La Mulţi Ani, Bacău!

    Se spune că un oraş, ca parte a unui sistem, preia o caracteristică de maximă importanţă: autoreglarea. Încă mai cred în vitalitatea acestei urbe şi capacitatea ei de a se scutura de toate metehnele care i-au schimonosit fizionomia şi poate chiar sufletul...

"Oraşul este leagănul civilizaţiei şi al crimei, centrul mizeriei şi al luxului, receptaculul în care se acumulează vitalitatea şi nervozitatea, centrul puterii şi al decăderii. În oraş omul îşi arată trăsăturile sale cele mai nobile şi cele mai respingătoare. Îndărătul pereţilor lipiţi unul de altul, sub acoperişuri îngemănate se îmbină fericirea şi lacrimile, trufia şi umilinţa, naşterea şi moartea. Oraşul exhală miasme şi mireasmă de orhidee.”

La Mulţi Ani, Bacău!    

Foto: colecţiile Mihai Ceucă, Ioan Bâşcă, Lucian Şerban

Vezi şi: Iuga Ologul şi prima atestare documentară a Bacăului
Prima atestare documentară a Bacăului

   Update 6 octombrie, ora 11,00: păcat câ în media locală momentul este ca şi inexistent. Singura referire am descoperit-o pe site-ul Asociaţiei COMUNICO, care a lansat cu această ocazie un documentar despre monumentele oraşului (click aici). Felicitări pentru iniţiativă! în rest, să tot auzim de cuvinte frumoase, gen "identitate", "imagine", "devenire", "patrimoniu" ş.a.m.d. Ele există în vocabularul Bacăului doar pentru interese financiare sau...demagogice. Păcat, mare păcat...Miasmele sunt mult mai persistente decât mireasma florilor...

Judeţul Bacău: realităţi demografice

Total populație (2011): 616.168

Tineri între 0-19 ani: 149.468 (24,26%)

Adulți între 20-59 ani: 327.393 (53,13%),

Adulți între 60-100+ ani: 139.307 (22.61%)

Salariați la muncă în țară: 97.307

Procent salariați din total adulți: 29.72% = 97.307/327.393

Procent salariați din total populației: 15.79% = 97.307/616.168

Plecați în străinătate pe perioadă lungă: 78.155

Procent plecați în străinătate pe perioadă lungă din total adulți: 23.87% = 78.155/327.393

Procent salariați din total populației: 12.68% = 78.155/616.168

Adulți fără salar: 151.931 = (327.393 - 97.307 - 78.155)

Procent Adulți fără salar din Total Adulți: 46.41% = 151.931/327.393

(din cei 46.41% adulți fără salar poate unii lucrează la țară fără nici un venit, dar cifra șomajului real e în jur de 45%)

Concluzie:

Dintre Adulți între 20-59 ani care sunt 327.393 (53,13% din totalul populației),

- 29.72% - 97.307 - lucrează și au un salar,

- 23.87% - 78.155 - sunt plecați în străinătate pe termen lung,

- 46.41% - 151.931 - sunt fără salar.

E nevoie de cel puțin 150.000 noi locuri de muncă în județul Bacău.

Asta fără a vorbi să-i aducem înapoi pe cei plecați.

Cu asta ar trebui să se ocupe partidele.

Sursa:fluierul.ro

Surpriza din Munţii Tarcăului

Să hălăduieşti peste plaiurile Munţilor Trotuşului până când drumul pietruit devine albie de pârâu învolburat. Să te minunezi de frumuseţea locurilor, aruncând din când în când ocheade pentru o întâlnire neprevăzută cu Moş Martin. Să dai peste o săgeată bătută pe un gard secular care direcţionează, după numai câteva sute de metri, către o adevărată revelaţie. Să ai şocul "ciocnirii" cu un mic colţ de rai rămas suspendat, prin cine ştie ce anomalie geomorfologică, între două lumi. O amenajare turistică de nota 10, o iniţiativă demnă de toată lauda, ţinând cont de (relativa) izolare. Un om dintr-o bucată, proprietar şi amfitrion care te primeşte cu braţele deschise, ca un vechi prieten (foto 2, în mijloc). De veţi trece prin zonă, merită să descoperiţi pitorescul unei zonei aflate la doar 112 km de Bacău. Nu vă divulg însă chiar totul, vă las plăcerea întâlnirii cu Muhos Pataki Furdo, pentru a experimenta "a treia Românie", atât de inspirat percepută de Vintilă Mihăilescu în articolul din Dilema Veche.

Un ajutor în localizare:

Emoţie de toamnă

   O după-amiază ploioasă de duminică. Un cer mohorât, un aer încărcat de o răceală tăcută. Un oraş care revine la tradiţionala stare de spleen... "Îmi vine să râd fără sens,/Şi-i frig, şi burează."

Prin reţele urbane scurtcircuitate

       Despre frustrări şi eternele relaţii de concurenţă urbană în zona Moldovei: "Să legăm aceste realităţi de planul de mobilitate al Iaşului. În studiile lui de fundamentare se demonstrează că în regiunea Nord-Est polul de dezvoltare ilustrat prin dinamica autorizaţiilor de construire nu este la Iaşi. El s-a mutat demultişor în triunghiul urban Bacău-Piatra Neamţ-Român. Iar acest nou pol economic al regiunii nu tinde să se unească cu acela al Iaşilor, ci cu frumoasa noastră Bucovina. Prin urmare oraşul celor şapte coline rămâne stăpân doar pe colinele sale... să zicem metropolitane." Articolul complet îl puteţi citi în Ziarul de Iaşi.

    Foto: Ariile de influenţă ale oraşelor mari din România. Sursa: Oacheşu Ştefan Vilson - Rolul oraşelor mari în dezvoltarea regională a României, Bucureşti, 2011

Prin reţele urbane scurtcircuitate

       Despre frustrări şi eternele relaţii de concurenţă urbană în zona Moldovei: "Să legăm aceste realităţi de planul de mobilitate al Iaşului. În studiile lui de fundamentare se demonstrează că în regiunea Nord-Est polul de dezvoltare ilustrat prin dinamica autorizaţiilor de construire nu este la Iaşi. El s-a mutat demultişor în triunghiul urban Bacău-Piatra Neamţ-Român. Iar acest nou pol economic al regiunii nu tinde să se unească cu acela al Iaşilor, ci cu frumoasa noastră Bucovina. Prin urmare oraşul celor şapte coline rămâne stăpân doar pe colinele sale... să zicem metropolitane." Articolul complet îl puteţi citi în Ziarul de Iaşi.

    Foto: Ariile de influenţă ale oraşelor mari din România. Sursa: Oacheşu Ştefan Vilson - Rolul oraşelor mari în dezvoltarea regională a României, Bucureşti, 2011

Perspective

Oraşul văzut de pe înălţimile subcarpatice ale Culmii Pietricica.

Oraşul pietonal

   Un mic articol care merită citit în orele de vârf, când tot băcăuanul trebuie musai să intre cu maşina până la un metru de locul de muncă, şcoală etc  - click aici.

Sursa foto: agoodideafor.blogspot.ro