele:

30-40% din opţiuni: şoseaua de centură (42%), câinii comunitari (34%), insula de agrement (31%)

20-29%: infrastructura sanitară (28%), capacităţile de producţie (24%), modernizarea străzilor (23%), cultura şi patrimoniu (21%), spaţiile verzi (21%)

10-19%: aeroportul (18%), siguranţa populaţiei (18%), bazele sportive şi de agrement (17%), transportul urban de călători (14%), turismul (14%), problemele de mediu (13%), iluminatul public (10%), asistenţa socială (10%), locuinţe – ANL (7%),

1-9%: pieţele agro-alimentare (8%), furnizare energie termică – CET (8%), creşe şi grădiniţe (2%), alimentare cu apă şi canalizare (5%), locuri de joacă (5%), arii protejate (4%), spaţii comerciale (1%), spaţii expoziţionale, birouri (1%), cimitire (1%).

Mulţumesc participanţilor la sondaj pentru timpul şi interesul acordat.