Cât plouă în Bacău?

De sezon dar şi pentru meteo-clarvăzătorii care văd luni diluviene şi acolo unde de fapt nu sunt....

Trecător prin judeţ (22): Onceşti

Comună situată în Colinele Tutovei, la confluenţă pârâului Frunteşti cu râul Berheci, la 44 km sud-est de municipiul Bacău, la intersecţia DJ 241A cu DJ 241B.  sate componente (7): Onceşti, Bărboasa, Dealu Perjului, Onceştii Vechi, Satu Nou, Tarniţa, Taula. Populaţia: 2985 loc. (1956), 2672 loc. (1966), 2117 loc. (1977), 1672 loc. (1992), 1702 loc. (2002). 1621 loc. (2011). Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (c. 1792-1795, rezidită în 1835) în satul Onceşti – foto). Biserica “Sfântul Nicolae” (c. ante 1809) în satul Onceşti. În satul Bărboasa se află biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului” (c. 1812-1814, refăcută în 1898-1909) şi biserica de zid “Adormirea Maicii Domnului” (c. ante 1809). Monument al eroilor în satul Bărboasa (c. 1926). Cruce memorială în satul Tarniţa. Şcoală (c. 1910) în satul Onceşti (dezafectată). Moară de vânt în satul Taula. Descoperiri arheologice: aşezări din epoca bronzului (culturile Monteoru şi Noua) şi perioada premedievală (secolul V) în punctele “Dealul Bărboasei” şi “Podul Morii”, descoperite pe teritoriul satului Bărboasa; aşezare de bordeie din secolul IX, aparţinând culturii Dridu, în satul Onceşti. Serbare anuală la 8 septembrie (Sfânta Maria Mică), târg duminical.

Ajutor pentru elevii defavorizaţi

Aprilie 2014 - sinteză meteo

Sursa: ANM

Yin și Yang în Bacău

Bacău, strada Oituz

Cum pretreceau băcăuanii de 1 mai...acum un secol

„Iar în ziua de Unu Mai întreg oraşul vuia de cântece şi chefuri. Prin grădini şi grădinuţe erau aşezate pe iarbă mese încărcate cu mâncăruri şi înconjurate de cofe de vin, după cum le dădea mâna. În jurul mesei şedea gazda cu toate neamurile, mâncând, cântând şi chefuind până seara. Lăutarii nu mai ajungeau, veneau pentru acea zi şi din satele apropiate. Erau mulţi care se duceau şi afară din oraş la Lunca lui Rugină¹. Pe iarba din luncă şi printre copaci erau presărate sute de mese, împrejurul cărora şedeau jos sute de târgoveţi. Fiecare avea pe masa lor miel fript şi pâine frumoasă. Ulcioare, ploşte, cofe cu vin aveau toţi la îndemână. Câte un scripcar şi un cobzar erau la multe mese. Toţi mâncau, râdeau, beau, cântau şi jucau. Armendelu² era în strălucirea lui.

Azi?...S-au pierdut multe din aceste obiceiuri. Numai Lunca lui Rugină n-a ruginit. Tot se mai petrece în ea…dar nu ca atunci^3”

  (Costache Radu – Bacăul de la 1850 [la] 1900, Bacău, 1906 - ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Lucian Şerban, Editura Egal Bacău, 2008, p. 25)

Note: 

1.       Lunca lui Rugină, amplasată în interiorul actualului parc Gherăieşti.

2.       Armendelu (Arminden) = nume popular al zilei de 1 mai; sărbătoare populară de 1 mai.

3.    “Locuri de plimbare afară din municipiu, în apropiere, sunt: Parcul “Bistriţa”, de pe teritoriul moşiei Fântânele, nu departe de satul Gherăeşti, înfiinţat în anul 1930 şi Domniţa Maria (sat), unde Radu C. Porumbaru, fost director al fabricii de hârtie “Letea”, a amenajat un parc la “bazarul” fabricii, vizitat de orăşeni în zilele de sărbătoare” (G. Grigorovici, 1933). Actualul parc “Cancicov” va fi amenajat în perioada interbelică, în urma memoriului înaintat de inginerul agronom al oraşului Primăriei Bacău la data de 10 iulie 1935, cu sprijinul şi susţinerea lui Mircea Cancicov (1884-1959), ministru secretar de stat la Finanţe în perioada 1934-1939.

Excelența în educație: olimpicii C.N. ”Gh. Vrănceanu” Bacău

      Din cei 52 de vrănceni calificați la faza națională a olimpiadelor școlare, nu mai puțin de 29 s-au întors acasă cu premii, mențiuni și medalii! În imagine: o parte a performerilor de la C.N. Gheorghe Vrănceanu Bacău care au fost prezenți la conferința de presă organizată în această dimineață. Felicitări pentru această extraordinară performanță! Detalii AICI şi AICI.

Bacăul, un județ dominat de profesori și de vânzători

      Potrivit unei analize Gândul,  ”cei mai mulţi salariaţi din judeţul Bacău lucrează tot ca profesori, iar numărul lor a înregistrat în perioada 2012 - 2013 o creştere de peste 18%. Astfel, 8.453 de români dintre cei 112.174 de angajaţi înregistraţi la nivel judeţean au ales să fie profesori în şcolile şi în liceele băcăuane. Vânzătorii care lucrează în magazine specializate de fier, sticlă sau vopsele (CAEN 4752) ocupă al doilea loc în clasamentul meseriilor care au atras cei mai mulţi angajaţi. Ei sunt urmaţi în top de vânzătorii din magazinele mixte. În total, aceste două meserii sunt practicate de 11.714 dintre cei 708.440 locuitori ai judeţului Bacău.Totodată, în cele 13.855 de firme cu o cifră de afaceri cumulată de 3,4 miliarde de euro care îşi desfăşoară activitatea la nivel local, lucrau, în 2012, peste 74.000 de băcăuani” Detalii pe gandul.info

Sursa foto: Gândul