Zăpadă de Crăciun?

    În ultimii 11 ani am întâmpinat sărbătorile de iarnă cu strat de zăpadă doar de două ori: în 2012 (cu 35-40 cm strat de zăpadă la staţia ANM Bacău) şi în 2018 (o mantie modestă de 6 cm). Modelările actuale (fig. 1) nu dau prea mari şanse de Crăciun (d)alb nici pentru 2022...

În aşteptarea zăpezilor de altădată, mai putem răsfoi prin poeziile lui Bacovia:

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,

Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;

"I-auzi corbii! " - mi-am zis singur.. şi-am oftat;

Iar în zarea grea de plumb

Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri..

Şi de lume tot mai singur, mai barbar, -

Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar..

Iar în zarea grea de plumb

Ninge gri.

Foto: ultimul decembrie de un alb impecabil....(2012)

Orbecăind prin ceţurile Bacăului...

E-o noapte udă, grea, te-neci afară,

Prin ceaţă - obosite, roşii, fără zare -

Ard, afumate, triste felinare,

Ca într-o crâşmă umedă, murdară.

(George Bacovia –Sonet)

La nivelul oraşului Bacău, ceaţa reprezintă un hazard climatic bine cunoscut citadinilor, dacă luăm în calcul câteva caracteristici legate de frecvenţă, durată şi intensitate (predominarea ceţurilor persistente, dense, care determină o scădere a vizibilităţii sub 50 m). Apariţia acestor suspensii de picături microscopice de apă sau a unor cristale fine de gheaţă este determinată la nivelul municipiului de câteva aspecte particulare: aşezarea în zona mai joasă a Culoarului Siretului, înconjurat de unităţi de relief mai înalte, favorizând inversiunile termice şi staţionarea maselor de aer umede, întinderea considerabilă a suprafeţelor acvatice din intravilan şi din proximitate (peste 250 ha luciu de apă numai prin Lacul Şerbăneşti şi Lacul de agrement) şi, desigur, numărul mare de nuclee de condensare, caracteristice aerului urban citadin. Toate cele cauze principale conferă Bacăului un specific topoclimatic de neinvidiat toamna şi iarna, pe fondul predominării unui regim baric anticiclonal. Aceste particularităţi climatice au fost explicate sintetic încă de acum câteva decenii de climatologul  Ion Gugiuman într-un pasaj relevant: Acest calm al atmosferei se datoreşte unui aspect al reliefului – cel de bazin orografic, mărginit la est şi la vest de dealuri înalte, iar la sud de o strâmtoare – poarta de la Răcătău, - care frânează scurgerea maselor de aer spre sud. Şi atunci, aerul frânat şi rece coboară de pe dealuri şi provoacă temperaturi reduse, ceaţă şi negură.

Bacău, 7 decembrie 2022, ora 8

Studii recente (Apostol, Sfîcă, 2008) au scos în evidenţă numărul semnificativ mai mare de zile de zile cu ceaţă în Bacău (în medie 59,8 zile, luând în calcul perioada 1960-2002), în comparaţie cu oraşele din Culoarul Siretului situate la cea mai mică distanţă,  Roman (46,9 zile) şi Adjud (47,7 zile).

 Sursa graficului: Liviu Apostol, Lucian Sfîcă (2008) - Characteristics of the fog phenomenon in the Siret Corridor and aspects of the induced climate risk, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al. I. Cuza”Iaşi, Tom L IV s. II – c, Geografie (versiunea pdf se poate descărca de aici.)

Acelaşi studiu relevă specificul ceţurilor băcăuane, din care amintim aici câteva aspecte: ecart termic între -6 şi +6 °C în 66% din cazuri, producere în condiţiile în care vântul bate dinspre sud (42,9% din cazuri) sau este calm atmosferic (42% din cazuri), formare preponderentă în interiorul aceeaşi mase de aer (în 86,2% din cazuri, explicând prevalenţa ceţurilor de radiaţie), concentrarea fenomenului în intervalul octombrie-martie (90% din zilele cu ceaţă), cu un maxim în decembrie-ianuarie, frecvenţa orară de producere între 6 şi 10 dimineaţa, cu un vârf în jurul orei 7.

