Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

sâmbătă, februarie 09, 2013

Linia roşie a poluării

   Am învăţat să privesc cu un ochi critic statisticile româneşti, din motive lesne de înţeles. Cu atât mai mult statisticile privitoare la calitatea mediului, unde cosmetizarea realităţii încă se face sub straturi stridente de fard. O imagine mai clară,  generalizată la scara Europei, ne arată că nu stăm deloc bine. Dacă ne uităm spre zona Bacăului, situaţia e chiar roşie: areal cu poluare severă. Măi să fie, această caracterizare nu apare mai deloc prin documentele scrise în limba română...
Sursa hărţii: Clawson, Johnson, Haarmann, Johnson, 2007

De ce este România [un pic mai] altfel...

"Un stat balcanic adunat din rămăşiţele a trei imperii, dar astăzi o naţiune independentă a unui vechi şi mândru popor descendent al romanilor" O caracterizare care ar merita luată în considerare de istoricul Lucian Boia într-o viitoare lucrare De ce este România [un pic mai] altfel...

Sursa: Clawson David (2007) - World Regional Geography, Prentice Hall, New Jersey, U.S.A, 9th edition.

vineri, februarie 08, 2013

Regionalizare? Două propuneri VIABILE!


      Două propuneri de reorganizare administrativ – teritorială, având la bază analize geografice multicriteriale care permit detalierea a patru paliere ierarhice. Prima propunere (sus) avantajează structura etnica iar a doua (jos) avantajează structurile polarizate de către marile oraşe al României.
       Sunt absolut de acord cu cea de a doua propunere, având în vedere că ea respectă realităţile teritoriale, putând fi în plus implementată fără costuri exagerate, limitele judeţelor actuale (cu o singură excepţie) nemodificându-se.
Sursa: Prof. dr. George Ţurcănaşu (Universitatea "Al. I. Cuza Iaşi)
P.S: Nu mă pot abţine să nu adaug "răspunsul cartografic" la varianta cu alegerea oraşului Piatra-Neamţ drept capitală regională:


Elevii din România își aleg noul lider


În perioada 7-10 februarie 2013, se desfășoară la Galați, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Galați, al Universității Dunărea de Jos și al altor parteneri educaționali, Adunarea Generală a Consiliului Național al Elevilor. Lucrările vor începe în dimineața zilei de 8 februarie, în prezența dlui. prof. univ. Remus Pricopie, Ministrul Educației Naționale, precum și a altor reprezentanți ai Guvernului și ai autorităților locale.
În cadrul evenimentului va fi prezentat raportul de activitate pentru anul 2012, vor avea loc alegeri pentru funcțiile de Președinte, Secretar al Departamentului Organizare Internă și Secretar al Departamentului de Comunicare și Educație, dar și dezbateri pentru stabilirea strategiei și direcțiilor de dezvoltare ale Consiliului Național al Elevilor pentru anul 2013.
La eveniment vor fi prezenți peste 200 de elevi, reprezentându-și colegii din toate județele țării, care vor lucra în diverse ateliere tematice pentru analiza realității școlare din România, conștientizarea importanței parteneriatului educațional și afirmarea rolului de structură consultativă pentru ministerul de resort.
Alegerea noului președinte al Consiliului Național al Elevilor va încheia procesul electoral al elevilor. Primele alegeri din cadrul substructurilor au avut loc în luna octombrie, atunci când elevii și-au ales prin vot direct reprezentanții la nivelul unităților de învățământ, urmând ca o lună mai târziu, Consiliile Județene ale Elevilor să-și aleagă reprezentanții la nivel județean. Conferințele celor opt Consilii Regionale ale Elevilor au avut loc în luna decembrie 2012, în cadrul cărora au fost desemnați vicepreședinții structurii.
Consecvenți principiului reprezentativității, la finalul lucrărilor Adunării Generale - care vor fi transmise live prin intermediul  platformei suport a organizației, www.wedu.ro - și al căror rezumat va fi prezentat zilnic,  elevii se vor întoarce în structurile școlare din care fac parte unde, alături de colegii lor, vor iniția și desfășura activități  în conformitate cu direcțiile de dezvoltare organizațională stabilite.
Din partea Consiliului Județean al Elevilor Bacău sunt prezenți la Galați Dumitriu Vasile-Bogdan, președinte CJE Bacău, Lepădatu Delia, vicepreședinte CJE Bacău, Colbu Ștefania, secretar CJE Bacău și Moței Răzvan însoțiți de formatorii Consiliului Național al Elevilor, Zaharia Carmen și Ciorcilă Adriana dar și a președintelui ARDOR Moldova, Zaharia Ciprian.


Despre Consiliul Naţional al Elevilor
Consiliul Naţional al Elevilor din România a fost înfiinţat în baza OMECT nr. 2782/2007. În prezent, Consiliul Elevilor funcţionează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin de ministru nr.4247 din 21.06.2010.
Consiliile Elevilor sunt singurele structuri care apără interesele elevilor la nivel local şi naţional, promotori ai dezvoltării climatului şcolar, dar şi un cadru de dezvoltare, de educaţie civică autentică şi de formare a unor cetăţeni responsabili.
Consiliul Naţional al Elevilor este structura care reprezintă în prezent peste 3.200.000 de elevi din România, fiind un factor important al democratizării şcolii și încurajării relaţiei de parteneriat profesor-elev. Prin intermediul acestui cadru de organizare, elevii îşi pot alege reprezentanţii pe baza principiului legitimităţii, pot formula puncte de vedere specifice lor şi pot elabora propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şcolare.

