Trecute vieţi de doamne şi domniţe

 Din colecția personală de doamne și domnițe. Cărți poștale, desigur 😁

Târâș-grăpiș, spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei socialiste 😁

 “Cum e şi firesc, sfatul popular al oraşului Bacău, are prevăzute în plan numeroase construcţii. Unele lucrări au fost începute şi construcţiile merg înainte, altele ca, de pildă, teatrul de vară din parcul Libertăţii, amenajări edilitare, cvartalul de locuinţe, şcoala din cartierul Gherăeşti etc., nu au fost nici măcar proiectate deşi fondurile pentru construcţia lor au fost alocate la vreme. În afară de acestea mai există însă şi alte construcţii neîncepute. Refacerea străzilor 9 Mai, 23 August şi alte lucrări nu au fost începute pentru că nu s-au prevăzut fonduri. La acestea există în schimb documentaţiile respective.

Din aceste două aspecte puse faţă în faţă, reiese că comitetul executiv orăşenesc şi-a creat singur încurcături. În loc să asigure documentaţii pentru lucrările care au deja fondurile prevăzute, a făcut exact pe dos. Aşa că unde sînt fonduri nu sînt documentaţii, iar unde sînt documentaţii nu sînt fonduri. O judicioasă planificare ar putea pune capăt acestei anomalii.”

Sursa: Cînd e una, nu e alta – ziarul România liberă, 31 mai 1958

Blocuri de locuinţe în Parcul Libertăţii (sursa: revista "Arhitectura", 1959)

Utilizarea terenului în Zona urbană funcţională Bacău (proiect Copernicus)

O hartă sugestivă a modului de utilizare a terenului pentru Zona urbană funcţională* Bacău (ZUF sau FUA în limba engleză - functional urban area), parte a programului Copernicus – Land Monitoring Service, materializat în proiectul Copernicus Urban Atlas. Produsul cartografic a fost obţinut din prelucrarea unui set de imagini optice la rezoluție spațială ridicată (VHR – Very High Resolution)  efectuate de misiunea Sentinel-2.

Sursa: Copernicus Urban Atlas

Harta poate fi descărcată la rezoluţie originală de aici.

*Zona urbană funcțională: o zonă urbană funcțională constă dintr-un oraș și zona sa de provenienţă a navetiştilor. Zonele urbane funcționale constau, așadar, dintr-un oraș dens locuit și o zonă de mobilitate zilnică mai puţin populată, a cărei piață a muncii este puternic integrată cu localitatea urbană (OECD, 2012). Prof. George Ţurcănaşu (Facultatea de Geografie, UAIC) detaliază şi clarifică conceptul: „Simplificând, ZUF e un termen ce vizează arealul de recrutare a forţei de muncă navetiste pe vectorul îndreptat spre oraşul central. Pentru a înlesni comparaţia între diferitele structuri urbane europene, programul de finanţare ESPON recomandă ca limita exterioară a ZUF să fie dată de valoarea de minim 15% navetişti din populaţia ocupată. Nu se impune nici o restricţie din perspectiva morfologică. În configurarea la nivel naţional a acestor tipuri de structuri, unele state practică şi criterii morfologice, astfel încât ZUF ale diverselor state europene nu sunt pe deplin comparabile.”

Candidaţi pentru lista arborilor protejaţi pe plan local (3)

 Unul dintre cei mai falnici stejari din oraş, cu o coroană superbă, de mari dimensiuni. Îl putem admira în Parcul "Cancicov", la sud-est de gardul Muzeului de Ştiinţe ale Naturii, spre fâmtâna arteziană a celor trei graţii...

Centrul Bacăului antebelic

 Palimpseste urbane din orașul de odinioară... 

Sursa: colectia ing. Mihai Ceucă (recolorizare digitală ulterioară) 

       „Şi oraşelor le place să creadă că sunt opera minţii sau a întâmplării, dar nici una, nici alta nu sunt suficiente pentru a le susţine zidurile. La un oraş nu te bucură cele şapte sau şaptezeci şi şapte de minunăţii ale lui, ci răspunsul pe care îl dă unei întrebări ale tale”  (Italo Calvino -  “Oraşele invizibile”, Editura ALL, 2011)

Luna februarie: sinteză meteo

    Ultima lună a iernii calanderistice nu a ieşit din tiparul iernii 2022/2023: o temperatură medie lunară pozitivă (2,26 C) şi o abatere semnificativă faţă de media lunară multianuală (+2,3 C). Din acest punct de vedere, şablonul termic este foarte asemănător cu cel înregistrat în ultimii ani (v. grafic). Semnalăm acum cele mai scăzute temperaturi ale iernii (-16,4 C pe 10 februarie şi -14,7 C pe 9 februarie), alături de şocuri  termice primăvaratice (17,5 C pe 25 februarie). Nicio zi cu zăpadă, cantitatea totală de precipitaţii fiind foarte modestă: 18 l/mp. Per total, putem spune şi noi: Où sont les neiges d'antan?