Beneficiind de accesul la datele meteo pentru ultimele două decenii (2000-2021), putem în cele ce urmează să actualizăm unele aspecte şi să evidenţiem câteva tendinţe foarte interesante:

- numărul mediu anual al zilelor cu ceaţă a scăzut semnificativ la 43,1, cu aproape 17 zile mai puţin faţă de intervalul 1960-2002. Evoluţia este remarcabilă prin intensitate, meritând a fi urmărită în anii următori. Cele mai multe zile cu ceaţă s-au întregistrat în anii 2019 şi 2014, dublu faţă de anii 2016 şi 2020, când s-au înregistrat doar 28 de zile (fig. 2). Rolul semnificativ pe care îl au suprafeţele lacustre la formarea ceţurilor băcăuane este reflectat de anul 2011, atunci atunci când golirea Lacului Şerbăneşti pentru efectuarea unor lucrări hidrotehnice a oferit pentru câteva luni o atmosferă mai însorită, mai uscată şi, de ce nu, mai sanogenă - http://www.deferlari.ro/2011/08/lacul-fara-apa.html

  -   iarna este anotimpul care însumează 57,4% din numărul anual al zilelor cu ceaţă, fiind secundată de toamnă (33,8%). Lunile decembrie şi ianuarie, cu peste 9 zile cu ceaţă conduc detaşat (fig. 3), în opoziţie cu perioada mai-august în care fenomenul are un caracter excepţional (fig. 4) Statistic, în municipiul Bacău, ceaţa este prezentă în anotimpul de iarnă într-o zi din patru, faţă de o zi din trei pentru intervalul de referinţă al studiului menţionat anterior.

Numărul mediu lunar al zilelor cu ceaţă

        Numărul total al zilelor cu ceaţă înregistrate în Bacău în perioada 2000-2021

     Importanţa meteorologică a ceţii este generată de faptul că micşorează insolaţia, reduce evapotranspiraţia şi diminuează radiaţia solară directă. Ea prezintă efecte negative prin faptul că reduce vizibilitatea (cu efect asupra transporturilor) şi creşte vertiginos umiditatea aerului (cu efect asupra stării de sănătate a locuitorilor). Nu lipsit de importanţă este şi efectul asupra psihicului uman, în condiţiile în care acest fenomen, combinat cu o nebulozitate accentuată pe perioade mari de timp, obturează discul solar zile la rând (a se vedea cele 31 de zile consecutive fără Soare din noiembrie-decembrie 2014, adevărat record bacovian...)

Variabilitatea numărului lunar de zile cu ceaţă (2000-2021)

Bacău, 7 decembrie 2022, ora 8,10

Urban tale: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău pentru perioada 2021-2027

       Am avut răbdarea prin primăvară 👽 să parcurg cele peste 550 de pagini din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău pentru perioada 2021-2027, document strategic  aprobat în Consiliul Local Bacău. Pentru a vă stârni curiozitatea, redau mai jos două paragrafe cu statut vizionar👀:

"...reabilitarea și redeschiderea grădinii zoo, realizarea unei grădini botanice, realizarea unei săli polivalente"...

"În anul 2027, municipiul Bacău si Zona Metropolitană Bacău sunt unele dintre cele mai atractive și primitoare zone din regiune, dar și din țară, fiind recunoscute pentru diversitatea și notorietatea evenimentelor culturale, dar și pentru viața socială activă din mediul urban și mediul rural" (p. 451).

Am zis eu că voi reveni mai pe larg, dar nu mai văd rostul... Ne auzim direct în 2027!

Foto: Iulian Radu

O nouă toamnă (ne)bacoviană

 

E toamnă, e foşnet, e somn...

Copacii, pe stradă, oftează;

E tuse, e plânset, e gol...

Şi-i frig, şi burează.

