Vârstele oraşului: Concurs "Recunoaşte Bacăul!" (3)

    După superba emisiune de ieri seară, în care domnul Mihai Ceucă ne-a încântat sufletul cu parfumul Bacăului de altădată, reînnodăm seria concursurilor "Recunoaşte Bacăul!". De data aceasta cititorii vor avea de recunoscut amplasamentul a patru clădiri relevante pentru evoluţia oraşului în perioada modernă. Unul dintre cele patru obiective a dispărut recent de pe harta oraşului. Cel mai corect şi complet răspuns va fi premiat cu un exemplar din lucrarea "Bacău. Palimpseste urbane", în condiţiile în care aceste răspunsuri vor sosi sub formă de comentariu pe pagina blogului (deci nu pe FB sau pe alte reţele de socializare), până la ora 22,00. Succes!

 Foto 1.  Ce reprezintă imaginea de mai sus?

 Foto 2. Unde se află clădirea de mai sus şi care este importanţa ei?

 Foto 3. Unde se află clădirea de mai sus şi de ce prezintă importanţă istorică?

Foto 4. Pe ce stradă se află clădirea de mai sus?

Update: câştigătorul concursului este Viorel Munteanu, care a reuşit să identifice corect 3 imagini. Răspunsurile corecte erau: 1. Moara Calmanovici, pe locul căreia a fost ridicat Kaufland; 2. Casa dramaturgului Ion Luca, situată pe strada omonimă; 3. Casa Rafailă, str. Cuza Vodă, clădire în care a fost găzduit domnitorul Alexandru Ioan Cuza; 4. str. Oituz.

România sectorului primar

    Unul din indicatorii relevanţi pentru nivelul de dezvoltare al unei ţări este structura populaţiei active ocupate pe sectoare de activitate. Din acest punct de vedere, putem observa "evoluţia" României din ultimele trei decenii, analizând ponderea populaţiei ocupate în agricultură: 74% în 1950, 65% în 1960, 49% în 1970, 29% în 1980, 28% în 1989, 29% în 2012...Să ne mai mirăm de ce putem fi comparaţi cu ţări precum Namibia, Ecuador sau Guatemala? Sau să ne mai minunăm cât de mult încurajează statul acest "domeniu prioritar", atâta timp cât ţăranii primesc pentru un litru de lapte (exemplu pe care îl am direct de la sursă) fantastica sumă de 0,80 lei? Un posibil răspuns la această stare de fapt îl găsim într-un articol recent scris de Răzvan Bibire, De ce am distrus totul?

Clic aici pentru alte detalii.

Dedeman = 17,6% din ecomomia judeţului Bacău

     Dacă până la începutul anilor `90 economia judeţelor era dominată de un întreg sector industrial sau de vreun colos economic de stat, la mai bine de două decenii situaţia este radical schimbată. Detalii pe Ziarul Financiar.

Sursa infograficului:  zf.ro

Bacăul de ieri, pentru orașul de mâine

     Pentru prea mult timp Bacăul de altădată a rămas o necunoscută pentru contemporani. Grație unor gesturi recuperatorii, ultimii ani au adus în fața tinerei generații frânturi imagistice și pagini cu valoare documentară, din dorința de a împărtăși citadinului modern o altă fațetă a fizionomiei urbane băcăuane. Din acest punct de vedere, inițiativa pasionatului Mihai Ceucă este demnă de toată aprecierea noastră. Un îndemn spre cunoaștere și respect față de valorile trecutului, la care suntem invitați să participăm activ, pentru realizarea unei monografii virtuale cât mai complete, prin intermediul blogului special creat în acest sens,  bacauepoca.blogspot.ro

        Vă invit aşadar, să ne grupăm toţi cei care, tineri sau bătrâni, necărturari, putem reînvia amintirile despre evenimentele vieţii oraşului nostru întru păstrarea lor în memoria colectivă. Să convingem cunoştinţele în vârstă, bunicii, părinţii să povestească despre oraş şi despre faptele cetăţenilor. Să povestim şi noi, indiferent de vârstă, faptele trăite. Privim cu uimire ilustratele şi documentele vechi; aceeaşi uimire o vor trăi şi urmaşii, privind relatările noastre. Să fim „necărturari” dar să... scriem. Important este să nu devenim ridicoli şi să ne propunem doar o addenda la lucrările profesioniştilor. Marile romane sunt gustate de puţină lume, basmele simple hrănesc spiritual poporul! (Mihai Ceucă)

Trecător prin judeţ (24): Valea Sulţei

    Am spus de nenumărate ori că judeţul Bacău are un potenţial turistic remarcabil, care merită promovat şi integrat unor programe de investiţii cu avantaje evidente pentru comunităţile locale. Bacăul nu se rezumă doar la două staţiuni turistice şi la câteva obiective cultural-istorice. Văi montane precum Ciugheş, Valea Rece, Bolovăniş, Sulţa, Ciobănuş ş.a. reprezintă adevărate colţuri de rai unde agroturismul poate elimina izolarea şi sărăcia. Bazinul hidrografic al râului Sulţa (afluent al Trotuşului în Munţii Ciucului) reprezintă un excelent exemplu al frumuseţilor băcăuane care încă aşteaptă să fie descoperite şi valorizate. Distanţele relativ mici faţă de oraşele judeţului, peisajul pitoresc şi ospitalitatea locuitorilor reprezintă doar câteva atuuri care merită luate în considerare pentru a completa o viitoare hartă turistică. Sugestive în acest sens sunt imaginile de mai jos.

Aer tropical

ANM: ora 15,00: 34,9 C.

Sărăcie şi dezvoltare în judeţele României

    În România, punerea în practică a unor studii privind dezvoltarea regională, reducerea decalajelor dintre urban şi rural, dezvoltare durabilă, renaştere urbană ş.a.m.d. nu a generat în ultimile două decenii decât dosare aruncate prin sertare ministeriale. Rezultatul: o ţară tot mai eterogenă structural, în care discrepanţele socio-economice tind să devină maladive. O analiză Adevărul despre judeţele bogate şi judeţele aflate la limita sărăciei o puteţi accesa aici.

Sursa infografic: adevarul.ro

Cea mai călduroasă zi a anului. Deocamdată...

Sursa: ANM