joi, februarie 07, 2013

Bacău şi Iaşi: polarizare regională

    Două hărţi extrem de sugestive, rezultate dintr-o riguroasă cercetare de teren a geografului Adrian Covăsnianu. Ni se relevă capacitatea de polarizare a celor două oraşe mari ale Moldovei prin prisma analizei spaţiale a transporturilor rutiere de persoane. 
Sursa: Adrian Covăsnianu - Regiunile de dezvoltare în România europeană. Între deziderat politic şi realitate teritorială (Iaşi, 2011).
    La final nu mă pot abţine să nu mă întreb (again and again) dacă adevăraţii specialişti în problematica regionalizării (sau în oricare domeniu caracterizat prin acribie) vor fi luaţi  temeinic în considerare pentru  fundamentarea unor decizii politice... 

miercuri, februarie 06, 2013

Bacăul ochilor de sticlă şi oţel


     Clădiri clipind cu ochii de de sticlă şi oţel ai modernităţii, clădiri care au început să facă parte, firesc, din cotidianul nostru. Treptat, fără să realizăm, au metamorfozat fizionomia urbană a unui oraş prea văduvit de tăvălugul sistematizării comuniste. Aduc însă aceste construcţii cu siluete uneori inedite o necesară îmbogăţire a unui fond construit caracterizat în general  prin discontinuitate, incoerenţă arhitecturală, monocromie ori funcţionalitate precară? Au aceste forme şi volume harul de a completa cenuşiul ţesutului urban, de a închega  profilul Bacăului?
       Ele sunt acolo, debordând de spontaneitate şi superioritate altimetrică. Uneori apar peste noapte, mai ceva ca un bidonville asiatic. Le desluşim talia, le folosim ca reper, au început să redeseneze hărţile noastre mentale, fără a fi (încă?) locuri de condensare identitară. Le-a rezervat oraşul vreun scurt moment de reflecţie pe drumul către necesara reînnoire urbanistică de secol XXI? 
P.S.: pentru cei mai puţin familiarizaţi cu oraşul, nu mai adaug legenda la colajul de mai sus. Ochii de sticlă şi oţel îi vor întâmpina rapid, zâmbind familiar. Am să mai adaug însă o imagine intrată în panteonul vremurilor noastre dominate de arhitecturi atât de diafane. În stânga se află casa poetului George Bacovia. Să nu cumva să treceţi pe lângă ea, înşelaţi de lipsa sclipitoarei modernităţi...

Va fi oraşul Piatra-Neamţ reşedinţa regiunii?


    România ar urma fie împărţită în opt regiuni, fiecare având un guvernator şi un consiliu propriu, se arată într-un posibil proiect al legii regionalizării iniţiat de liberalul Sorin Frunzăverde. Potrivit proiectului de lege, regiunile vor veghea asupra dezvoltării regionale şi economice şi vor prelua mai multe atribuţii ale administraţiei centrale.
    Potrivit proiectului de lege privind regionalizarea, capitalele regiunilor vor fi stabilite la Cluj-Napoca, Piatra-Neamţ, Timişoara, Alba Iulia, Brăila, Craiova, Călăraşi şi Bucureşti. Astfel, apar două surprize neaşteptate: Iaşiul îşi pierde „supremaţia” în Moldova, iar Constanţa, condusă de proeminentul lider PSD Radu Mazăre, este „detronată” de Brăila. De asemenea, în regiunea centrală, discuţiile asupra unei viitoare capitale sunt extrem de aprinse. Dacă iniţial se vorbea de Târgu Mureş, în ultimele săptămâni Braşovul a ridicat pretenţii de a fi capitala regiunii Centru.
Decupajul celor 8 regiuni ar fi următorul:
1) Regiunea Bucureşti-Ilfov: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în Capitală;
2) Regiunea Centru: judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în Alba Iulia ;
3) Regiunea Nord-Est: judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în Piatra - Neamţ;
4) Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Salaj, cu resedinţa în Cluj-Napoca ;
5) Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în Timişoara;
6) Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu resedinţa în Craiova;
7) Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în Călăraşi ;
8) Regiunea Sud-Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu resedinţa în Brăila.
Din bugetul total, iniţiatorul proiectului de lege propune următoarea împărţire: 10% preia administraţia centrală, 20% administraţia regională, 30% administraţia judeţeană şi 40% administraţia locală.
Sursa: Adevărul

Bacăul, singurul judeţ unde salariile au scăzut...


     Judeţul Bacău este singurul din România unde pe parcursul ultimilor trei ani salariul mediu net încasat de către angajaţi a scăzut. La polul opus se află judeţul Ilfov, unde salariaţii câştigau în luna septembrie a anului trecut cu 288 de lei mai mult decât în urmă cu trei ani. Dacă în luna septembrie a anului 2009 salariul mediu net obţinut de către locuitorii judeţului Bacău era de 1.276 lei, trei ani mai târziu el scăzuse cu 40 de lei, ajungând la suma de 1.236 de lei. Astfel, în perioada septembrie 2009 - septembrie 2012, câştigul salarial mediu net al băcăuanilor a scăzut cu 3%, conform datelor publicate de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Detalii pe gândul.info.
Sursa hărţii: gandul.info.

marți, februarie 05, 2013

Cronicarul modern al Bacăului

    O surpriză din arhiva personală, fotografie la care ţin foarte mult: Vladimir Lucavetchi, alături de pasiunea care l-a urmărit mai bine de 40 de ani: cinematografia. Un veritabil cronicar al Bacăului, care, prin intermediul aparatului de filmat, a redat băcăuanilor secvenţe memorabile din istoria recentă a oraşului. 



Crucea mireană