Toamna de care tocmai ne-am despărţit iese - din nou – din şabloanele bacoviene. Mai blândă decât de obicei, ea îşi trece pe blazon o temperatură medie de 11,6 °C, cu 2,1 °C peste intervalul climatologic de referinţă 1901-2000. Multe zile frumoase, care au condimentat cromatic vegetaţia oraşului pentru mai mult timp, au caracterizat primele două luni ale anotimpului. Octombrie a fost luna celor mai mari contraste termice, având un debut de vară autentică (28,4 °C, chiar în prima zi), dar şi o minimă care a coborât în termometre până la -3,3 °C în dimineaţa zilei de 21 octombrie. S-au înregistrat în total doar 7 zile cu temperaturi negative, bucurie pe termen lung la plata facturilor de încălzire ce nu vor întârzia să apară.

Pluviometric, ne-am încadrat în apropierea valorilor medii multianuale, cele 22 de zile ploioase acumulând 121,2 l/mp. Se remarcă o concentrare a acestora, 47% din cantitatea căzută fiind acumulată în doar 6 zile. Aportul ciclonilor mediteraneeni din ultima parte a lunii noiembrie a oferit un maxim de 18,6 l/mp pe parcursul întregii zile de 19 noiembrie.

Puţinele zile cu ceaţă (doar 11) au lăsat dimineţilor claritate şi o umiditate relativă a aerului scăzută, atmosfera tipic bacoviană limitându-se astfel la doar câteva zile de la mijlocul lui Brumar. Nu s-au înregistrat precipitaţii solide, primele zăpezi şi instalarea stratului de zăpadă urmând, se pare, din nou, să rămână în sarcina primei luni a anului viitor…

Ce este un spațiu public de calitate?

      Un spațiu public de calitate are două valențe principale: aceea de a te proteja – protecție la vânt, soare și față de mașini - și ceea ce se numește în limbajul de specialitate „posibilitatea de adăstare”, adică posibilitatea ca eu să mă opresc între casă și magazin, pe o bancă, undeva la umbră.

Diana Culescu

Două pariuri termice la final de an 2022

Ne apropiem cu paşi sprinteni de finalul lui 2022, un (nou) an atipic din punct de vedere meteorologic. O privire retrospectivă ne ajută să-l încadrăm mai exact, tabelul de mai jos oferindu-ne imaginea anilor în care s-au înregistrat recorduri termice şi deficit major de precipitaţii la nivelul oraşului Bacău:

An	Temperatura medie anuală (°C)	An	Precipitaţii medii anuale (l/mp)
2020	12,0	2003	450,1
2019	11,7	2011	472,9
2015	11,6	2020	478,4
2007	11,4	2015	481,3
2016	11,3	2000	495,9

Topul celor mai călduroşi şi mai secetoşi ani din perioada 2000-2021

Cele 11 luni ale acestui an au acumulat până acum, în sinteză, o valoare a temperaturii medii de 12,5 °C şi precipitaţii de 411,4 l/mp. Luna decembrie va definitiva aceste valori intermediare, oferindu-ne un loc distinct în ierarhia topului nostru. Luând în calcul valorile medii multianuale ce caracterizează ultima lună a anului, putem estima un posibil scenariu: 2022 are toate şansele să rămână în analele climatologice drept cel mai secetos an din ultimele două decenii şi al doilea cel mai călduros an, la mare distanţă de reperele medii calculate pentru perioada 1901-2000 (9,1 °C şi 543,5 l/mp). Caracteristicile ultimelor ierni ne îndreptăţesc să luăm în calcul o probabilitate redusă pentru o lună decembrie 2022 foarte friguroasă şi bogată în precipitaţii, care să schimbe semnificativ, pe ultima sută de metri, această evoluţie. Rămâne să aşteptăm confirmarea până în prima zi a Anului Nou. Deocamdată să vedem ce surprize ne rezervă luna colindelor şi a bucuriilor de Crăciun…

Iernile Bacăului: retrospectivă meteo (2000-2022)

Suntem la câţiva paşi de sfârşitul toamnei calendaristice.Mai acut poate ca niciodată, ţinând cont de conjunctura geopolitică care a dinamitat deja facturile la încălzire, ne punem întrebarea: cum va fi în această iarnă? O privirediacronică asupra iernilor trecute capătă astfel un interes sporit, încercând să condensăm câteva din particularităţile sezonului rece pe malurile Bistriţei, având la bază înregistrările meteorologice din ultimii 22 de ani.

