Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

07 decembrie 2022

Orbecăind prin ceţurile Bacăului...

E-o noapte udă, grea, te-neci afară,

Prin ceaţă - obosite, roşii, fără zare -

Ard, afumate, triste felinare,

Ca într-o crâşmă umedă, murdară.

(George Bacovia –Sonet)

La nivelul oraşului Bacău, ceaţa reprezintă un hazard climatic bine cunoscut citadinilor, dacă luăm în calcul câteva caracteristici legate de frecvenţă, durată şi intensitate (predominarea ceţurilor persistente, dense, care determină o scădere a vizibilităţii sub 50 m). Apariţia acestor suspensii de picături microscopice de apă sau a unor cristale fine de gheaţă este determinată la nivelul municipiului de câteva aspecte particulare: aşezarea în zona mai joasă a Culoarului Siretului, înconjurat de unităţi de relief mai înalte, favorizând inversiunile termice şi staţionarea maselor de aer umede, întinderea considerabilă a suprafeţelor acvatice din intravilan şi din proximitate (peste 250 ha luciu de apă numai prin Lacul Şerbăneşti şi Lacul de agrement) şi, desigur, numărul mare de nuclee de condensare, caracteristice aerului urban citadin. Toate cele cauze principale conferă Bacăului un specific topoclimatic de neinvidiat toamna şi iarna, pe fondul predominării unui regim baric anticiclonal. Aceste particularităţi climatice au fost explicate sintetic încă de acum câteva decenii de climatologul  Ion Gugiuman într-un pasaj relevant: Acest calm al atmosferei se datoreşte unui aspect al reliefului – cel de bazin orografic, mărginit la est şi la vest de dealuri înalte, iar la sud de o strâmtoare – poarta de la Răcătău, - care frânează scurgerea maselor de aer spre sud. Şi atunci, aerul frânat şi rece coboară de pe dealuri şi provoacă temperaturi reduse, ceaţă şi negură.

Bacău, 7 decembrie 2022, ora 8

Studii recente (Apostol, Sfîcă, 2008) au scos în evidenţă numărul semnificativ mai mare de zile de zile cu ceaţă în Bacău (în medie 59,8 zile, luând în calcul perioada 1960-2002), în comparaţie cu oraşele din Culoarul Siretului situate la cea mai mică distanţă,  Roman (46,9 zile) şi Adjud (47,7 zile).

 Sursa graficului: Liviu Apostol, Lucian Sfîcă (2008) - Characteristics of the fog phenomenon in the Siret Corridor and aspects of the induced climate risk, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al. I. Cuza”Iaşi, Tom L IV s. II – c, Geografie (versiunea pdf se poate descărca de aici.)

Acelaşi studiu relevă specificul ceţurilor băcăuane, din care amintim aici câteva aspecte: ecart termic între -6 şi +6 °C în 66% din cazuri, producere în condiţiile în care vântul bate dinspre sud (42,9% din cazuri) sau este calm atmosferic (42% din cazuri), formare preponderentă în interiorul aceeaşi mase de aer (în 86,2% din cazuri, explicând prevalenţa ceţurilor de radiaţie), concentrarea fenomenului în intervalul octombrie-martie (90% din zilele cu ceaţă), cu un maxim în decembrie-ianuarie, frecvenţa orară de producere între 6 şi 10 dimineaţa, cu un vârf în jurul orei 7.

Beneficiind de accesul la datele meteo pentru ultimele două decenii (2000-2021), putem în cele ce urmează să actualizăm unele aspecte şi să evidenţiem câteva tendinţe foarte interesante:

- numărul mediu anual al zilelor cu ceaţă a scăzut semnificativ la 43,1, cu aproape 17 zile mai puţin faţă de intervalul 1960-2002. Evoluţia este remarcabilă prin intensitate, meritând a fi urmărită în anii următori. Cele mai multe zile cu ceaţă s-au întregistrat în anii 2019 şi 2014, dublu faţă de anii 2016 şi 2020, când s-au înregistrat doar 28 de zile (fig. 2). Rolul semnificativ pe care îl au suprafeţele lacustre la formarea ceţurilor băcăuane este reflectat de anul 2011, atunci atunci când golirea Lacului Şerbăneşti pentru efectuarea unor lucrări hidrotehnice a oferit pentru câteva luni o atmosferă mai însorită, mai uscată şi, de ce nu, mai sanogenă - http://www.deferlari.ro/2011/08/lacul-fara-apa.html

  -   iarna este anotimpul care însumează 57,4% din numărul anual al zilelor cu ceaţă, fiind secundată de toamnă (33,8%). Lunile decembrie şi ianuarie, cu peste 9 zile cu ceaţă conduc detaşat (fig. 3), în opoziţie cu perioada mai-august în care fenomenul are un caracter excepţional (fig. 4) Statistic, în municipiul Bacău, ceaţa este prezentă în anotimpul de iarnă într-o zi din patru, faţă de o zi din trei pentru intervalul de referinţă al studiului menţionat anterior.

Numărul mediu lunar al zilelor cu ceaţă

        Numărul total al zilelor cu ceaţă înregistrate în Bacău în perioada 2000-2021

     Importanţa meteorologică a ceţii este generată de faptul că micşorează insolaţia, reduce evapotranspiraţia şi diminuează radiaţia solară directă. Ea prezintă efecte negative prin faptul că reduce vizibilitatea (cu efect asupra transporturilor) şi creşte vertiginos umiditatea aerului (cu efect asupra stării de sănătate a locuitorilor). Nu lipsit de importanţă este şi efectul asupra psihicului uman, în condiţiile în care acest fenomen, combinat cu o nebulozitate accentuată pe perioade mari de timp, obturează discul solar zile la rând (a se vedea cele 31 de zile consecutive fără Soare din noiembrie-decembrie 2014, adevărat record bacovian...)

Variabilitatea numărului lunar de zile cu ceaţă (2000-2021)

Bacău, 7 decembrie 2022, ora 8,10


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu