Vijelie pe firul apei...

    Și ziua trecea destul de anost...până când o lebădă neagră și-a scuturat penajul  #pefirulapei. 15 minute de vijelie, 12 l/mp, grindină, rafale puternice de vânt, un cer de film SF (cu nori de tip shelf, mai rar întâlniți pe la noi...), vizibilitate redusă la câțiva metri. Manifestările naturii sunt atât de imprevizibile...

Foto 2: Iulian Radu

11 iulie - Ziua mondială a populaţiei

 Cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia mass-media câteva informaţii statistice.

    La  1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă a României a fost de 19042,5 mii locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9803 mii persoane care reprezinta 51,5% din totalul populaţiei rezidente.

    La 1 ianuarie 2022, comparativ cu 1 ianuarie 2021 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând (16,2%) în totalul populației rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 19,3% la 19,5% (1,3 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223 mii persoane faţă de începutul anului 2021. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani și 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani și 40-44 ani.

    În mediul urban locuiesc 9959,1 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (52,3%).

    La 1 ianuarie 2022, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuiește în municipii și orașe reprezentând 86,8% din populaţia totală a regiunii.

         În anul 2022, sporul natural2 al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -103,4 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-23,7 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-5,6 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-17,5 mii persoane), Sud-Vest Oltenia (-14,3 mii persoane) şi Nord-Est (-13,1 mii persoane).

     Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

    O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022).

     Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul școlar 2022/2023).

    România ocupă locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2022. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83237,1 mii locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (521,0 mii locuitori).

State membre UE	Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2022	Poziţie		State membre UE	Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2022 - persoane-	Poziţie
	- persoane-
TOTAL UE27	446,735,291
Germania	83,237,124	1		Bulgaria	6,838,937	15
Franța	67,871,925	2		Danemarca	5,873,420	16
Italia	59,030,133	3		Finlanda	5,548,241	17
Spania	47,432,893	4		Slovacia	5,434,712	18
Polonia	37,654,247	5		Irlanda	5,060,004	19
România	19,042,455	6		Croația	3,862,305	20
Olanda	17,590,672	7		Lituania	2,805,998	21
Belgia	11,617,623	8		Slovenia	2,107,180	22
Republica Cehă	10,516,707	9		Letonia	1,875,757	23
Grecia	10,459,782	10		Estonia	1,331,796	24
Suedia	10,452,326	11		Cipru	904,705	25
Portugalia	10,352,042	12		Luxemburg	645,397	26
Ungaria	9,689,010	13		Malta	520,971	27
Austria	8,978,929	14

 Sursa: comunicat INS București

 

 

 

Vârsta județelor

 

România (ne)polarizărilor urbane

 România mai are numeroase spații interstițiale rămase în afara influenței urbane. Abia atunci când tot spațiul rural va fi inserat în această țesătură de relații, vom putea spune că suntem cu adevărat pe drumul cel bun al amenajării teritoriale...

Autor hartă: prof. George Țurcănașu

Cuptorul urban: 36,5 C

     36,5 C a fost temperatura maximă înregistrată în această după amiază de colegul Bogdan Pădurariu, într-un tracking meteo prin oraș (v. printscreen traseu). Este a șasea zi tropicală consecutivă și cea mai caldă de până acum. La ora 16,00, stația ANM Bacău înregistra "doar" 33,3 C și o umezeală relativă a aerului de 30%. Noroc că urmează câteva zile mai răcoroase...

Update: Maximele ANM:

Top 30 licee din România după media notelor elevilor la examenul de Bacalaureat 2023

     Dacă la nivel local a fost publicată o ierarhie a liceelor din judeţul Bacău după coeficientul de prmovare (click aici), nu lipsit de interes este să analizăm un top naţional după media notelor obţinute de absolvenţi în sesiunea iunie - iulie 2023 a examenului de Bacalaureat. Din judeţul Bacău, Colegiul Naţional "Gheorghe Vrănceanu" ocupă un onorant loc 26, cu o medie de 8,93, înainte de rezolvarea contestaţiilor. Iată cum arată ierarhia primelor treizeci de licee:

1             COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE LAZAR" BUCUREŞTI      9,29       99.0%

2             COLEGIUL NATIONAL IASI             9,29       100.0%

3             LICEUL PEDAGOGIC "ANASTASIA POPESCU" BUCUREŞTI    9,25       100.0%

4             COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA     9,23       100.0%

5             LICEUL TEORETIC "SFANTUL IOSIF" ALBA IULIA                    9,22       75.0%

6             COLEGIUL NATIONAL "ANDREI SAGUNA" BRASOV              9,21       99.4%

7             LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA              9,21       100.0%

8             COLEGIUL NATIONAL "MIRCEA CEL BATRAN" CONSTANTA 9,20     99.1%

9             COLEGIUL NATIONAL "COSTACHE NEGRUZZI" IASI              9,19       99.3%

10           LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA    9,17       100.0%

11           COLEGIUL NATIONAL "SFANTUL SAVA"    BUCUREŞTI         9,13       98.5%

12           LICEUL TEORETIC "ELF" CLUJ-NAPOCA                         9,12       100.0%

13           C.N. DE INFORMATICA MATEI BASARAB RM. VALCEA    9,10            100.0%

14           C.N.  DE INFORMATICA "TUDOR VIANU" BUCUREŞTI    9,10              100.0%

15           COLEGIUL NATIONAL "DR. IOAN MESOTA" BRASOV        9,09 100.0%

16           COLEGIUL NATIONAL "GRIGORE MOISIL"    BUCUREŞTI 9,09           98.9%

17           C.N.  "CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA" TIMISOARA       9,09       100.0%

18           LICEUL TEORETIC "GRIGORE MOISIL" TIMISOARA               9,08       100.0%

19           COMPLEXUL EDUCATIONAL LAUDE-REUT     BUCUREŞTI       9,07      100.0%

20           COLEGIUL NATIONAL "VASILE ALECSANDRI" GALATI          9,06       98.6%

21           COLEGIUL NATIONAL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" ALBA IULIA      9,02    100.0%

22           COLEGIUL NATIONAL "UNIREA" FOCSANI                           9,01       98.6%

23           COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA      8,99       100.0%

24           COLEGIUL NATIONAL "B. P. HASDEU" BUZAU        8,99       100.0%

25           COLEGIUL NATIONAL "GH. MUNTEANU MURGOCI"    Brăila  8,97     98.9%

26           COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE VRĂNCEANU" BACAU      8,94      99.5%

27           COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL", PLOIESTI           8,94       97.5%

28           COLEGIUL NATIONAL "ION C. BRATIANU" PITESTI             8,93       99.4%

29           COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" BOTOSANI        8,93       99.6%

30           COLEGIUL NATIONAL "SPIRU HARET"     BUCUREŞTI         8,93       98.4%

Sursa datelor: bacplus.ro

À la recherche du temps perdu...

  

       Madlena mea din fiecare început de vară, care mă transportă instantaneu în alt timp: timpul copilăriei, al vacanțelor fără griji, al cetei de puștani cu cheia de gât, al atâtor jocuri printre castanii din parc, al agudelor pârguite din zona fântânii arteziene, al dojanelor bunicii ("moaș-ta pe gheață!") încheiate jovial cu un joc de tabinet sau toci, al romanelor lui Jules Verne însoțite de atlasul geografic cu o copertă roșie în care cercetam călătoriile celebrelor personaje, al serilor în care mă întorceam de pe stadion cu julituri și plin de zgură până la genunchi, al pâinii fierbinți de la Cuptorul de aur, ruptă și împărțită între noi, pe fugă, între două meciuri, al țevilor tuberman cu cornete, al teilor parfumați, al interminabilelor meciuri de ping-pong la scara blocului, al... Și peste toate, o farfurie cu chisăliță rece, exact cât să te încarce pentru o nouă escapadă afară, la joacă...