Continentalismul regiunii Moldovei îşi spune cuvântul şi asupra valorilor medii ale temperaturilor zilelor de iarnă. Ecartul termic semnificativ (de la -5,3 °C în iarna 2002/2003 la 2,8 °C în iarna 2019/2020) demonstrează acest lucru. Faţă de media multianuală a perioadei 1901-2000, de -2,2 °C, ultimii 22 de ani reflectă o îmblânzire evidentă, media perioadei urcând la -0,6 °C. Ultimele șapte ierni au adus (cu excepţiasezonului 2016/2017) temperaturi medii pozitive, situaţie remarcabilă din punct de vedere climatologic pentru municipiul de pe malurile Bistriței (fig. 1).

Fig. 1: Temperatura medie şi precipitaţiile înregistrate în lunile de iarnă (2000-2022) 

O variabilitate mai mare a înregistrat cantitatea de precipitaţii căzute în cele trei luni de iarnă. Faţă de media intervalului de referinţă 1901-2000 (80,6 l/mp), am avutparte de iernibogateîn precipitaţii (2008/2009 şi 2012/2013, ultima cu valori de pestedouăorimaimari), darşi de maimulteierniuscate, undeabatereamedie a fost de peste 40 l/mp. Ne esteîncă vie în memorie iarna 2019/2020, aproapelipsită de zăpadă, cantităţileacumulateridicându-se abia la 29,1 l/mp.

Scăderea numărului de zile cu strat de zăpadă este foarte vizibilă pentru ultimele două decenii (în medie 30 zile). Continuitatea acestui fenomen pentru ultimii trei ani(fig. 2), cu un minim de doar 11 zile în blânda iarnă 2019/2020, ainfluențatcreștereatemperaturilormediianualepână la 12°C în 2020, adevărat record termic al ultimelor decenii.

Un fenomen bine-cunoscut concitadinilor lui George Bacovia, ceaţa este un ingredientnelipsit şi în anotimpul rece (în medie 30 de zile). La extreme se evidenţiază iernile 2002-2003 (51 zile cu ceaţă) şi2019/2020 sau 2015/2016, cu maipuţin de 14 zileîn care ceaţaşi-a făcutsimţităprezenţa, cu precăderedimineaţa.

Fig. 2: Numărul de zile cu strat de zăpadă (2000-2022)

O „radiografie” termică a celor trei luni de iarnă este prezentată în graficele de mai jos (fig. 3-5). Remarcăm câteva câteva aspecte interesante:

Figura 3: Temperatura medie a lunii decembrie (2000-2021) şi abaterea faţă de intervalul de referinţă 1901-2000

Figura 4: Temperatura medie a lunii ianuarie (2000-2021) şi abaterea faţă de intervalul de referinţă 1901-2000

Figura 5: Temperatura medie a lunii februarie (2000-2021) şi abaterea faţă de intervalul de referinţă 1901-2000 

-luna decembrie este caracterizată de cele mai numeroase abateri (atât pozitive, cât şi negative) de la normele climatologice;

-Gerarul de altădată (-3,6°C) începe să devină o amintire încețoșată, media ultimelor două decenii fiind cu 1,7°C mai ridicată. Sunt de remarcat, din nou, ultimele trei ierni, în care temperatura medie lunară a fost peste 0 °C, în contrast major cu mai vechile hărţi climatice din atlasele geografice şcolare...