Sinteza termică a lunii februarie (2001- 2023) pentru oraşul Bacău

Verde demografic pentru un viitor mai bun

 O  iniţiativă lăudabilă:

O scurtă și răcoritoare plimbare duminicală în parc mă face să vă reamintesc despre o inițiativă dragă mie, aceea de a onora fiecare nou-născut și fiecare cuplu proaspăt căsătorit prin plantarea câte  unui copac. Pe lângă îmbogățirea patrimoniului natural din orașul nostru, acest demers simbolizează un nou început, plin de promisiuni și speranțe. Doar în 2022, în Bacău s-au înregistrat 760 de căsătorii și 3233 de nou-născuți. Imaginați-vă ce ar însemna aceste cifre transpuse în parcurile orașului!

Vă îndemn cu inimă deschisă să vă alăturați în această inițiativă, pentru a crea împreună un oraș mai verde și mai prietenos cu mediul înconjurător! Dacă sunteți parte dintr-un cuplu nou-căsătorit sau un proaspăt părinte, tot ce aveți de făcut este să vă exprimați această intenție pe adresa Primăriei Bacău - contactprimarie@primariabacau.ro. Un reprezentant al instituției vă va contacta pentru a stabili detaliile ulterioare. Plantările efective se vor desfășura în lunile martie și aprilie în parcurile Catedralei, Nord, Trandafirilor, Prefecturii, Olimpic, Sud, Făgăraș. - Liviu Miroșeanu, viceprimar liberal al municipiului Bacău, pe pagina personală de Facebook.

O posibilă imagine dendro-nupţială din Bacăul urmaşilor (sursa: Pinterest)

Wood wide web: viaţa secretă a copacilor

    În 2017, Peter Wohlleben făcea senzaţie cu lucrarea „Viaţa secretă a copacilor” (apărută şi la noi, prin grija Editurii Publica - foto). Silvicultorul  german  ne dezvăluia atunci crampeie din viata secretă a arborilor, scoţând la iveală detalii uluitoare despre aceştia: copacii au memorie, comunică intre ei, simt durerea şi pot chiar să facă insolaţie sau, pe masura ce înaintează in vârstă, să le apara riduri. Anumiţi copaci (stejarii, spre exemplu) comunică prin mesaje olfactive: atunci când un exemplar este atacat, emană anumite substanţe prin care-şi avertizează semenii din imediata apropiere. Alţii produc în decurs de câteva minute seve amare, care alungă insectele. Comunicarea între rădăcini se face nu numai între ele direct, ci și prin ciuperci care funcționează precum fibrele de net, vorbindu-se astfel tot mai mult de wood wide web, fiindcă într-o linguriță de pământ de pădure sunt kilometri de hife (celule filamentoase din ciuperci). Comunicarea este, imaginaţi-vă, şi electrică. Fagii, stejarii sau molizii trimit semnale electrice cu o viteză de circa 1cm/minut când sunt agresați de animale, de exemplu când li se mănâncă din coajă. O adevarată relaţie simbiotică se stabileşte în pădure, zonele forestiere sunt interconectate prin aceste reţele neştiute, dar foarte eficiente atunci când nu sunt bulversate de acţiunea antropică…

La fel ca oamenii şi animalele, pădurile  tind sa aibă copaci ,,mama”, care acţionează ca centru de comandă al întregului sistem. Arborele-mamă este arborele care transmite anumite mesaje si gestioneaza toate informaţiile din pădure. Potrivit unor cercetări recente, arborele-mamă are, de asemenea, o abilitate neobişnuită de a recunoaşte ce arbori au crescut din propriile ei seminţe şi chiar pot avea anumiţi favoriţi. Scenariu de Avatar, nu-i aşa?

Evoluţia extraordinară a ştiinţei ne demonstrează că silvicultura tradiţională nu trebuie să mai vadă un copac drept un banal furnizor de lemn. Încă suntem la stadiul în care, vorba lui Wohlleben, „pădurarii convenționali înțeleg la fel de mult despre pădure ca și măcelarul despre bunăstarea animalelor”…

Două lucrări despre viaţa secretă a verdelui...despre care nu veţi citi în manualele de biologie

Viitorul ne va rezerva în continuare mari surprize şi în acest domeniu, sunt convins. Abia de acum universul regnului vegetal începe să fie perceput…În „Verde uimitor” (Editura Art, 2018 – foto) Mancuso şi Viola ne atrăgeau atenţia că „doar aroganţa umană şi faptul că viaţa plantelor se desfăşoară într-un mod lent ne împiedică să le apreciem inteligenţa – da, inteligenţa -  şi extraordinarul succes al dinamicii existenţei lor.” Vom avea răbdarea şi înţelepciunea să le ascultăm semnele?