-luna februarie a trecut la o medie cu valori pozitive (de la -2,1°C la 0,2°C), în ultimii ani căpătând accente de primăvară timpurie, prin cele mai mari abateri termice pozitive;

-ianuarie îşi păstrează caracteristica de cea mai săracă lună în precipitații, dar contrastele oferite de cantitatățile acumulate s-au cronicizat (ex: 3,3 l/mpîn ianuarie 2020, 63,4 l/mp la începutulanului 2019).

Consecinţă a creşterii temperaturilor medii şi a diminuării cantităţilor de precipitaţii (cu efect asupra regimului pluviometrichibernal) asistăm şi la oprezenţă atenuată a hazardurilor climatice caracteristice perioadei analizate (număr de zile cu ger, viscol, poleiş.a.).

La finalul acestui exerciţiu, sperăm util pentru cititori, o întrebare vine involuntar pe buze: la ce fel de iarnă să ne aşteptămîn lunile care urmează? Nu marşăm pe modelările deja rulate de diverse agenţiişiinstituţii europene cu expertiză în domeniu. Prognozele pe termen lung îşi păstrează în continuare doza semnificativă de incertitudine. Va fi o iarnă mai caldă decât normele climatologice şi poate un pic mai darnică în precipitaţii solide(atât de aşteptate după marele deficit ce caracterizează Moldova colinară)? Vomvedea. Mentalul colectiv păstrează de regulă în memorie doar excepţiile, evenimentele atipice, fenomenele remarcabile, hazardurile,toate cu impact imediat asupra activităţii noastre de zi cu zi. Temperaturile însă nu au memorie. Din această cauză este indicat să aşteptămcu răbdare începutul primăverii, momentul renașterii verdelui și al concluziilor perene. Chiar dacă acestea vor fi făcutepentru timpul trecut, vor mai adăuga un marcaj distinct pe traseul înţelegeriimultiplelor variabile care jalonează complexitatea interacţiunilor dintre geosfere, posibile scenarii climatice... sau măcar clasiceinterogaţiimatinale: „Oare cum va fi vremea astăzi?”

Indiferent de vreme, o urare neatinsă de anomalii atmosferice: Să fie vremuri bune!

 

Ginkgo biloba: "momentul de graţie" din Parcul Trandafirilor (Bacău)

 (...)

Cele trei momente prezentate schiţează un şablon meteorologic al condiţiilor necesare pentru declanşarea ploii de aur din centrul Bacăului: regim anticiclonal, scăderea bruscă a temperaturii după o perioadă semnificativ mai caldă, temperaturi matinale negative, sub -4 °C, umiditate relativă a aerului ridicată (peste 90%), persistenţa ceţii în orele dimineţii. În lipsa acestora, momentul de graţie nu se mai produce, fiind înlocuit de o desfrunzire lentă, mai puţin spectaculoasă, dar care ne oferă în schimb o perioadă mai lungă pentru a admira habitusul inconfundabil al impunătorului monument al naturii.

Mica noastră cercetare foto – meteorologică, deşi întinsă pe o perioadă prea scurtă pentru a genera concluzii imuabile, reflectă o tendinţă generală reflectată de câteva studii internaţionale aprofundate: pe fondul încălzirii climatice, momentul pierderii rapide a frunzelor este tot mai întârziat, precedat de o perioadă mai lungă de tranziţie cromatică spre galbenul inconfundabil. Toamnele băcăuane blânde din ultimii ani, lipsite de mari amplitudini termice în intervalul nostru de interes, asezonate şi de efectul de insulă de căldură urbană (fenomen incontestabil pentru zona centrală a municipiului) au influenţat dinamica foliară a „bătrânei doamne”.

Graficul de mai jos sintetizează observaţiile din ultimii 12 ani, evidenţiind etapa de platou (îngălbenirea totală a frunzelor şi desfrunzirea treptată) şi momentul de graţie al desvrăjirii prin ploaia de aur a frunzelor grăbite spre sol, lăsând în unii ani coroana pleşuvă.

(...)
Articolul integral se găseşte în cotidianul "Deşteptarea" - click aici